Proprietate preluată de stat. Contestaţia fostului proprietar in lipsa deciziei/dispozţiei deţinătorului imobilului. Calitate procesuală pasivă. Prematuritatea contestaţiei.
Cuprins pe materii: Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat de stat. Contestaţia fostului proprietar. Calitate procesuală pasivă. Prematuritatea contestaţiei.
Index alfabetic: Drept civil. Drept procesual civil.
- Imobil preluat de stat.
- Contestaţie. Prematuritate.
- Calitate procesuală pasivă.
Legea nr. 10/2001 : art. 22, art. 23 alin. (1)
- In contestaţia persoanei care tinde a-i fi restituit imobilul, in temeiul Legii nr. 10/2001, are calitate procesuală pasivă unitatea care deţine imobilul, conform art. 21 alin. (1), iar nu Ministerul Finanţelor Publice.
- Termenul de 60 de zile în care deţinătorul imobilului are obligaţia a răspunde la notificarea ce i s-a adresat curge după ce persoana îndreptăţită depune actele prin care iși dovedește caltatea. Contestaţia este prematură dacă a fost introdusă înainte de expirarea termenului în care deţinătorul are obligaţia de a răspunde la notificarea ce i s-a adresat.
Î.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 6587din 25 decembrie 2004
Prin sentinţa civilă nr.42 din 31.01.2003, Tribunalul Argeș a respins ca prematur introdusă acţiunea formulată de reclamanta C.S., în contraditoriu cu pârâta SC MUNTENIA SA Pitești.
Acţiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice Argeș, a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că: Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală, întrucât cererea pentru restituirea în natură a bunului se adresează unităţii deţinătoare, iar unitatea deţinătoare a imobilului care face obiectul procesului este SC MUNTENIA SA Pitești; este întemeiată și excepţia de prematuritate a acţiunii formulată de pârâta SC MUNTENIA SA, deoarece deși, conform art. 22 din Legea nr. 10/2001, persoana îndreptăţită este obligată să comunice actele doveditoare ale dreptului de proprietate o dată cu notificarea sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii, reclamanta nu a depus actele doveditoare ale dreptului de proprietate. De aceea, pârâta nu s-a putut pronunţa asupra cererii de restituire în natură, formulată de reclamantă.
Prin decizia civilă nr. 133/A din 25 septembrie 2003, Curtea de Apel Pitești a respins apelul declarat de reclamantă.
Recursul reclamantei nu este fondat.
Dispoziţiile înscrise în art. 304 pct.7, 9 și 10 Cod procedură civilă, invocate de recurentă, nu sunt incidente în cauză, deoarece hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină, a fost dată cu aplicarea corectă a art. 22 și ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și fiind admise excepţiile invocate de pârâte, nu s-a intrat în cercetarea fondului.
Este, de principiu, că o cerinţă esenţială pentru valorificarea unui drept prin exercitarea acţiunii, este ca dreptul să fie actual, adică să nu fie supus unui termen suspensiv.
Or, în speţă, s-a făcut dovada că dreptul reclamantei nu era actual la data de 20 august 2002, când s-a înregistrat acţiunea. Aceasta a adresat pârâtei SC MUNTENIA SA Pitești notificarea, fără să depună, ca anexe, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, deși art. 22 din lege prevede această obligaţie.
In finalul notificării există precizarea că actele vor fi depuse în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, însă reclamanta-recurentă, după data primirii notificării, de către pârâta intimată ( 30 iulie 2001 ), nu a depus la unitatea deţinătoare actele doveditoare ale dreptului său.
De aceea, la data de 20 august 2002 reclamanta nu avea posibilitatea să-și valorifice dreptul la restituire prin exercitarea acţiunii. Dreptul acesteia nu era actual, iar obligaţia unităţii deţinătoare notificate de a emite dispoziţie motivată nu se născuse, deoarece termenul prevăzut de lege pentru emiterea actului nu începuse să curgă.
In acest sens, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 dispune „In termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură”.
Intrucât reclamanta nu a dovedit că a depus la unitatea deţinătoare actele prevăzute de art. 22 din lege, iar termenul pentru depunerea actelor doveditoare a fost prelungit până la data de 1 iulie 2003, corect s-a reţinut prin sentinţa instanţei de fond - păstrată prin hotărârea atacată - că excepţia prematurităţii acţiunii, invocată de pârâta SC MUNTENIA SA Pitești, este întemeiată.
Susţinerea recurentei că instanţele au omis să se pronunţe asupra actelor depuse la dosar nu este întemeiată, deoarece fiind admise excepţiile prematurităţii și lipsei calităţii procesuale, nu s-a intrat în cercetarea fondului, pentru a se aprecia probele administrate, iar critica privitoare la omisiunea instanţelor de a se pronunţa asupra cererii întemeiată pe art. 46 din Legea nr. 10/2001 nu face posibilă încadrarea în art. 304 Cod procedură civilă. După modificarea art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, textul privește numai situaţiile în care instanţele acordă „plus petita” sau „extra petita”, nu și omisiunea de a fi soluţionată o cerere „minus petita”.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, recursul a fost respins.