Proprietate preluată de stat. Despăgubiri solicitate pentru teren și contrucţiile demolate. Obligaţie ce revine deţinătorului imobilului.
Cuprins pe materii. Drept civil. Dreptul de proprietate. Imobil preluat de stat. Măsuri reparatorii prin echivelent. Obligaţie a deţinătorului imobilului în legătură cu despăgubirile cuvenite persoanei îndreptăţite.
Index alfabetic. Drept civil.
- Imobil preluat de stat
- Măsuri reparatorii prin echivalent
- Despăgubiri. (Obligaţii ce revin deţinătorului imobilului)
Legea nr. 10/2001: art. 36 alin. (3)
În cazul în care pentru imobilul preluat în mod abuziv de stat, se solicită măsuri reparatorii în echivalent, deţinătorul bunului are obligaţia de a stabili valoarea estimativă a bunului, conform art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar nu să se limiteze a comunica că se va stabili de o comisie la nivelul prefecturii.
Î.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 6897 din 8 decembrie 2004.
Prin notificarea întocmită conform Legii nr. 10/2001 și adresată Prefecturii Judeţului Bacău și Direcţiei Sanitar-Veterinară Bacău - actuala Direcţie Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor Bacău – T.L. a cerut să fie despăgubită pentru: casa de locuit preluată de stat, demolată, în scopul de a se construi dispensarul veterinar din satul Plopana, judeţul Bacău și locuinţă de serviciu a medicului veterinar; terenul intravilan, în suprafaţă de 2500 mp, pe care este construit dispensarul veterinar.
Prin decizia nr. 24 din 14 februarie 2002, Direcţia Sanitar-Veterinară Bacău a recunoscut că solicitanta are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, însă a menţionat că „la această dată nu deţinem elementele necesare efectuării unei evaluări care să stabilească valoarea reală a imobilului, acest lucru urmând a fi stabilit de comisia abilitată, constituită în acest sens la nivelul prefecturii”.
La data de 18 aprilie 2002, T.L. a atacat în justiţie decizia menţionată și, chemând în judecată, alături de Direcţia Sanitar Veterinară Bacău și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, a solicitat obligarea acestora la despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilelor.
Tribunalul Bacău, secţia civilă, prin sentinţa nr. 702 din 5 decembrie 2002, a respins ca neîntemeiată acţiunea cu motivarea că „cererea de despăgubiri a fost reţinută în principiu de ambele pârâte, fiind în curs de derulare procedurile legale, prevăzute de art. 16 sau ale art. 36 din Legea nr.10/2001”.
Soluţia tribunalului a fost păstrată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, care, prin decizia nr.11 din 19 februarie 2003, a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Prin recursul declarat, reclamanta a criticat hotărârile susţinând că greșit instanţele nu au obligat Direcţia Sanitar Veterinară Bacău să finalizeze procedura administrativă pentru stabilirea valorii estimative a imobilului.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care persoana îndreptăţită a solicitat restituirea în natură, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibilă, potrivit legii, unitatea deţinătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despăgubirilor bănești, prefecturii în a cărei rază aceasta își are sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiză, se va anexa și o copie de pe expertiză, iar dacă oferta nu a fost acceptată și persoana îndreptăţită s-a adresat instanţei, se va face această menţiune.
Conform alin. (4) al aceluiași articol, în cazul în care nu s-a efectuat o expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, după caz, dispoziţia menţionată în alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.
Direcţia Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Bacău, recunoscând dreptul reclamantei la despăgubiri bănești, trebuia ca, în termen de 60 de zile de la primirea notificării, să stabilească valoarea imobilului, fie pe cale de expertiză, fie să determine o valoare estimativă a nemișcătorului, pentru a face astfel reclamantei o ofertă concretă de despăgubire.
Întrucât pârâta Direcţia Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor avea această obligaţie legală, nu putea să refuze a efectua reclamantei o ofertă de despăgubire pe motiv că „nu deţine elementele necesare efectuării unei evaluări care să stabilească valoarea reală a imobilului…”, deoarece o atare obligaţie rezultă imperativ din lege.
Faţă de cele ce preced, s-a admis recursul, s-au casat hotărârile pronunţate în cauză și, prin admiterea a contestaţiei, a fost obligată pârâta Direcţia Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Bacău să stabilească valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent și să facă în acest sens oferta de despăgubire reclamantei.