Ședințe de judecată: Aprilie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Ofițer de politie. Cerere de primire in avocatura cu scutire de examen. Refuz justificat.

            Legea nr. 51/1995, art. 16 alin. (1)

 

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Avocatură

                         Consilier juridic. Acte specifice profesiei

                        Ofițer de poliție

                        Primire în profesie cu scutire de examen

                        Stagiu în funcții militare. Asimilare funcțiilor civile

 

            Perioada in care o persoana si-a desfășurat activitatea în calitate de ofițer de poliție nu intră în calculul vechimii de 10 ani necesară, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, primirii in profesia de avocat cu scutire de examen. Caracterul limitativ al  enumerării categoriilor de specializări ale muncii juridice, prevăzută în acest articol, face să fie  imposibilă extinderea beneficiului legal al recunoașterii dreptului de a fi primit in profesia de avocat cu scutire de examen, asupra persoanelor care au îndeplinit doar funcții echivalente celei de consilier juridic.

Invocarea de către reclamant a dispozițiilor H.G. nr 498/2004 de aprobare a Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului efectuat in funcții militare si funcții specifice politiei in cadrul Structurilor Ministerului Administrației si Internelor cu stagiul in funcțiile civile, nu are relevanță asupra cauzei, având în vedere faptul ca din interpretarea acestui act normativ rezultă ca pentru a fi asimilați consilierilor juridici, cei care si-au efectuat stagiul in funcții militare trebuiau sa îndeplinească, în mod efectiv, activități specifice acestei profesii. Faptul ca reclamantul a îndeplinit acte de urmărire penală ca parte a activității sale de ofițer de poliție nu reprezintă însă o activitate specifică muncii de consilier juridic.

I.C.C.J. Secția de Contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 1262 din 26 martie 2008

 

Prin sentința  civilă nr.2145/2007 pronunțată  la data de  17 septembrie  2007, Curtea  de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a  respins  ca neîntemeiată acțiunea  formulată de reclamantul TC în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Brașov. S-a respins  cererea  pârâtei Uniunea Națională a Barourilor din România de obligare  a reclamantului la  plata  cheltuielilor  de  judecată.

            Obiectul cererii de  chemare în judecată l-a  constituit solicitarea reclamantului de a se constata dreptul și vechimea sa prevăzută de art.16 alin. (2) lit.b) din Legea  nr.51/1995 și  respectiv Legea nr.420 din 20  octombrie  2003  privind  aprobarea  O.G. nr.28/2002 privind  echivalarea  studiilor  în  instituțiile militare de învățământ ale Ministerului de Interne  cu studiile  din instituțiile  civile și respectiv H.G. nr.498 din 7 aprilie  2004 pentru aprobarea  Normelor Metodologice  privind  echivalarea stagiului și funcțiilor  specifice poliției cu stagiul în  funcții civile; anularea  deciziei nr.180 din 24  februarie  2007  a Uniunii Naționale a Barourilor din România și a  deciziei nr.125 din 13  decembrie  2006  a Consiliului Baroului Brașov, ambele  având  caracter  administrativ; recunoașterea dreptului  pretins  și primirea  în profesia  de avocat fără examen, cu  plata  cheltuielilor de  judecată.

            Pentru a  pronunța  această sentință, prima instanță a  reținut că reclamantul nu îndeplinește, condițiile legale  pentru a  fi primit  în profesia  de  avocat  cu scutire  de examen, conform art.16  alin. (2) lit.b) din Legea  nr.51/1995, modificată prin Legea nr.255/2004, putând fi primit  în profesia  de  avocat  cu scutire  de  examen, cel care  până la  data primirii în profesia  de  avocat a  îndeplinit  funcția  de  judecător, procuror,  notar public, consilier juridic  sau jurisconsult  timp de 10 ani și dacă nu i-a  încetat activitatea  din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat, or  vechimea  reclamantului  într-una  din aceste profesii, respectiv cea de  consilier  juridic  este de  3 ani și 7  zile, neputând  fi reținută nici susținerea  sa în sensul că perioada  în care a funcționat  ca ofițer de  poliție  constituie  vechime în profesie de consilier juridic.

            A mai  reținut  instanța  de  fond și faptul că dispozițiile invocate  de  reclamant  referitoare la  aplicabilitatea H.G.nr.498/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice  privind  echivalarea  stagiului efectuat  în funcții militare  și funcții specifice  poliției, în cadrul Structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, exced speței de  față, temeiul de  drept la care face referire  reclamantul pentru a  fi promovat  în profesie  de avocat fără examen, raportându-se la  anumite  funcții juridice  nu și la cele asimilate acestora.

            Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, susținând că instanța  de  fond a  pronunțat o sentință nelegală  deoarece nu  a dat  eficiență dispozițiilor H.G.nr.498/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice  privind  echivalarea  stagiului  militar efectuat  în funcții în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, potrivit  anexei nr.9 pct.2 din aceste Norme Metodologice, ofițerul specialist principal, cu studii superioare fiind asimilat și echivalat pe perioada  desfășurării activității  cu consilierul juridic.

            Recursul este nefundat.

            Așa cum corect  a  reținut și instanța de  fond, art.16 alin. (2) lit.b)  din Legea nr.51/1995, modificată prin Legea  nr.255/2004, enumeră limitativ și nu exemplificativ categoriile  de  juriști cărora  li se  recunoaște dreptul de  a  fi primiți în profesia  de  avocat  cu scutire  de examen și anume: judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult  timp de  cel puțin 10 ani.

            Textul de  lege trebuie  astfel interpretat  în mod  restrictiv, acesta nereferindu-se nici  un moment la  funcțiile  echivalente  celei de  consilier juridic.

            Cât privește, aplicabilitatea prevederilor H.G. nr.498 din 7 aprilie  2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice  privind  echivalarea  stagiului efectuat  în funcții militare  și funcții specifice  poliției, în cadrul Structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiu în funcții civile, trebuie observat  ca  în art.2  alin. (2)  din  aceste Norme Metodologice  se prevede că „din  dosarul personal al  titularului trebuie  să  rezulte  că este  licențiat  al unei facultăți de drept și a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute de Legea nr.514/2003 privind organizarea  și exercitarea profesiei de  consilier juridic”.

            Rezultă așadar  că sunt  asimilați  consilierilor juridici și li se  echivalează stagiul efectuat  acestei profesii numai funcțiilor  militare  și celor specifice  poliției, celor  care  în mod   efectiv  au îndeplinit  și îndeplinesc profesia  de  consilier juridic în M.A.I, efectuând  activități specifice acestei profesii.

            Așadar activitatea desfășurată de recurentul – reclamant în calitate  de ofițer  de  poliție  la Direcția  de  Poliție a județului Brașov, efectuând  practic  acte de  cercetare  în cadrul urmăririi  penale, nu poate fi asimilată cu a consilierului juridic.

            Numai perioada cuprinsă între  01 octombrie 2002 – 01  decembrie  2006 este consacrată  activității de consilier juridic, așa  încât în mod  corect  s-a  reținut  prin cele două decizii atacate și prin sentința instanței de  fond că recurentul-reclamant nu îndeplinește  condițiile prevăzute  de lege pentru a  fi primit  în profesia  de avocat  cu scutire  de  examen.

            Recursul a fost respins ca nefondat.