Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Unităţi ale cooperaţiei meșteșugărești. Ajutor de stat sub forma capitalului de risc. Condiţii.

 

Legea nr.21/1996

Legea nr.133/1999

Legea nr.143/1999

Ordinul Consiliului Concurenţei nr.16/2003

           

Unităţile cooperaţiei meșteșugărești nu sunt înlăturate din categoria beneficiarilor ajutorului de stat sub forma capitalului de risc dacă întrunesc cerinţele prevăzute de lege pentru a fi considerate micro-întreprinderi sau întreprinderi mici și mijlocii și dacă sunt îndeplinite criteriile și condiţiile pentru acordarea acestui tip de ajutor de stat.

 

I.C.C.J., Secţia de contencios administrativ și fiscal,

decizia nr.1181 din 24 februarie 2005

 

            Notă: Legea nr.133/1999 a fost abrogată prin art.34 din Legea nr.346/2004.

 

            Prin sentinţa civilă nr.658 din 6 aprilie 2004, Curtea de Apel București –  Secţia contencios administrativ a respins ca nefondată acţiunea Asociaţiei Naţionale a Cooperaţiei Meșteșugărești, formulate împotriva Consiliului Concurenţei pentru anularea Ordinului nr.16 din 11 martie 2003 emis de această autoritate.

            În motivarea acţiunii s-a reţinut, în esenţă, că actul administrativ atacat prin care președintele Consiliului Concurenţei a dispus punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind ajutorul de stat și capitalul de risc este legal, fiind emis în temeiul art.28 alin.(1) din Legea nr.21/1996 și al art.22 alin.(1) din Legea nr.143/1999, pentru armonizarea legislaţiei românești cu dreptul comunitar în materia concurenţei potrivit Comunicării Comisiei nr.2001/C/235/2003 privind ajutorul de stat și capitalul de risc.

            Nemulţumirea reclamantei pentru neincluderea cooperaţiei meșteșugărești printre categoriile de beneficiari ai Ordinului 16 din 11 martie 2003 al Consiliului Concurenţei a fost considerată de instanţa de fond ca nejustificată, întrucât sectorul cooperatist este distinct de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și poate avea strategii diferite de dezvoltare, iar, pe de altă parte, statul este acela care, prin organele sale, stabilește măsurile de sprijinire, în anumite perioade, a unor domenii de activitate sau a unor categorii de întreprinzători sau investitori, în funcţie de contextul economic și social.

            În raport cu aceste considerente, instanţa de fond a constatat că ordinul atacat nu vatămă un drept recunoscut de lege sau un interes legitim al reclamantei în sensul art.1 din Legea nr.29/1990 și al art.52 din Constituţie.

            Împotriva sentinţei civile, Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meșteșugărești a declarat recurs susţinând că este netemeinică și nelegală întrucât se fundamentează pe considerente eronate și ignoră definiţia dată întreprinderilor mici și mijlocii prin Recomandarea Comisiei Europene nr.96/280/CE, precum și dispoziţiile Legii nr.143/1999, care prevăd asigurarea unui mediu concurenţial normal prin acordarea „de orice sprijin, indiferent de formă, din surse de stat”.

            Recursul este nefondat.

            Potrivit art.1 din Legea nr.29/190, în vigoare la data promovării acţiunii, modificat implicit prin art.52 din Constituţia revizuită, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept sau interes legitim, se poate adresa instanţei competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

            Or, în cauză, prin ordinul atacat, emis de președintele Consiliului Concurenţei, reclamanta-recurentă nu a fost vătămată într-un drept propriu recunoscut de lege sau într-un interes legitim, cum corect a constatat și instanţa de fond.

            Ordinul în discuţie și Instrucţiunile aprobate prin acesta conţin prevederi în sensul recomandărilor Comisiei Europene privitoare la ajutorul de stat în domeniul capitalului de risc.

            Prin aceste acte, Consiliul Concurenţei nu acordă ajutor de stat, decizia pentru acordarea unui astfel de ajutor aparţinând exclusiv furnizorului în condiţiile Legii nr.143/1999 și nici nu definește sfera beneficiarilor ajutorului de stat.

            Faptul că în textul Instrucţiunilor se folosește noţiunea „întreprinderi mici și mijlocii” – care nu concordă, conceptual, cu aceea a agenţilor economici organizaţi în baza Legii nr.133/1999 (abrogată de Legea nr.346/2004) privind stimularea întreprinderilor mici și mijlocii – nu înseamnă că unităţile cooperaţiei meșteșugărești sunt înlăturate din categoria beneficiarilor ajutorului de stat sub forma capitalului de risc dacă ele întrunesc condiţiile pentru a fi tratate ca microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii și sunt îndeplinite criteriile și cerinţele pentru acest tip de ajutor de stat.

            Așa fiind, reclamanta-recurentă nu a făcut dovada că, prin actul administrativ atacat, a fost vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, soluţia dată de instanţa de fond de respingere a acţiunii fiind legală și temeinică.

            Recursul a fost respins.