Excepţie de nelegalitate. Succesiunea în timp a actelor normative. Admisibilitate.
Legea nr.29/1990
Legea nr.554/2004, art.4 alin.(1), art.27
Potrivit art.4 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
În speţă, instanţa de recurs a reţinut că, deși cererea de chemare în judecată a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, această împrejurare nu este de natură a face aplicabile, în privinţa excepţiei de nelegalitate, dispoziţiile Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ.
S-a considerat, astfel, că este admisibilă excepţia de nelegalitate ridicată în baza art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004, apreciindu-se că art.27 din această lege se referă la acţiunile aflate pe rolul instanţelor, iar nu la excepţiile de nelegalitate, iar, pe de altă parte, Legea nr.29/1990 nici nu prevede posibilitatea ca instanţa de contencios administrativ să soluţioneze excepţia de nelegalitate a unui act administrativ invocată într-o cauză de altă natură - civilă, penală etc..
I.C.C.J., Secţia de contencios administrativ și fiscal,
decizia nr.4262 din 15 august 2005
Prin acţiunea înregistrată la data de 21 septembrie 2004 și precizată ulterior, reclamanţii Z.V., H.G.D., N.G. și V.Z. au chemat în judecată Ministerul Apărării Naţionale (M.Ap.N.), solicitând obligarea acestuia la emiterea deciziei de recalculare a pensiilor de serviciu și suplimentară, precum și la plata unor daune cominatorii.
Tribunalul București – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 31 mai 2005, în baza art.4 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, raportat la art.3 din Codul de procedură civilă, a sesizat Curtea de Apel București în vederea judecării excepţiei de nelegalitate a H.G. nr.1188/2001 și Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M-116/2002 și a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea acesteia.
Curtea de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentinţa civilă nr.1338 din 13 iulie 2005, a respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate formulată de reclamanţi, reţinând, în esenţă, că actele normative atacate nu încalcă dispoziţii ale Legii nr.164/2001, iar excluderea de la recalcularea pensiei a anumitor elemente nu ţine de analizarea pe calea excepţiei de nelegalitate, ci de fondul cauzei, unde se vor administra probe pentru fiecare reclamant.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, în termen legal, reclamanţii, susţinând că, în mod greșit, s-a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.554/2004, iar nu cele ale Legii nr.29/1990 și că dispoziţiile H.G. nr.1188/2001, ale H.G.nr.1294/2001 și ale Ordinului ministrului apărării naţionale M-166/2002 sunt nelegale și neconstituţionale, fiind contrare și deciziei nr.87/1999 a Curţii Constituţionale.
Recursul este nefondat.
Astfel, conform dispoziţiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004, intrată în vigoare la 30 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 7 decembrie 2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
În speţă, se constată că s-a procedat în sensul textului de lege mai sus arătat, iar recurenţii - reclamanţi care, de altfel, au invocat chiar ei excepţia de nelegalitate nu au atacat încheierea prin care s-a procedat în sensul dispoziţiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004.
Faptul că acţiunea privind recalcularea pensiei a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr.554/2004 nu este de natură a face aplicabile dispoziţiile Legii nr.29/1990 întrucât, pe de o parte, la data invocării excepţiei de nelegalitate erau aplicabile dispoziţiile Legii nr.554/2004, iar, pe de altă parte, dispoziţiile art.27 din Legea nr.554/2004 se referă la acţiunile aflate pe rolul instanţelor, iar nu la excepţiile de nelegalitate.
De altfel, Legea nr.29/1990 nici nu prevedea posibilitatea ca instanţa de contencios administrativ să soluţioneze excepţia de nelegalitate a unui act administrativ invocată într-o cauză de altă natură (civilă, penală, etc.).
Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că instanţa a aplicat corect legea, având în vedere succesiunea în timp a actelor normative, reţinând corect incidenţa noii legi în soluţionarea excepţiei de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată de asemenea că soluţia adoptată de Curtea de Apel București este corectă. Aceasta întrucât, analizând dispoziţiile H.G.nr.294/2001, ale H.G.nr.1188/2001, precum și ale Ordinului ministrului apărării naţionale M-166/2002, nu se constată încălcări ale Legii nr.164/2001 privind pensiile militare, în principal ale art.1, 2, 3 și 79 din această lege.
Existenţa unor elemente de diferenţiere între categoriile de pensii și pensionari nu echivalează cu un tratament discriminatoriu decât în măsura în care, astfel cum s-a reţinut într-adevăr și prin decizia nr.87/1999 a Curţii Constituţionale, s-ar crea diferenţieri între categorii de cetăţeni „aflaţi în aceeași situaţie”. Or, în cauză nu se pot reţine aspectele invocate pe calea excepţiei de nelegalitate, ci ca fiind chestiuni ce ţin de fondul cauzei, astfel cum corect a reţinut și instanţa a cărei sentinţă este atacată.
De altfel, această soluţie nu contravine nici deciziei nr.37/1993 a Curţii Constituţionale în ale cărei considerente se reţine că neconstituţionalitatea unui act administrativ nu reprezintă altceva decât o formă agravată de ilegalitate.
Se va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.