Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Persoană care intenționează să dobândească statutul de polițist. Aprecierea îndeplinirii condiției vizând comportamentul corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.

Legea nr. 360/200, art. 10 alin. (1) lit. c)

OMAI, art. 20 alin. (1) lit. g)

 

 

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic:          adolescență

                                   Bună-reputație

                                   Conduită corespunzătoare

                                    Faptă care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni

                                   Ministerul Administrației și Internelor

                                   Minoritate

Opinie publică

                                   Polițist

                                   Unitate de învățământ

 

 

Aplicarea unei măsuri administrative pentru o faptă comisă la vârsta adolescenței, în condițiile în care s-a reținut fără echivoc că respectiva faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nu justifică măsura respingerii cererii de înmatriculare în cadrul unei unități de învățământ din cadrul Ministerul Administrației și Internelor a unei persoane care a promovat concursul de admitere la respectiva unitate de învățământ, pentru neîndeplinirea condiției vizând „comportamentul corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate” impusă de prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului și reluată în art. 20 alin. (1) lit. g) din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 665/2008.

În lipsa definirii de către legiuitor a conținutului sintagmelor „conduită corespunzătoare” sau „bună-reputație” nu se poate ignora în conturarea profilului uman și profesional al unei persoane, pe lângă alte aspecte, existența în concret a unor ecouri publice a faptei reținute, astfel încât concluzia privind caracterul nelegal al măsurii administrative de respingere a cererii de înmatriculare se impune cu atât mai mult în situația în care în cuprinsul actelor contestate nu a fost evidențiată existența unor ecouri publice și nici faptul că în percepția opiniei publice o circumstanță accidentală produsă în existența unui tânăr, în perioada minorității sale, ar fi de natură să afecteze pe viitor, în mod permanent conduita acestuia în societate.

 

 

            Decizia nr. 1368 din 8 martie 2011

 

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – Secția Comercială, de Contencios Administrativ  și Fiscal reclamantul VT a solicitat în contradictoriu cu pârâții  Inspectoratul General al Poliției Române București și Școala de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina anularea deciziei privind  neînmatricularea sa în  cadrul Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, ce a fost luată de Inspectoratul General al Poliției Române, și a hotărârii corespunzătoare luate de către directorul Școlii de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina (act subsecvent) și să se dispună înmatricularea/reînmatricularea sa în cadrul acestei unități școlare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în cursul anului 2009 a susținut un examen de admitere în cadrul Școlii de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina și cu toate că a promovat acest examen, prin actele contestate, i s-a adus la cunoștință faptul că nu poate fi înmatriculat întrucât a fost cercetat penal sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de furt, aspect ascuns în declarațiile pe care le-a depus.

A mai arătat reclamantul, că măsura administrativă luată încalcă prevederile Ordinul ministrului Administrației și Internelor   nr. 665/2008, întrucât, fapta penală cercetată a fost săvârșită în timpul minorității  și, dată fiind gravitatea redusă a faptei comise, i s-a aplicat o măsură cu caracter administrativ așa încât consideră că se impune desființarea măsurilor administrative luate.

În întâmpinarea depusă, pârâta Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina a invocat în principal excepția privind lipsa calității sale procesuale pasive prin invocarea Regulamentului de organizare și funcționare a școlilor postliceale din MI nr. 108222 din 25 noiembrie 2002, sens în care a arătat că, instituția de învățământ pârâtă nu are competențe de a hotărî cu privire la înmatricularea sau nu a unor candidați, aceasta fiind de  competența IGPR. Pe fondul cauzei a arătat că în raport de prevederile Legii 360/2002 privind statutul polițistului, candidaților pentru școlile de poliție li se cere un comportament corespunzător, criteriu neîndeplinit de reclamant, așa încât, măsura administrativă criticată este legală.

           Prin sentința nr.169 din 5 august 2010, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamantul VT.

            Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Școlii de Învățământ „Vasile Lascăr” Câmpina, Curtea a reținut următoarele.

Potrivit normelor inserate în Regulamentul de organizare și funcționare a Școlilor postliceale din Ministerul de Interne, Direcția Management Resurse Umane „realizează coordonarea generală a procesului de învățământ și asigură bugetarea unităților școlare în cadrul programelor elaborate în acest sens” (art.3 alin. 3 Regulament).

 Inspectoratul general (similar) „stabilește profilul profesional al absolvenților”, iar instituțiile de învățământ „au obligația de a asigura formarea personalului potrivit standardelor stabilite de beneficiari” – fiind subordonate nemijlocit Inspectoratului general (similar) în structura căruia funcționează (art. 3 alin. 3 și 4 Regulament).

Din perspectiva normelor de organizare menționate mai sus, „Ordinul de zi” pe care îl emite la începerea anului de învățământ comandantul/directorul școlii privind înmatricularea elevilor pe ani de studii (art. 73 alin. 1 Regulament) este rezultatul unor verificări efectuate de toate autoritățile cu responsabilități în actul de învățământ și reprezintă finalizarea unui proces de evaluare, așa încât actul emis în aceste condiții produce efecte juridice asupra persoanelor nominalizate în „ordinul de zi” sub aspectul înmatriculării, iar pentru persoanele care nu se regăsesc, consecințe asupra neînmatriculării lor.

            Cu privire la fondul cauzei, Curtea a  reținut,  în esență, că măsura dispusă, în sensul neînmatriculării reclamantului în cadrul Școlii „Vasile Lascăr” Câmpina pentru anul de învățământ 2009-2010,  este legală.

În conformitate cu prevederile Legii 360/2002 – modificată și completată – privind statutul polițistului – polițistul – profesie pentru care reclamantul a optat să se pregătească – „este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege” (art.2) are un statut special, care prin natura sa implică îndatoriri și riscuri deosebite (art.1 alin. 1, 2).

În vederea constituirii unui corp de polițiști care să îndeplinească atribuțiunile prevăzute la art. 41 și următoarele din Statut, legea impune norme exigente încă din etapa de admitere în instituțiile de învățământ de profil, norme care vizează nu numai verificarea cunoștințelor de specialitate ci și îndeplinirea cerințelor ce țin de comportamentul candidatului care trebuie să fie în conformitate cu cel admis și practicat de societate cât și verificarea antecedentelor sale.

În speță, s-a reținut că prin Ordonanța din 18 mai 2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 (1) 209 alin.1 lit. e,g Cod penal și, dat fiind gradul redus de pericol social al faptei săvârșite, reclamantului i s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ.

Această circumstanță, împreună și cu împrejurarea că reclamantul, pe durata studiilor liceale, a avut mediile scăzute la purtare, ca aspecte ce țin de profilul său comportamental, au creat în aprecierea instanței de fond îndoieli serioase asupra modului în care, ulterior, reclamantul va putea să exercite profesia pentru care a optat și care implică exercițiul autorității publice în vederea respectării – printre altele – a principiilor statului de drept și a valorilor democrației.

Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, reclamantul VT, a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

            Recurentul a criticat hotărârea primei instanțe, apreciată ca fiind   pronunțată cu greșita  aplicare a legii, în esență, sub următoarele aspecte:

            - a  fost greșit   evaluată sancțiunea     administrativă   aplicată  pe timpul  minorității, în condițiile  în care  s-a reținut că fapta   comisă, constatând în  sustragerea  dintr-un   chioșc stradal a  unor băuturi  răcoritoare de valoare derizorie   nu a întrunit gradul    de pericol social al unei infracțiuni .

            - fapta pe care  recurentul   sincer o   regretă a  fost comisă   la vârsta de 15 ani în contextul  unor evenimente profund nefericite petrecute în familia sa, astfel că date   fiind aceste  circumstanțe, se impunea    ca prima instanță să aprecieze că subzistă  temeri mari în ceea ce privește profilul său social;

            - conduita sa prezentă este profund rațională și   responsabilă  și aceasta   este  demonstrată de faptul  că a luat  examenul  de admitere   la   școala de poliție;

            - normele   de conduită  la care   se face    trimitere în  art. 20 lit. g din Ordinul   nr. 665/2008 reglementează alte   circumstanțe decât cele ce-l vizează   direct;

            - este nefondată   acuzația     ar fi   ascuns  situația sa   reală   și aspectele  din   biografie  reținute în condițiile în care   a   respectat  întocmai formularul și   îndrumarul pentru întocmirea acestora, potrivit cu care  se cer a  fi indicate date   exclusiv  cu privire  la  „arestări, judecări și condamnări, urmăriri penale, judecări sau executări de sancțiuni penale în curs”.

            - în fine, mediile școlare obținute în  perioada  liceului   au fost peste   8,00, aceasta    fiind   de altfel  una  dintre condițiile   de  înscriere la  școala  de poliție.

            Recursul   este fondat.

            Înalta Curte, analizând  sentința  atacată prin prisma    criticilor   formulate, față de   prevederile   legale  incidente din materia supusă   examinării dar și de   apărările    intimaților, și sub toate    aspectele, potrivit  art. 3041 Cod procedură civilă, reține  că sunt  întemeiate criticile  formulate   de  recurentul – reclamant , în  considerarea celor în continuare înfățișate .

            Față de   împrejurările cauzei,  astfel cum    sunt   acestea   reliefate  în expunerea    rezumativă a  hotărârii  primei instanțe, raportat și la   conținutul   cererii   de recurs (incluzând înscrisurile  atașate, respectiv copia foii   matricole nr. 1363/15  iunie   2009 și copiile  certificatelor de deces  ale   părinților reclamantului), rezultă   că problema de drept ce se impune   a   fi dezlegată se rezumă, în   mod evident, la  aprecierea   îndeplinirii de către  reclamantul   VT a  condiției   vizând „comportamentul corespunzător cerințelor de  conduită admise și practicate   în societate”,   impusă    de prevederile  art. 10 alin. 1 lit. c  din Legea    nr. 360/2002, privind  Statutul   polițistului și reluată   în art. 20 alin. 1  lit. g) din Ordinul  nr.  665/2008, incidente   în cauză.

            În  contextul   reglementării condițiilor de  recrutare  din sursă externă pentru   persoanele   care   intenționează  să dobândească statutul     de polițist sau cadru    militar în cadrul MIRA , precum   și pentru   persoanele  care   intenționează      susțină   examen  de admitere   în   instituțiile  de învățământ  ale MIRA , în cuprinsul textelor de lege sus  arătate   se   menționează că una dintre    aceste cerințe  ce se  impune a  fi  îndeplinită vizează „comportamentul corespunzător  cerințelor   de conduită  admise și practicate în societate”, fără însă  ca acești termeni  să fie  definiți sau explicitați în cuprinsul actelor normative  incidente.

            Este necontestat  în cauză că reclamantul   care  a  participat  la concursul de admitere în Școala  de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina , desfășurat   în sesiunea   august  - septembrie  2009, pe care   l-a  și promovat, a fost cercetat penal în anul  2006  sub aspectul  săvârșirii, la vârsta de 15 ani, a infracțiunii  de furt  calificat, constând în sustragerea din  vitrina frigorifică a unui magazin alimentar a șapte sticle de bere, prejudiciul  în valoare  de 35 lei fiind  recuperat imediat.

            Totodată, intimatele – pârâte nu au contestat că prin   Ordonanța   din 18   mai 2006 a  Parchetului de pe lângă Judecătoria  Botoșani s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului – recurent, stabilindu-se că fapta nu prezintă  gradul  de pericol social  al unei   infracțiuni, în  condițiile în care s-a reținut că a  fost  comisă  când acesta avea vârsta de 15 ani, din cauza   unei  insuficiente   supravegheri din partea   mamei  și pe fondul imaturități  specifice vârstei. Prin  aceeași   ordonanță  a   fost aplicată reclamantului – recurent  o sancțiune administrativă în cuantum   de 60 lei.

            Prima instanță și-a fundamentat  soluția    de respingere  a  acțiunii și a  statuat   în sensul neîndeplinirii de către   reclamant a cerinței de  a avea   un comportament  corespunzător cerințelor de conduită admise în societate, în considerarea  cercetării soldate   cu    aplicarea   sancțiunii   administrative  și a faptului că reclamantul  a  avut  medii  scăzute   la purtare pe durata studiilor liceale, concluzionând  în sensul că   aceste   circumstanțe creează   îndoieli   serioase  asupra  modului   în care   acesta   se va  implica    în profesia pentru care  a  optat .

            Contrar  celor stabilite de    judecătorul  fondului, Înalta Curte apreciază, în   cazul concret  al  recurentului – reclamant, că circumstanțele  personale   examinate nu sunt     de natură a atrage aplicabilitatea  art.  20 lit. g din  Ordinul  ministrului administrației și internelor nr. 665/2008 și a  antrena măsura  drastică a  neînmatriculării recurentului în cadrul   Școlii Vasile Lascăr Câmpina, în   condițiile   în care  celelalte  cerințe apar ca fiind   îndeplinite .

            Astfel, în  legătură  cu măsura  administrativă aplicată recurentului , pentru   o faptă   comisă la vârsta adolescenței (15 ani), pe fondul   unor   certe  tragedii familiale și în lipsa   unei supravegheri   suficiente  din partea  mamei, în condițiile  în care, fără  echivoc,  s-a   reținut că respectiva fapta nu prezintă  gradul   de   pericol  social al unei  infracțiuni, a admite incidența art. 20 lit. l din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor  nr. 665/2008 ar   însemna că  s-ar   lipsi de  finalitate și de  conținut instituția    juridică ce a  permis o astfel   de calificare a faptei, cu consecința acceptării   unei   permanente  blamări  a  individului, pe  întreg  parcursul  vieții  sale.

            Este relevant a menționa, mutatis mutandis    Înalta Curte, în  jurisprudența sa în materia  definirii „bunei reputații”, în lipsa   definirii   de către    legiuitor  a  conținutului sintagmelor „conduită corespunzătoare” sau   „bună – reputație” a statuat că nu  se poate ignora, în conturarea profilului  uman  și   profesional al unei     persoane, pe lângă alte aspecte, existența   în concret  a  unor    ecouri publice ale faptei reținute.

            Or,   în cauză,  nici    în cuprinsul actelor  contestate și nici   în întâmpinările  pârâților – intimați  nu a  fost evidențiată existența unor  astfel   de ecouri publice  și nici faptul că în    percepția opiniei publice  o astfel   de  circumstanță accidentală  produsă   în   existența unui tânăr, în perioada minorității   sale,  ar fi de natură să afecteze  pe viitor, în mod  permanent conduita acestuia  în societate.

            Nici elementul referitor  la notele    la purtare  avute   de  recurent pe durata   studiilor liceale  nu este   de natură a  antrena sancțiunea   aplicată, câtă vreme    foile matricole  atestă că acesta  s-a situat în limitele  impuse de chiar înscrierea  la  un   astfel   de   concurs (media generală  de cel puțin  8,00), pe care   l-a  și promovat.

            Mai mult, actele depuse   la dosar  cu ocazia soluționării recursului atestă că în perioada anilor   de liceu,  la purtare, recurentul  - reclamant a avut note   bune  și foarte bune, o singură    medie fiind   de 8,5, celelalte  de 10 și respectiv 9,5.

            În ceea ce    privește   critica  recurenților – pârâți referitoare   la  faptul că reclamantul – recurent nu ar fi dat   dovadă   de   „sinceritate”întrucât nu a declarat  , la   momentul   înscrierii și al   depunerii   dosarului la Școala  „Vasile Lascăr” Câmpina, despre  existența sancțiunii sale  administrative, Înalta Curte reține   că nu este    fondată   o astfel  de susținere întrucât  potrivit   îndrumarului  de  completare a  autobiografiei  astfel de date nu erau   în mod expres solicitate. Astfel, atitudinea  reclamantului  apare  ca fiind  justificată  și nicidecum  de  rea - credință, cum  s-a   susținut.

            În fine, făcând  aplicarea în cauză  și  a  principiului  proporționalității consacrat în jurisprudența Curții  de Justiție de la  Luxembourg, potrivit  cu care  orice măsură luată   trebuie să fie  adecvată, necesară și corespunzătoare scopului  urmărit, Înalta Curte apreciază că se impune admiterea recursului, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, cu consecința   modificării   hotărârii  primei instanțe în sensul  admiterii   acțiunii reclamantului.

Apreciindu-se așadar că  datele personale  ale recurentului – reclamant și profilul   său social se încadrează și satisfac   exigența   art. 20 lit. g din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor  nr. 665/2008, se va dispune  anularea măsurii   de neînmatriculare în cadrul  Școlii de Agenți  de Poliție „Vasile Lascăr” –Câmpina, menținută și prin actul  nr. 229831/2009, emis de  Inspectoratul General al Poliției Române.