Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

 Principiul contradictorialității. Dreptul la apărare. Dreptul la un proces echitabil.

                                          C.proc.civ., art. 129 alin.(1)

                                              Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 6

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Principiile fundamentale ale procesului civil.

Index alfabetic : principiul contradictorialității

                             dreptul la apărare

                             proces echitabil

Sunt nesocotite principiul contradictorialității și dreptul la apărare, și este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în situația în care instanța se pronunță asupra fondului litigiului deși acesta nu a făcut obiectul dezbaterii, părțile fiind private de posibilitatea de a-și susține și dovedi drepturile, de a combate susținerile părții potrivnice sau de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune în exercitarea rolului său activ conferit de  art. 129 din Codul de procedură civilă.

Î.C.C.J,  Secția contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 1520 din 19 martie 2009

            Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București reclamantul S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri și Ministerul Turismului anularea Ordinului nr. 524/2007 emis de Ministerul Turismului (fostul Minister al Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) și obligarea acestora la emiterea ordinului de  aprobare a premiului anual aferent anului 2004 în cuantum de 29.790 ron.

            Pârâtul Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (în prezent Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri  și Ministerul Turismului) a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția autorității de lucru judecat.

            Prin sentința nr. 1419 din 7 mai 2008 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscala respins excepția lipsei calității procesuale pasive și a autorității de lucru judecat invocată de pârât, iar pe fond a respins ca  neîntemeiată acțiunea.

            Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, referitor la excepția lipsei  calității procesuale pasive invocate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, potrivit Hotărârii  Guvernului nr. 387/2007, prin preluarea activității în domeniul turismului  de la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului care își încetează activitatea.

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, s-a reținut că prin acțiune reclamantul a solicitat anularea Ordinului  nr. 524/2007 și obligarea pârâtului la emiterea ordinului de aprobare a premiului anual  aferent anului 2004, în cuantum de 29.790 ron. Or, prin decizia irevocabilă nr. 617/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a modificat în parte sentința atacată în sensul că a înlăturat  dispoziția privind cuantumul  premiului anual aferent anului 2004, de 29.790 ron, cauza având  același obiect, cauză și părți cu prezenta pricină.

În ceea ce privește fondul pricinii, s-a  reținut că din motivarea deciziei  Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că suma  acordată este lăsată la latitudinea  celui care aprobă plata premiului, legea stabilind o sumă de până la 12 salarii de bază.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul.

Invocând în drept dispozițiile art. 299 și urm., precum și 304¹ C.proc.civ., recurentul a subliniat că  hotărârea instanței de fond încalcă prevederile art. 85, art. 129 și art. 169 din C.proc.civ., fiind dată cu nerespectarea principiului contradictorialității. În acest sens, făcându-se trimitere la încheierea de ședință din 16 aprilie 2008, deși instanța a pus în discuția părților numai  excepțiile invocate în cauză dar nu și fondul cererii de chemare în  judecată, s-a pronunțat în final atât pe excepții cât și pe fondul litigiului.

Recursul este fondat pentru următoarele  considerente:

Obiectul cauzei a vizat anularea Ordinului  nr. 524/2007 emis de fostul Minister al Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și obligarea pârâtului să emită ordinul de aprobare a premiului anual aferent anului 2004.

Excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive și autoritatea de lucru judecat invocate de autoritatea pârâtă au făcut  obiectul dezbaterilor din ședința publică de la  16 aprilie 2008.

La acel moment, având nevoie de timp pentru a delibera și apreciind că este util a se da posibilitatea și părții absente să depună concluzii scrise, prima instanță a amânat pronunțarea în temeiul art. 260 din Codul de procedură civilă.

Așa cum rezultă din lucrările dosarului, nu a făcut obiectul dezbaterii fondul litigiului, asupra căruia totuși instanța s-a pronunțat în urma respingerii ca neîntemeiate a celor două excepții.

Înalta Curte constată că au fost nesocotite principiul contradictorialității, dreptul la apărare, părțile fiind private de posibilitatea de a-și susține și dovedi drepturile, de a combate susținerile părții potrivnice sau de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune în exercitarea rolului său activ conferit de  art. 129 din Codul de procedură civilă.

Respectarea și aplicarea principiului contradictorialității  cât și a dreptului la apărare se circumscriu noțiunii consfințite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces  echitabil, or, în cauză așa cum s-a arătat  acest drept a fost încălcat.

De altfel, potrivit art. 129 alin.(1) din Codul de procedură civilă

judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea  și de a respecta el însuși toate principiile fundamentale care guvernează procesul civil.

Față de soluția deja adoptată în privința excepțiilor soluționate cu prioritate în temeiul art. 137 alin.(1) din  Codul de procedură civilă, instanța de  rejudecare va pune în dezbaterea părților și aspectele legate de fondul pricinii, urmând să aprecieze asupra necesității administrării de probe și asupra oricăror altor  măsuri care în opinia sa se impun a fi luate, toate acestea însă numai după ce fiecare parte va avea posibilitatea de a-și  susține cererile și de a combate susținerile părții adverse.