Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Magistrat. Neîndeplinirea condiţiilor de numire în funcţie. Condiţia bunei reputaţii. Hotărârea C.S.M. de eliberare din funcţie. Caracterul nedisciplinar al Hotărârii. Nerespectarea procedurii administrative privind încetarea raporturilor de serviciu în cazul unor motive nedisciplinare.

 

Legea nr. 92/1992, art.46 lit.c),, art.124-131.

Carta europeană privind Statutul judecătorilor, art.7

 

Procedura administrativă privind încetarea raporturilor de serviciu este aplicabilă și în cazul luării unor măsuri privind îndepărtarea din magistratură pentu motive care nu sunt de natură disciplinară. Astfel, Carta Europeană privind Statutul judecătorilor, în art.7 recomandă câteva reguli legate de încetarea activităţii magistratului, și anume, ca măsurile de încetare a funcţiei să fie luate cu atenţie deosebită, de o manieră în care să se determine limitativ aceste cauze, iar în art.7.2 se face precizarea că aceste cauze care intervin trebuie verificate de o instanţă independentă, în cazul nostru această instanţă fiind Consiliul superior al Magistraturii.

 

I.C.C.J., Secţia de contencios administrativ și fiscal,

decizia nr. 2956 din 10 mai 2005

 

            Reclamantul M.C. a chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, cerând anularea Hotărârii nr.131 din 25 august 2004 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de judecător pentru neîndeplinirea condiţiei cerute de art.46 lit.c) din Legea nr.92/1992.

            În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut, în esenţă, că măsura eliberării din funcţie este nelegală, competenţa eliberării fiind dată de lege Președintelui României, că nu a fost pus în situaţia reală să își facă apărarea, iar prin activitatea sa profesională și morală nu a încălcat Codul deontologic și obligaţiile cerute profesiei.

            Curtea de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ și fiscal a respins excepţiile invocate de pârât privind inadmisibilitatea acţiunii  cu referire la procedura prealabilă și a irevocabilităţii hotărârii nr.131/2004, a admis acţiunea reclamantului și a anulat hotărârea contestată.

            Pentru a pronunţa această sentinţă, greșit pronunţată ca Decizie cu nr.57/2004, Curtea de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ și fiscal a constatat că pentru măsura eliberării din funcţie, în conformitate cu prevederile art.92 lit.”f” și 46 lit.c) din Legea nr.92/1992 care au legătura cu comportamentul magistratului, se impune respectarea procedurii cerute de art.124 – 131 din Legea nr.92/1992, fiind de aplicat o măsură disciplinară, și cum aceste proceduri au fost neaplicate, hotărârea este nelegală.

            Împotriva acestei hotărâri a fost declarat recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, solicitându-se casarea acesteia ca nelegală, în sensul că la ședinţa de judecată nu a fost participant și reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, așa cum este prevăzut în art.1 alin.9 din Legea nr.554/2004, că instanţa a interpretat greșit actul juridic dedus judecăţii, măsura dispusă nefiind de natură disciplinară, ci de îndeplinire a unor cerinţe legale pentru ocuparea unor funcţii.

            Recursul este fondat.

            În privinţa motivului de recurs ce se referă la participarea reprezentantului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, acesta se privește a fi nefondat, în raport de prevederile art.27 din Legea nr.554/2004 și data intrării în vigoare a acestui act normativ.

            Se reţine, însă, că instanţa de fond, legal învestită cu soluţionarea unei acţiuni împotriva hotărârii nr.131/2004, greșit a interpretat măsura dispusă prin acest act administrativ ca fiind de natură disciplinară.

            O asemenea măsură are o anume procedură administrativă, dar și alte căi de atac, fiind astfel greșit interpretat actul dedus judecăţii, schimbând natura și înţelesul acestuia.

            În cauză, este de analizat dacă pretinsa necorespundere pentru motivele invocate de Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al autorităţii judecătorești și propunerile Ministrului de Justiţie sunt actuale, dacă ele aduc atingere reputaţiei judecătorului, cum este prevăzut de art.46 lit.c) invocat, dacă o asemenea măsură poate fi dispusă fără o cercetare prealabilă în care magistratul să își poată formula apărarea, cercetare și apărare reală și nu formală realizată sub forma unei invitaţii și luării la cunoștinţă.

            În acest sens, sunt de aplicat procedurile privind încetarea raporturilor de serviciu și în cazul unor motive care nu sunt de natură disciplinară. Astfel, Carta Europeană privind Statutul judecătorilor, adoptată la Strasbourg în 1998, în art.7 recomandă reguli de urmat la încetarea activităţii magistratului, ca acestea să fie luate cu atenţie deosebită, de o manieră în care să se determine limitativ aceste cauze, iar în art.7.2 se face precizarea că aceste cauze care intervin trebuie verificate de o instanţă independentă, în cazul nostru această instanţă fiind pârâtul.

            Înalta Curte de Casaţie a admis, în consecinţă, recursul și a casat sentinţa (decizia) nr.57/2005, trimiţând cauza pentru rejudecare la aceeași instanţă.