Proprietate dobândită în baza Legi învăţământului nr. 84/1995
Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate. Moduri de dobândire a drepturilor reale. Legea nr. 84/1995
Index alfabetic : Drept civil
- Proprietate
- Imobil dobândit în baza Legii nr. 84/1995
Legea nr. 84/1995, art. 166
C.civ., art. 645
În temeiul art. 166 din Legea învăţământului nr. 84/1995 și art. 645 C. civ., Ministerul Educaţiei Naţionale, instituţiile, unităţile de învăţământ și de cercetare știinţifică din sistemul învăţământului de stat au dobândit dreptul de proprietate asupra bazei materiale aferentă procesului de instruire și educaţie realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor și întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989.
I.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală,
decizia nr. 6458 din 18 noiembrie 2004
La 14 august 1999, reclamantul Judeţul Brașov a chemat în judecată Universitatea Transilvania Brașov, solicitând evacuarea acesteia dintr-un imobil situat în Brașov, cu motivarea bunul este proprietatea sa dobândit, prin cumpărare în 1910, iar pârâta îl folosește fără titlu.
Ulterior, au fost introduși în cauză, în calitate de pârâţi, Casa de Cultură Studenţească Brașov, Casa Universitarilor și Ministerul Educaţiei și Cercetării, cu motivarea că și acești pârâţi folosesc imobilul fără titlu.
Prin sentinţa civilă nr. 9781 din 21 septembrie 2001, Judecătoria Brașov a admis acţiunea și a dispus evacuarea pârâţilor. Instanţa a reţinut că imobilul, proprietatea reclamantului, a fost transmis din administrarea Consiliului Judeţean Brașov în administrarea Muzeului Judeţean Brașov, apoi a Centralei Industriale de Automobile și Tractoare Brașov, iar, în final, a fost trecut în administrarea Universităţii Transilvania, dar transferul dreptului de proprietate nu a operat, rămânând în patrimoniul reclamantului. Că, pârâţii nu au un titlu valabil asupra imobilului, prevederile art. 166 din Legea nr. 84/1995 neavând incidenţă în cauză; așadar, reclamantul, în calitate de proprietar, și în temeiul art. 480 C. civ. este îndreptăţit să solicite evacuarea pârâţilor.
Prin decizia civilă nr. 138/A din 5 februarie 2003, Tribunalul Brașov a admis apelurile pârâţilor și a schimbat sentinţa, în sensul respingerii acţiunii. Instanţa de apel a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 166 din Legea nr. 84/1995, potrivit cărora imobilul face parte din baza materială a Universităţii Transilvania și este de drept proprietatea acesteia de la data intrării în vigoare a legii invocate.
Prin decizia nr. 769 din 18 iunie 2003, Curtea de Apel Brașov a admis în parte recursul reclamantului și a modificat decizia tribunalului, reţinând că dreptul de proprietate aparţine reclamantului, dar a respins cererea de evacuare a pârâtelor.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, susţinând că a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greșită a cauzei pe fond, fiind totodată și vădit netemeinică.
Recursul în anulare – fondat pe dispoziţiile art. 330 C. proc. civ. în vigoare la data pronunţării deciziei atacare - este întemeiat.
Potrivit prevederilor art. 166 alin. (1) din Legea învăţământului, baza materială a învăţământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor și unităţilor de învăţământ și de cercetare știinţifică existent la data intrării în vigoare a legii, precum și în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
Aliniatul 2 al art. 166 arată că în înţelesul prevederilor aliniatului 1, baza materială cuprinde, pe lângă spaţiile pentru procesul de învăţământ, mijloace de învăţământ și alte asemenea, „orice alt obiect de patrimoniu destinat învăţământului și salariaţilor din învăţământ”.
În imobilul din litigiu se află, pe lângă sediul rectoratului, și Casa de Cultură Studenţească și Casa Universitarilor: deci, imobilul se cuprinde în baza materială a învăţământului în înţelesul dat de art. 166 alin. 2 din Legea învăţământului.
Art. 166 alin. (3) conţine prevederea potrivit căreia baza materială aferentă procesului de instruire și educaţie, menţionată la alineatul 2 și realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor și întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează, fără plată, în patrimoniul Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor și unităţilor de învăţământ și de cercetare știinţifică din sistemul învăţământului de stat, predarea – preluarea făcându-se pe bază de protocol.
Condiţia privitoare la realizarea imobilului din fondurile statului este îndeplinită. Clădirea a fost achiziţionată de către Comunitatea Judeţului Brașov cu destinaţia de „casă a judeţului”, cumpărată cu banii publici printr-un împrumut făcut de structura administrativă a vremii, așa cum rezultă din Foaia oficială a Judeţului Brașov, din 12 august 1909, cu precizarea că textul de lege menţionat cere ca obiectivul să fie „realizat” din fondurile statului și nu „construit” cu aceste fonduri.
În sprijinul soluţiei dobândirii dreptului de proprietate al pârâtei Universitatea Transilvania Brașov, asupra imobilului, este și prevederea cuprinsă în art. 166 alin. 4 din Legea învăţământului, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 713/2001 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 206/2000. Potrivit textului de lege, menţionat, „baza materială a instituţiilor de învăţământ superior de stat este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educaţiei și Cercetării este împuternicit să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru instituţiile de învăţământ superior, pe baza documentaţiei înaintate de către acestea”.
Din cele expuse, rezultă dobândirea ,de drept, de către pârâta Universitatea Transilvania Brașov, a dreptului de proprietate asupra imobilului, în temeiul dispoziţiilor legale evocate, în concordanţă cu prevederile art. 645 C.civ. care enumără „legea” printre modurile de dobândire ale proprietăţii.
În consecinţă s-a admis recursul în anulare, s-a casat decizia nr. 769 din 18 iunie 2003 a Curţii de Apel Brașov, secţia civilă, și s-a respins recursul declarat de reclamantul Judeţul Brașov împotriva deciziei nr. 138/A din 5 februarie 2003 a Tribunalului Brașov, secţia civilă.