Persoană care intenționează
să dobândească statutul de polițist. Aprecierea îndeplinirii condiției
vizând comportamentul corespunzător cerințelor de conduită
admise și practicate în societate.
Legea
nr. 360/200, art. 10 alin. (1) lit. c)
OMAI,
art. 20 alin. (1) lit. g)
Cuprins pe materii: Drept administrativ
Indice alfabetic: adolescență
Bună-reputație
Conduită
corespunzătoare
Faptă
care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni
Ministerul
Administrației și Internelor
Minoritate
Opinie
publică
Polițist
Unitate
de învățământ
Aplicarea unei măsuri administrative
pentru o faptă comisă la vârsta adolescenței, în condițiile
în care s-a reținut fără echivoc că respectiva faptă
nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nu justifică
măsura respingerii cererii de înmatriculare în cadrul unei unități
de învățământ din cadrul Ministerul Administrației și
Internelor a unei persoane care a promovat concursul de admitere la respectiva
unitate de învățământ, pentru neîndeplinirea condiției
vizând „comportamentul corespunzător cerințelor de conduită
admise și practicate în societate” impusă de prevederile art. 10
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului
și reluată în art. 20 alin. (1) lit. g) din Ordinul ministrului administrației
și internelor nr. 665/2008.
În lipsa definirii de către legiuitor a
conținutului sintagmelor „conduită corespunzătoare” sau
„bună-reputație” nu se poate ignora în conturarea profilului uman
și profesional al unei persoane, pe lângă alte aspecte,
existența în concret a unor ecouri publice a faptei reținute, astfel
încât concluzia privind caracterul nelegal al măsurii administrative de
respingere a cererii de înmatriculare se impune cu atât mai mult în
situația în care în cuprinsul actelor contestate nu a fost
evidențiată existența unor ecouri publice și nici faptul
că în percepția opiniei publice o circumstanță
accidentală produsă în existența unui tânăr, în perioada
minorității sale, ar fi de natură să afecteze pe viitor, în
mod permanent conduita acestuia în societate.
Decizia nr. 1368 din 8 martie 2011
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – Secția
Comercială, de Contencios Administrativ
și Fiscal reclamantul VT a solicitat în contradictoriu cu
pârâții Inspectoratul General al
Poliției Române București și Școala de Poliție „Vasile
Lascăr” Câmpina anularea deciziei privind
neînmatricularea sa în cadrul
Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, ce a
fost luată de Inspectoratul General al Poliției Române, și a
hotărârii corespunzătoare luate de către directorul Școlii
de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina (act subsecvent) și să
se dispună înmatricularea/reînmatricularea sa în cadrul acestei
unități școlare.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că în cursul anului
A mai arătat
reclamantul, că măsura administrativă luată încalcă
prevederile Ordinul ministrului Administrației și Internelor nr. 665/2008, întrucât, fapta penală
cercetată a fost săvârșită în timpul
minorității și, dată
fiind gravitatea redusă a faptei comise, i s-a aplicat o măsură
cu caracter administrativ așa încât consideră că se impune
desființarea măsurilor administrative luate.
În întâmpinarea
depusă, pârâta Școala de Agenți de Poliție „Vasile
Lascăr” Câmpina a invocat în principal excepția privind lipsa
calității sale procesuale pasive prin invocarea Regulamentului de
organizare și funcționare a școlilor postliceale din MI nr.
108222 din 25 noiembrie 2002, sens în care a arătat că,
instituția de învățământ pârâtă nu are competențe
de a hotărî cu privire la înmatricularea sau nu a unor candidați,
aceasta fiind de competența IGPR.
Pe fondul cauzei a arătat că în raport de prevederile Legii 360/2002
privind statutul polițistului, candidaților pentru școlile de
poliție li se cere un comportament corespunzător, criteriu
neîndeplinit de reclamant, așa încât, măsura administrativă criticată
este legală.
Prin sentința nr.169 din 5
august 2010, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată acțiunea
în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ,
formulată de reclamantul VT.
Cu privire la excepția lipsei
calității procesuale pasive a Școlii de
Învățământ „Vasile Lascăr” Câmpina, Curtea a reținut
următoarele.
Potrivit normelor
inserate în Regulamentul de organizare și funcționare a Școlilor
postliceale din Ministerul de Interne, Direcția Management Resurse Umane
„realizează coordonarea generală a procesului de
învățământ și asigură bugetarea unităților
școlare în cadrul programelor elaborate în acest sens” (art.3 alin. 3
Regulament).
Inspectoratul general (similar)
„stabilește profilul profesional al absolvenților”, iar
instituțiile de învățământ „au obligația de a asigura
formarea personalului potrivit standardelor stabilite de beneficiari” – fiind
subordonate nemijlocit Inspectoratului general (similar) în structura
căruia funcționează (art. 3 alin. 3 și 4 Regulament).
Din perspectiva
normelor de organizare menționate mai sus, „Ordinul de zi” pe care îl
emite la începerea anului de învățământ comandantul/directorul
școlii privind înmatricularea elevilor pe ani de studii (art. 73 alin. 1
Regulament) este rezultatul unor verificări efectuate de toate
autoritățile cu responsabilități în actul de
învățământ și reprezintă finalizarea unui proces de
evaluare, așa încât actul emis în aceste condiții produce efecte
juridice asupra persoanelor nominalizate în „ordinul de zi” sub aspectul
înmatriculării, iar pentru persoanele care nu se regăsesc,
consecințe asupra neînmatriculării lor.
Cu
privire la fondul cauzei, Curtea a
reținut, în
esență, că măsura dispusă, în sensul
neînmatriculării reclamantului în cadrul Școlii „Vasile Lascăr”
Câmpina pentru anul de învățământ 2009-2010, este legală.
În conformitate cu
prevederile Legii 360/2002 – modificată și completată – privind
statutul polițistului – polițistul – profesie pentru care reclamantul
a optat să se pregătească – „este investit cu exercițiul
autorității publice, pe timpul și în legătură cu
îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele
competențelor stabilite prin lege” (art.2) are un statut special, care
prin natura sa implică îndatoriri și riscuri deosebite (art.1 alin.
1, 2).
În vederea
constituirii unui corp de polițiști care să îndeplinească
atribuțiunile prevăzute la art. 41 și următoarele din
Statut, legea impune norme exigente încă din etapa de admitere în
instituțiile de învățământ de profil, norme care
vizează nu numai verificarea cunoștințelor de specialitate ci
și îndeplinirea cerințelor ce țin de comportamentul candidatului
care trebuie să fie în conformitate cu cel admis și practicat de
societate cât și verificarea antecedentelor sale.
În speță,
s-a reținut că prin Ordonanța din 18 mai 2006, Parchetul de pe
lângă Judecătoria Botoșani a dispus scoaterea de sub
urmărire penală a reclamantului pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 208 (1) 209 alin.1 lit. e,g Cod
penal și, dat fiind gradul redus de pericol social al faptei
săvârșite, reclamantului i s-a aplicat o sancțiune cu caracter
administrativ.
Această
circumstanță, împreună și cu împrejurarea că
reclamantul, pe durata studiilor liceale, a avut mediile scăzute la
purtare, ca aspecte ce țin de profilul său comportamental, au creat
în aprecierea instanței de fond îndoieli serioase asupra modului în care,
ulterior, reclamantul va putea să exercite profesia pentru care a optat
și care implică exercițiul autorității publice în
vederea respectării – printre altele – a principiilor statului de drept
și a valorilor democrației.
Împotriva
sentinței pronunțată de prima instanță, reclamantul
VT, a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedură
civilă.
Recurentul
a criticat hotărârea primei instanțe, apreciată ca fiind pronunțată cu greșita aplicare a legii, în esență, sub
următoarele aspecte:
-
a fost greșit evaluată sancțiunea administrativă aplicată pe timpul
minorității, în condițiile în care
s-a reținut că fapta
comisă, constatând în
sustragerea dintr-un chioșc stradal a unor băuturi răcoritoare de valoare derizorie nu a întrunit gradul de pericol social al unei infracțiuni
.
-
fapta pe care recurentul sincer o
regretă a fost comisă la vârsta de 15 ani în contextul unor evenimente profund nefericite petrecute
în familia sa, astfel că date
fiind aceste circumstanțe,
se impunea ca prima instanță
să aprecieze că subzistă
temeri mari în ceea ce privește profilul său social;
-
conduita sa prezentă este profund rațională și responsabilă și aceasta este
demonstrată de faptul
că a luat examenul de admitere
la școala de poliție;
-
normele de conduită la care
se face trimitere în art. 20 lit. g din Ordinul nr. 665/2008 reglementează alte circumstanțe decât cele ce-l
vizează direct;
-
este nefondată acuzația că
ar fi ascuns situația sa reală
și aspectele din biografie
reținute în condițiile în care a
respectat întocmai formularul
și îndrumarul pentru întocmirea
acestora, potrivit cu care se cer a fi indicate date exclusiv
cu privire la „arestări, judecări și
condamnări, urmăriri penale, judecări sau executări de
sancțiuni penale în curs”.
-
în fine, mediile școlare obținute în
perioada liceului au fost peste 8,00, aceasta fiind
de altfel una dintre condițiile de
înscriere la școala de poliție.
Recursul este fondat.
Înalta
Curte, analizând sentința atacată prin prisma criticilor
formulate, față de prevederile legale
incidente din materia supusă
examinării dar și de
apărările
intimaților, și sub toate
aspectele, potrivit art. 3041
Cod procedură civilă, reține
că sunt întemeiate
criticile formulate de
recurentul – reclamant , în considerarea
celor în continuare înfățișate .
Față
de împrejurările cauzei, astfel cum
sunt acestea reliefate
în expunerea rezumativă
a hotărârii primei instanțe, raportat și
la conținutul cererii
de recurs (incluzând înscrisurile
atașate, respectiv copia foii
matricole nr. 1363/15 iunie 2009 și copiile certificatelor de deces ale
părinților reclamantului), rezultă că problema de drept ce se impune a fi
dezlegată se rezumă, în mod
evident, la aprecierea îndeplinirii de către reclamantul
VT a condiției vizând „comportamentul
corespunzător cerințelor de
conduită admise și practicate
în societate”,
impusă de prevederile art. 10 alin. 1 lit. c din Legea
nr. 360/2002, privind
Statutul polițistului
și reluată în art. 20 alin.
1 lit. g) din Ordinul nr.
665/2008, incidente în
cauză.
În contextul
reglementării condițiilor de
recrutare din sursă
externă pentru persoanele care
intenționează să
dobândească statutul de
polițist sau cadru militar în
cadrul MIRA , precum și
pentru persoanele care
intenționează
să susțină examen
de admitere în instituțiile de învățământ ale MIRA , în cuprinsul textelor de lege
sus arătate se
menționează că una dintre aceste cerințe ce se
impune a fi îndeplinită vizează „comportamentul
corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate”,
fără însă ca acești
termeni să fie definiți sau explicitați în
cuprinsul actelor normative incidente.
Este
necontestat în cauză că
reclamantul care a
participat la concursul de
admitere în Școala de Agenți
de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina , desfășurat în sesiunea
august - septembrie 2009, pe care l-a
și promovat, a fost cercetat penal în anul 2006
sub aspectul
săvârșirii, la vârsta de 15 ani, a infracțiunii de furt
calificat, constând în sustragerea din
vitrina frigorifică a unui magazin alimentar a șapte sticle de
bere, prejudiciul în valoare de 35 lei fiind recuperat imediat.
Totodată,
intimatele – pârâte nu au contestat că prin Ordonanța din 18
mai
Prima
instanță și-a fundamentat
soluția de respingere a
acțiunii și a
statuat în sensul neîndeplinirii
de către reclamant a cerinței
de a avea un comportament corespunzător cerințelor de
conduită admise în societate, în considerarea cercetării soldate cu
aplicarea sancțiunii administrative și a faptului că reclamantul a
avut medii scăzute
la purtare pe durata studiilor liceale, concluzionând în sensul că aceste
circumstanțe creează
îndoieli serioase asupra
modului în care acesta
se va implica în profesia pentru care a
optat .
Contrar celor stabilite de judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază,
în cazul concret
al recurentului – reclamant,
că circumstanțele personale examinate nu sunt de natură a atrage
aplicabilitatea art. 20 lit. g din
Ordinul ministrului
administrației și internelor nr. 665/2008 și a antrena măsura drastică a neînmatriculării recurentului în
cadrul Școlii Vasile Lascăr
Câmpina, în condițiile în care
celelalte cerințe apar ca
fiind îndeplinite .
Astfel,
în legătură cu măsura administrativă aplicată
recurentului , pentru o faptă comisă la vârsta adolescenței (15
ani), pe fondul unor certe
tragedii familiale și în lipsa
unei supravegheri
suficiente din partea mamei, în condițiile în care, fără echivoc,
s-a reținut că
respectiva fapta nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracțiuni, a admite incidența art.
20 lit. l din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 665/2008 ar însemna că s-ar
lipsi de finalitate și
de conținut instituția juridică ce a permis o astfel de calificare a faptei, cu consecința
acceptării unei permanente
blamări a individului, pe întreg
parcursul vieții sale.
Este
relevant a menționa, mutatis
mutandis că Înalta Curte, în jurisprudența sa în materia definirii „bunei reputații”, în lipsa definirii
de către legiuitor a
conținutului sintagmelor „conduită corespunzătoare”
sau „bună – reputație” a
statuat că nu se poate ignora, în
conturarea profilului uman și
profesional al unei persoane,
pe lângă alte aspecte, existența
în concret a unor ecouri publice ale faptei reținute.
Or, în cauză, nici
în cuprinsul actelor contestate
și nici în întâmpinările pârâților – intimați nu a
fost evidențiată existența unor astfel
de ecouri publice și nici
faptul că în percepția
opiniei publice o astfel de
circumstanță accidentală
produsă în existența unui tânăr, în perioada
minorității sale, ar fi de natură să afecteze pe viitor, în mod permanent conduita acestuia în societate.
Nici
elementul referitor la notele la purtare
avute de recurent pe durata studiilor liceale nu este
de natură a antrena
sancțiunea aplicată,
câtă vreme foile matricole atestă că acesta s-a situat în limitele impuse de chiar înscrierea la
un astfel de
concurs (media generală de
cel puțin 8,00), pe care l-a
și promovat.
Mai
mult, actele depuse la dosar cu ocazia soluționării recursului
atestă că în perioada anilor
de liceu, la purtare,
recurentul - reclamant a avut note bune
și foarte bune, o singură
medie fiind de 8,5,
celelalte de 10 și respectiv 9,5.
În
ceea ce privește critica
recurenților – pârâți referitoare la
faptul că reclamantul – recurent nu ar fi dat dovadă
de „sinceritate”întrucât nu a declarat , la
momentul înscrierii și
al depunerii dosarului la Școala „Vasile Lascăr” Câmpina, despre existența sancțiunii sale administrative, Înalta Curte reține că nu este fondată o astfel
de susținere întrucât
potrivit îndrumarului de
completare a autobiografiei astfel de date nu erau în mod expres solicitate. Astfel,
atitudinea reclamantului apare
ca fiind justificată și nicidecum de rea
- credință, cum s-a susținut.
În
fine, făcând aplicarea în
cauză și a
principiului
proporționalității consacrat în jurisprudența
Curții de Justiție de
Apreciindu-se
așadar că datele
personale ale recurentului – reclamant
și profilul său social se
încadrează și satisfac
exigența art. 20 lit. g din
Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 665/2008, se va dispune anularea măsurii de neînmatriculare în cadrul Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr”
–Câmpina, menținută și prin actul nr. 229831/2009, emis de Inspectoratul General al Poliției
Române.