Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Contract de achiziţie publică. Inserarea unei clauze arbitrale. Nelegalitate.

 

O.U.G. nr. 34/2006, art. 286

Cod proc.civ., art. 364 alin. (1) lit. a)

 

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: acţiune în anularea unei hotărâri arbitrale

                           arbitraj

   contract de achiziţie publică

                           Competenţă exclusivă

                           Convenţie arbitrală

                          

 

În acord cu prevederile cu caracter imperativ cuprinse în art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, litigiile privitoare la contractele de achiziţii publice sunt de competenţa exclusivă a instanţelor de contencios administrativ, astfel că este nelegală inserarea unei clauze arbitrale în conţinutul unui contract de achiziţie publică.

Neinvocarea de către părţi, în condiţiile art. 385¹² din Codul de procedură civilă, în cadrul procedurii arbitrale, a excepţiei privind validitatea convenţiei arbitrale nu împiedică instanţa de judecată investită cu acţiunea în anularea hotărârii arbitrale să pună în discuţia părţilor această excepţie și, constatând că litigiul nu este susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului, să anuleze respectiva hotărâre, prin aplicarea dispoziţiilor art. 364 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Decizia nr.3483 din 29 iunie 2010

 

Prin Sentinţa nr. 381 din 22 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova - Secţia Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă acţiunea în anulare a Hotărârii nr. 21 din 12 decembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Arbitral al Camerei de Comerţ și Industrie Oltenia, în dosarul nr. 2/2008, acţiune formulată de reclamanta SC P SA Craiova în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local G.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că între părţi s-a încheiat un contract de servicii, în temeiul OUG. nr. 34/2006, privind atribuirea contractului de achiziţie publică prin care SC P SA, în calitate de prestator, s-a obligat să presteze servicii de proiectare pentru „Modernizarea drumurilor comunale din Comuna G, Judeţul Dolj”.

Între părţi s-a încheiat și un protocol, prin care acestea au convenit ca, în termen de 30 de zile de la semnarea contractului, să fie predate studiul de fezabilitate, inclusiv ridicările topografice și studiul geotehnic, iar după aprobarea și achitarea acestei faze, în 30 de zile, să se predea documentaţiile în fază PAC, PT + DE.

S-a mai reţinut că între părţi s-au ivit neînţelegeri care nu s-au soluţionat amiabil, astfel că SC Proiect SA, în temeiul contractului încheiat, a recurs la arbitraj solicitând obligarea pârâtului Consiliului Local G la plata sumei de 35700 lei, reprezentând contravaloare lucrări neachitate, precum și obligarea la plata penalităţilor de întârziere.

Prin Hotărârea nr. 21 din 12 decembrie 2008 a Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de Comerţ și Industrie Oltenia acţiunea formulată a fost respinsă.

În raport cu criticile formulate, instanţa a reţinut că în conformitate cu art. 35812 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, orice excepţie privind existenţa și validitatea convenţiei arbitrale, constituirea Tribunalului Arbitral, limitele însărcinării arbitrilor și desfășurarea procedurii trebuie ridicată, sub sancţiunea decăderii, până la primul termen de judecată.

S-a constatat că reclamanta nu a invocat în cadrul procedurii arbitrale nici o excepţie legată de constituirea tribunalului, apreciindu-se astfel că, în raport cu prevederea textului de lege reţinut, aceasta este decăzută din dreptul de a mai invoca excepţii relativ la acest aspect.

S-a mai reţinut că art. 364 lit. f din Codul de Procedură Civilă vizează situaţiile de extra, minus și plus petita, reclamanta invocând 2 dintre cele 3 situaţii, respectiv extra petita și minus petiţia.

S-a apreciat că prevederile invocate nu sunt aplicabile în cauza dedusă judecăţii, întrucât tribunalul arbitrai , în raport cu probatoriul administrat, a reţinut culpa reclamantei în executarea contractului și a respins acţiunea formulată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs SC P SA Craiova, criticând-o pentru nelegalitate sub două aspecte: 1)Tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu prevederile convenţiei arbitrale și a dispoziţiilor legii, în sensul cerut de art. 364 al. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă; 2) tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, în schimb nu s-a pronunţat asupra celor solicitate, în sensul art. 364 al. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

La termenul de judecată din 22.06.2010, Înalta Curte a pus în discuţia părţilor admisibilitatea clauzei arbitrale în cuprinsul contractului încheiat între cele două părţi.

Prezentul litigiu s-a ivit între părţi în urma neînţelegerilor intervenite în privinţa contractului de servicii, în temeiul prevederilor OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractului de achiziţie publică, prin care SC P SA, în calitate de prestator, s-a obligat să presteze servicii de proiectare pentru „Modernizarea drumurilor comunale din comuna G, judeţul Dolj”.

În conformitate cu prevederile inderogabile ale art.286. din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, litigiile născute din contractele de achiziţii publice sunt de competenţa exclusivă a instanţelor de contencios administrativ. În termenii textului legal precitat, regula referitoare la competenţa instanţei de judecată în această materie a fost stabilită astfel: „(1) Procesele și cererile privind actele autorităţilor contractante emise înainte de încheierea contractului, precum și acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

   (11) Procesele și cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante. Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător.

   (2) Litigiile privind desfășurarea procedurilor de atribuire care intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum și cele privind drepturile și obligaţiile contractate în cadrul acestor proceduri se soluţionează de urgenţă și cu precădere, potrivit dispoziţiilor art. 7202, 7207 și art. 7209 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător”.

Așadar, inserarea clauzei arbitrale în contractul dintre părţi încalcă textul legal mai sus amintit. Neobservând acest lucru, instanţa de judecată a pronunţat o hotărâre nelegală, respingând acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale. În cauză, se impunea ca prima instanţă să facă aplicarea art. 364 al. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă și să anuleze hotărârea arbitrală, reţinând că litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului, text legal operant în litigiul de faţă.

De asemenea, prima instanţă a făcut și o greșită aplicare a prevederilor art. 35812 din Codul de procedură civilă. În baza acestui text de lege, instanţa a reţinut că reclamanta nu a invocat în cadrul procedurii arbitrale nicio excepţie legată de constituirea tribunalului, astfel că a decăzut din dreptul de formula excepţii. Același text de lege, se referă și la invocarea altor excepţii, printre care și cea relativă la validitatea convenţiei arbitrale, dar neinvocarea în cadrul procedurii arbitrale a unei astfel de excepţii nu împiedică în nici un fel instanţa de judecată învestită cu acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale să pună în discuţia părţilor chestiunea dacă o astfel de convenţie este validă în cazul contractelor de achiziţii publice.

Faţă de cele ce preced, văzând prevederile art. 286 din OUG nr. 34/2006 și ale art. 364 al. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte a admis recursul formulat de SC P SA Craiova, a modificat sentinţa atacată, în sensul că a admis acţiunea în anulare și, drept consecinţă, a anulat Hotărârea nr. 21/12.12.2008 a tribunalului arbitral. Cauza fiind de competenţa Tribunalului Dolj, ca instanţă de contencios administrativ, dosarul a fost trimis la această instanţă, în vederea soluţionării cererii formulată de SC P SA Craiova.