Excepţie de nelegalitate privind un act administrativ cu caracter normativ. Admisibilitate.

Legea nr. 554/2004, art. 4

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Act administrativ normativ

                           Excepţie de nelegalitate.

Este greșită interpretarea potrivit căreia un act administrativ cu caracter normativ nu poate face obiectul excepţiei de nelegalitate, considerând că în condiţiile art. 11 alin. (4) din legea contenciosului administrativ, acesta ar putea fi atacat oricând pe calea acţiunii directe.

Textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 nu face nici o distincţie între actul cu caracter individual și actul cu caracter normativ, singura cerinţă expresă a legii pentru admisibilitatea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ  fiind cea privind caracterul unilateral al acestuia.. Așadar, excepţia de nelegalitate a H.G.  nr. 884/2004, privind concesiunea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, act administrativ unilateral cu caracter normativ, este pe deplin admisibilă.

Î.C.C.J., Secţia de contencios administrativ și fiscal,

                                                                   Decizia nr. 633 din 22 februarie 2006

În litigiul aflat pe rolul Tribunalului Târgu Mureș, având ca părţi pe reclamanta VE și pârâtul Consiliul Judeţean Mureș, iar ca  obiect obligarea autorităţii administrative judeţene la încheierea contractului de concesiune privind un spaţiu din Târgu Mureș în care funcţionează un cabinet medical, înfiinţat de reclamantă în baza Ordonanţei Guvernului nr.124/1998, a fost invocată excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 884/2004.

            Investită cu soluţionarea excepţiei, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secţia comercială și de contencios administrativ a respins-o ca inadmisibilă.

            Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile art.4 din Legea nr.554/2004 privitoare la excepţia de nelegalitate care poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, au în vedere doar actele administrative cu caracter individual și care nu ar mai putea fi atacate cu acţiune directă prin împlinirea termenelor de 6 luni, respectiv de un an de la data emiterii actului conform art.11 din lege.

            Or, hotărârea de guvern ce se atacă este un act administrativ cu caracter  normativ și care potrivit art.11 alin.4 din lege, poate fi oricând atacată pe calea acţiunii directe la instanţa competentă de contencios administrativ.

            Pe de altă parte se reţine că la data sesizării instanţei, H.G. nr. 884/2004 era intrată în circuitul civil, producând efecte juridice în privinţa concesionării spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale înfiinţate potrivit O.G. nr.124/1998 aprobată prin Legea nr.629/2001, hotărârea fiind emisă chiar în aplicarea acestei ultime legi, având din acest punct de vedere  putere de lege.

            Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Consiliul Judeţean Mureș, susţinând că prin respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de nelegalitate invocată, instanţa de fond a dat o interpretare greșită textului de lege – art.4 din Legea nr.554/2004 acesta referindu-se la „actul administrativ unilateral a cărei legalitate poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate”, înţelegând prin aceasta atât actele administrative individuale cât și cele cu caracter normativ.

            Hotărârea de guvern atacată, dispune în mod imperativ privitor la bunuri aparţinând domeniului public local, cu privire la regimul juridic al acestora dar și cu privire la un preţ impus, al redevenţei în primii 5 ani de concesiune, precum și la durata acesteia, ceea ce echivalează cu o îngrădire a dreptului de proprietate reglementat de Legea nr.213/1998 și o încălcare gravă a principiului autonomiei locale, principiu formulat expres în art.120 alin.1 din Constituţia României cât și în dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

            Recursul este fondat.

            Obiectul excepţiei de nelegalitate îl constituie H.G.nr. 884/2004, privind concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, emisă în vederea aplicării dispoziţiilor art.10 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

            Având în vedere definiţia dată noţiunii de act administrativ prin art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, se constată că Hotărârea de Guvern atacată este într-adevăr, un act administrativ unilateral cu caracter normativ, așa cum reţine corect și instanţa de fond.

            În mod eronat însă, prima instanţă reţine că aceasta nu poate face obiectul excepţiei de nelegalitate, tocmai datorită caracterului său de act normativ, legalitatea ei putând fi cercetată oricând pe calea unei acţiuni separate, în condiţiile art.11 alin.4 din legea contenciosului administrativ.

            Art.4 din Legea nr.554/2004, nu face nici o distincţie între act unilateral cu caracter individual și act unilateral cu caracter normativ, textul de lege referindu-se pur și simplu la faptul că „legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate”.

            Așadar, excepţia de nelegalitate a H.G.nr.884/2004 privind concesiunea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, act administrativ unilateral cu caracter normativ, este pe deplin admisibilă.

            Constatând deci că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă nelegală și netemeinică, recursul declarat a fost admis, sentinţa atacată casată, iar cauza a fost trimisă aceleiași instanţe spre rejudecare.