Teren preluat de stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974. Cerere de restituire, fondată pe Legea nr. 10/2001.
Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Teren preluat de stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 Cerere de restituire, fondată pe Legea nr. 10/2001.
Index alfabetic. Drept civil.
- Teren preluat de stat (în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974).
- Restituire (cererea moștenitorului fostului proprietar al construcţiei ulterior expropriată și demolată)
Legea nr. 58/1974;
Legea nr. 18/1991: art. 36;
Legea nr. 10/2001: art. 3 alin. (1) lit. a
Proprietarul construcţiei – expropriată și demolată – și moștenitorul său -în caz de deces - care a avut numai dreptul de folosinţă, iar nu proprietatea terenului, preluat de stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, și care nu a cerut, ulterior, conform art. 36 din Legea nr. 18/1991 să i se constituie, de către stat, dreptul de proprietate asupra acelui teren, nu este persoana îndreptăţită, în sensul reglementat prin art. 3 alin. (1) lit. a, a cere măsuri reparatorii pentru teren.
Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5475 din 21 iunie 2005.
Prin notificarea formulată la 27 martie 2001, V.L. a cerut Prefecturii judeţului Vrancea, în calitate de moștenitoare a autoarei L.M., restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 625 mp. situat în Focșani, precum și măsuri reparatorii în echivalent pentru construcţia ce s-a aflat pe acest teren, demolată în urma exproprierii imobilului, prin Decretul nr.242 din 30 august 1982.
Prin dispoziţia nr.193 din 11 aprilie 2003, solicitarea a fost respinsă cu motivarea lipsei calităţii de persoană îndreptăţită a semnatarei notificării.
Contestaţia formulată împotriva acestei dispoziţii a fost respinsă de Tribunalul Vrancea, secţia civilă care, prin sentinţa nr.294 din 28 noiembrie 2003, a reţinut, în esenţă, că reclamantei nu i se poate recunoaște calitatea de persoană îndreptăţită, în accepţiunea art.3 din Legea nr.10/2001, în condiţiile în care imobilul în litigiu nu se afla în patrimoniul autoarei sale, la data întocmirii testamentului autentificat sub nr.8100 din 23 august 1990.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă care, prin decizia nr.284 din 5 martie 2004, a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Reclamanta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că în mod greșit s-a reţinut lipsa calităţii sale procesuale active întrucât la data întocmirii testamentului în discuţie terenul se afla în proprietatea autoarei sale. Astfel, se arată, cum preluarea imobilului a fost abuzivă acesta nu a ieșit niciodată din patrimoniul celei care a instituit-o legatară universală asupra întregii sale averi.
Recursul este nefondat.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.4041 din 12 august 1980, testatoarea L.M. și soţul său, L.T., au devenit proprietarii imobilului – casă de locuit – terenul aferent construcţiei fiind trecut în proprietatea statului, conform dispoziţiilor art.30 din Legea nr.58/1974, cumpărătorii primind doar folosinţa acestuia, pe durata existenţei construcţiei.
Ulterior, în anul 1987, imobilul a fost expropriat în baza Decretului nr.242/1982, foștii proprietari fiind despăgubiţi cu suma de 80.000 lei pentru construcţie.
La data de 23 august 1990, L.M., prin act autentic a instituit-o pe reclamantă legatară universală asupra întregii sale averi – mobile și imobile - ce se va găsi în patrimoniul său, la data decesului.
Urmare decesului testatoarei, la 10 februarie 2001, reclamantei i s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.19 din 20 februarie 2001, din masa succesorală făcând parte mai multe categorii de imobile, fie moștenite de testatoare de la autorii săi, fie dobândite în urma reconstituirii dreptului de proprietate, în baza Legii nr.18/1991.
În condiţiile în care, terenul în litigiu nu a intrat niciodată în proprietatea autoarei reclamantei care, nu a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art.36 din Legea nr.18/1991 – text ce condiţiona însă existenţa construcţiei, pentru ca titularul dreptului de folosinţă asupra terenului să poată solicita dobândirea în proprietate a acestuia - în mod corect au reţinut instanţele că reclamanta nu face parte din categoria persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii, în condiţiile impuse de art.3 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001.
Mai mult, din actele cauzei rezultă că pentru o parte din terenul în litigiu – 455 mp. - dreptul de proprietate a fost reconstituit în baza dispoziţiilor Legii nr.18/1991, fiind emis titlu de proprietate în favoarea unei alte persoane.
În considerarea celor ce preced, recursul a fost respins, ca nefondat.