9. Societate comercială aflată în proces de privatizare. Regim fiscal special. TVA. Deducere. Imposibilitatea aplicării concomitente atât a facilităților prevăzute în legea specială cât și a celor prevăzute de legea generală.
O.U.G. nr. 119/2001
O.U.G. nr. 17/2000
Cuprins pe materii: Drept financiar și fiscal
Indice alfabetic: Contribuabil.
Facilități fiscale
Lege generală
Lege specială
Regim fiscal special
Societate comercială. Privatizare
TVA. Deducere
Societatea comercială beneficiară a unui regim fiscal special, derogatoriu de la regimul general aplicabil celorlalți contribuabili, nu poate să ceară să-i fie aplicabile și facilitățile fiscale prevăzute de cadrul legal general. În caz contrar s-ar ajunge ca acesteia să-i fie aplicabile prevederile legale favorabile din fiecare din cele două reglementări, și astfel ca o lex tertiae să reglementeze situația litigioasă.
I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal,
Decizia nr. 4895 din 18 decembrie 2007
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, la data de 28.09.2006, reclamanta S.C. MS Galați SA a solicitat, în contradictoriu cu D.G.F.P. Galați, anularea deciziei nr.1 din 23.09.2006 emisă de pârâtă, prin care i s-a respins contestația formulată împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere întocmite de pârâtă sub nr.1387 din 15.02.2005, cu privire la o datorie bugetară de 2.845.386 lei, reprezentând TVA aferent achiziționării de servicii externe.
Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr.32 din 26.03.2007, a admis acțiunea reclamantei și a anulat actele administrative contestate, respectiv decizia nr.1/ 23.08.2006 a D.G.F.P. și cele două înscrisuri sus menționate, care au stat la baza emiterii ei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză, respectiv certificatul de atestare fiscală și raportul de expertiză contabilă dispus în cauză, rezultă că reclamanta era îndreptățită la deducerea T.V.A. aferentă achiziționării de servicii externe întrucât potrivit art.3 din O.U.G. nr.119/2001 i-a fost aprobată stingerea datoriilor prin conversia de acțiuni, a unor creanțe aparținând fostului SIDEX SA, inclusiv creanțele către bugetul de stat și, pe cale de consecință, s-a apreciat că aceasta a făcut o plată anticipată a acțiunilor inclusiv a T.V.A.-ului aferent achiziționării de servicii externe.
S-a reținut de asemenea, că în speță, sunt aplicabile prevederile art.2 lit.d) din O.G. nr.17/2003, potrivit cărora sfera de aplicare a TVA-ului cuprinde și operațiunile cu plată privind serviciile efectuate de prestatorii cu sediul în străinătate, pentru care se apreciază, potrivit criteriilor de teritorialitate prevăzute în normele de aplicare a ordonanței, că locul prestării este România.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că este nejustificat refuzul pârâtei de deducere și compensare a TVA-ului pentru achizițiile de servicii externe efectuate de reclamantă.
Pârâta D.G.F.P. Galați a declarat recurs.
Recursul este întemeiat.
Din conținutul general al O.U.G. nr.119/2001, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, în vederea privatizării societății comerciale reclamante, statul român a reglementat un regim fiscal special, derogatoriu de la regimul general aplicabil celorlalți contribuabili.
De aceea, se reține că societatea comercială recurentă nu poate pretinde, cu temei legal, să i se aplice prevederile legale favorabile din fiecare dintre cele două reglementări: reglementarea specială și reglementarea generală pentru că astfel s-ar ajunge ca o lex tertiae să reglementeze situația litigioasă.
Dar, chiar dacă s-ar admite că, în această cauză ar fi incidente și prevederile O.U.G. nr.17/2000 referitoare la deductibilitatea TVA aferentă importului de servicii, nu există un caz de deductibilitate, condițiile cerute de prevederile art.17-19 nefiind îndeplinite, deoarece așa după cum rezultă din raportul de expertiză contabilă TVA aferentă importurilor (prestațiilor) de servicii externe nu a fost achitată de către societatea comercială reclamantă, care a pretins că plata s-ar fi făcut prin conversia în acțiuni, invocând iarăși, selectiv, prevederile O.U.G. nr.119/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Recursul a fost astfel admis.