Persecutat etnic. Copil născut în timpul refugiului părinţilor. Lipsa distincţiei între categoria de părinţi și cea de copii.
În ceea ce privește acordarea
drepturilor compensatorii, nu se face nici o diferenţiere în legătură cu
persoanele care, din motive etnice, au fost nevoite să trăiască în refugiu sau
au fost strămutate în altă localitate. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de
aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de
suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această
categorie intrând, în mod implicit și copiii născuţi în perioada refugiului,
aceștia împărtășind aceeași situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi.
Secţia de contencios
administrativ, decizia nr. 86 din 15 ianuarie 2004
Reclamanta G.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiș, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, anularea hotărârii nr. 5451 bis din 19 aprilie 2003, prin care pârâta i-a respins cererea privind stabilirea calităţii de beneficiară a drepturilor prevăzute de legea menţionată, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin înscrisurile alăturate cererii sale, a făcut dovada calităţii de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 însă pârâta, prin hotărârea susmenţionată i-a respins cererea cu o motivare echivocă, cum că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiș a solicitat respingerea acţiunii, arătând, în esenţă, că reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoană refugiată în altă localitate decât cea de domiciliu, întrucât aceasta s-a născut la data de 30 iunie 1944 în comuna Breznea, judeţul Bihor, iar mama sa P.M. a fost strămutată din Ungaria, la data de 28 august 1942, conform Extrasului nr. C/416 din 30 ianuarie 2003 emis de Ministerul de Interne, Direcţia Judeţului Bihor a Arhivelor Naţionale.
Curtea de Apel Timișoara, secţia comercială și de contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamantă, a anulat hotărârea nr.5451 bis din 19 aprilie 2003 emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor art. (1) lit. c) din Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut că:
- reclamanta s-a născut la data de 30 iunie 1944 în comuna Breznea, judeţul Bihor, mama sa fiind refugiată în această localitate de la data de 28 august 1942;
- în categoria persoanelor care au fost persecutate din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu, categorie la care face referire art. (2), lit. c) din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, sunt incluse și persoanele refugiate din Ardealul de Nord ca urmare a Dictatului de le Viena;
- reclamanta, fiind născută în timpul refugiului, a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi, suferind vexacţiile morale și materiale ale condiţiei de persoană refugiată, astfel că aceasta este îndreptăţită să beneficieze de actele reparatorii ale Statului român, așa cum acestea au stabilit prin Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiș, în temeiul art. 304. pct. 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs, recurenta a arătat că instanţa a reţinut că reclamanta a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi, fără a ţine seama de Precizările nr. 3233 din 12 septembrie 2002 emise de Casa Naţională de Pensii, potrivit cărora, de prevederile art. (1), lit. c) din Legea nr. 189/2000 beneficiază și copiii născuţi în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu sau concepuţi înaintea sau în timpul refugiului și născuţi după refugiul părinţilor.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. (1) lit. c) din Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 586 din 29 octombrie 2002, de prevederile acestei legi beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat rezultă că, în ceea ce privește acordarea drepturilor compensatorii, nu se face nici o diferenţiere în legătură cu persoanele care, din motive etnice, au fost nevoite să trăiască în refugiu sau au fost strămutate în altă localitate. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând în mod implicit și copiii născuţi în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi.
Cum în cauză s-a făcut dovada că reclamanta s-a născut în perioada refugiului mamei sale, aceasta, începând cu data nașterii sale, respectiv 30 iunie 1944, a împărtășit situaţia părintelui său refugiat, suportând consecinţele refugiului care implicit s-au răsfrânt și asupra sa.
Precizările nr. 3233 din 12 septembrie 2002 emise de Casa Naţională de Pensii, invocate de recurentă atât la instanţa de fond cât și în recurs, sunt irelevante pentru soluţionarea cauzei. Acestea sunt simple opinii lipsite de forţă juridică și întemeiate pe prevederile legale referitoare la stabilirea filiaţiei, neavând nici o legătură cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Pentru considerentele arătate, recursul a fost respins ca nefondat.