Excepţie de nelegalitate. Condiţia existenţei unei legături între fondul pricinii și excepţia de nelegalitate. Nemotivarea excepţiei. Respingere.

Leg. Nr. 554/2004, art. 4

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Excepţie de nelegalitate.

                             Motivare.   

În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 excepţia de nelegalitate poate fi invocată doar în cazul în care soluţionarea pe fond a unei acţiuni depinde de actul administrativ a cărui legalitate se cere a fi cercetată. Pentru a putea fi admisă, excepţia de nelegalitate trebuie să fie motivată. Analizând motivele invocate, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia, în situaţia în care le găsește întemeiate, pronunţă o încheiere, de asemenea motivată, prin care sesizează instanţa de contencios administrativ și dispune suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei.

 În lipsa încheierii de sesizare motivată în sensul stabilirii unei legături intre fondul pricinii și excepţia de nelegalitate, instanţa de contencios administrativ este nelegal investită iar hotărârea este pronunţată cu depășirea limitelor în care a fost reglementat controlul judecătoresc al actelor administrative pe cale de excepţie.

Î.C.C.J., Secţia de contencios administrativ și fiscal,

                                                                   Decizia nr. 461 din 8 februarie 2006

În cadrul litigiului aflat pe rolul Tribunalului Brașov – Secţia Civilă, având ca obiect revendicarea formulată de către reclamantul Judeţul Brașov în contradictoriu cu pârâţii Universitatea „T”,  CSC  și Ministerul Educaţiei și Cercetării, a unui imobil compus din teren și clădire situat în municipiul Brașov, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 5683/15.12.2005 emis de Ministerul Educaţiei și Cercetării, ordin prin care a fost atestat dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză, în favoarea Universităţii „T”.

Sesizată în temeiul art. 4 din Legea 554/2004 prin încheierea din 16.12.2005 a Tribunalului Brașov, Curtea de Apel Brașov a admis excepţia și a constatat nelegalitatea Ordinului nr. 5683/15.12.2005 emis de MEC.

            Împotriva acestei sentinţe, pârâţii au declarat recurs, recursurile lor fiind admise pentru următoarele considerente:

 În litigiul de drept civil în cadrul căruia a fost invocată excepţia de nelegalitate a Ordinului nr.5683/15.12.2005, pârâta Universitatea „T” a invocat dreptul său de proprietate asupra imobilului, dobândit prin lege ca mod originar de dobândire a proprietăţii, și anume prin îndeplinirea condiţiilor  prevăzute de art. 166 din Legea nr. 84/1995, așa cum s-a constatat prin decizia civilă nr. 138/A/05.02.2003 a Tribunalului Brașov, menţinută ca legală și temeinică prin decizia nr. 6458/18.11.2004, pronunţată  de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Secţia civilă și de proprietate intelectuală.

Excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 5683/15.12.2005 care a atestat acest drept de proprietate, ridicată de către reclamant nu a fost motivată, în sensul că nu au fost arătate acele motive de nelegalitate a respectivului act administrativ pe care partea le consideră susceptibile să influenţeze soluţionarea fondului în cauza de drept civil dedusă judecăţii.

            Datorită neîndeplinirii acestei condiţii de contestare în justiţie a unui act administrativ, pe cale directă sau pe cale incidentă, Tribunalul Brașov nu a verificat dacă între fondul pricinii pentru care a fost investit și ordinul emis de Ministerul Educaţiei și Cercetării pe parcursul judecării cauzei există o legătură juridică, suficientă pentru a face necesară cenzurarea nelegalităţii ordinului în procedura cu caracter accesoriu prevăzută de art.4 din Legea nr. 554/2004.

            La rândul său, Curtea de Apel Brașov, ca instanţă de contencios administrativ, nu a examinat dacă erau îndeplinite condiţiile legale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de nelegalitate, deși încheierea de sesizare a sa nu a fost motivată de tribunal și a acordat un termen pentru ca  reclamantul să motiveze în fapt și în drept excepţia invocată.

            Motivarea depusă ulterior, nu îndeplinește cerinţa procedurală impusă de art.4 alin.1 din Legea nr. 554/2004, pentru că reclamantul a justificat invocarea excepţiei printr-o simplă enunţare a normei cuprinsă în textul de lege susmenţionat, nearătând elementele de fapt și de drept care să determine aplicarea ei în cauză.

            Nefiind stabilită existenţa legăturii dintre fondul pricinii și excepţia de nelegalitate, instanţa de contencios administrativ a apreciat greșit că a fost legal sesizată să cenzureze în temeiul art.4 din Legea nr. 554/2004 nelegalitatea Ordinului nr. 5683/15.12.2005 și din acest motiv, hotărârea a fost pronunţată cu depășirea limitelor în care a fost reglementat controlul judecătoresc al actelor administrative pe cale de excepţie.

            Această concluzie rezultă din faptul că actul administrativ cu caracter individual, a cărui nelegalitate a fost invocată de reclamant, nu produce efecte juridice proprii cu privire la dreptul de proprietate al universităţii pârâte asupra imobilului în cauză, întrucât conţinutul său atestă regimul juridic al bunului constatat cu autoritate de lucru de lucru judecat în decizia civilă nr.138 A/5.02.2003 pronunţată de Tribunalul Brașov – Secţia civilă.

            Prin această hotărâre judecătorească, menţinută ca legală și temeinică prin decizia nr.6458/18.11.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie – Secţia civilă și de proprietate intelectuală, s-a constatat că Universitatea „T” este, prin lege, titulara dreptului de proprietate asupra imobilului. Dreptul de proprietate al universităţii pârâte a fost constatat în baza art.166 din Legea nr. 84/1995 republicată, reţinându-se îndeplinirea condiţiilor prevăzute de acest text de lege, întrucât imobilul face parte din baza materială a învăţământului și a fost realizat din fondurile statului, prin cumpărare  cu venituri publice.

            Dreptul de proprietate astfel constatat a fost opus de universitatea pârâtă în acţiunea de revendicare formulată de Judeţul Brașov și deci apărarea sa a fost întemeiată pe o hotărâre judecătorească irevocabilă.

            În atare situaţie, Ordinul nr. 5683/15.12.2005 de atestare a dreptului respectiv este un act de executare a hotărârii judecătorești irevocabile cu privire la îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art.166 din Legea nr.84/1995 republicată și deci nu constituie un act juridic distinct de aplicare a acestei norme legale.

            Constatând că Ordinul nr. 5683/15.12.2005 este nelegal faţă de dispoziţiile art.166 din Legea nr. 84/1995, cu motivarea că această reglementare nu este aplicabilă universităţii pârâte, instanţa de contencios administrativ s-a pronunţat implicit asupra fondului litigiului privind dreptul de proprietate, depășind astfel cadrul procesual prevăzut de art.4 din Legea nr. 554/2004, întrucât a încălcat competenţa materială a tribunalului investit cu acţiunea în revendicare, dar și autoritatea de lucru de judecat a deciziei civile nr.138/A/5.02.2003.

            Ordinul nr.5683/15.12.2003 nu atestă o altă situaţie juridică decât cea constatată prin hotărârea judecătorească irevocabilă menţionată anterior și nu produce alte consecinţe asupra aprecierii dreptului propriu invocat de universitatea pârâtă în cadrul acţiunii în revendicare.

            Prin motivele de nelegalitate a Ordinului nr. 5683/15.12.2005 invocate pe cale de excepţie de către Judeţul Brașov, se contestă în realitate dreptul de proprietate al Universităţii „T” constatat în mod irevocabil într-un alt litigiu civil, ceea ce aduce atingere principiului autorităţii de lucru judecat.

            Din acest motiv, nu au fost examinate în cauză susţinerile formulate de părţi pe fondul pricinii și asupra cărora s-a pronunţat greșit instanţa de fond pe calea excepţiei de nelegalitate, cum sunt apărările referitoare la lege, ca mod originar de dobândire a dreptului real de proprietate sau prezumţia de proprietate.

            De asemenea, instanţa de fond s-a pronunţat greșit asupra unor motive de nelegalitate care vizează condiţiile de formă ale Ordinului nr. 5683/15.12.2005 deși acestea, prin natura lor, nu pot avea o incidenţă asupra soluţiei din litigiul de drept civil și nici nu au fost invocate de reclamant în susţinerea excepţiei.

            Astfel, instanţa de contencios administrativ a constatat greșit nelegalitatea Ordinului nr.5683/15.12.2005 faţă de denumirea dată actului, de lipsa din conţinutul său a unor dispoziţii proprii actului administrativ de autoritate și emiterea lui anterior încheierii unui protocol de predare – primire a imobilului, deși nu s-a contestat că universitatea pârâtă are posesia bunului. Toate aceste motive de nelegalitate sunt lipsite de relevanţă la soluţionarea acţiunii în revendicare și pot fi invocate pe calea unei acţiuni directe de persoana care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege ori într-un interes legitim.

            Pentru considerentele expuse, Curtea a admis recursurile, a casat hotărârea atacată și constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004, a respins excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 5683/15.12.2005 invocată de Judeţul Brașov în dosarul nr. 821/C/2005 al Tribunalului Brașov – Secţia civilă.