Contencios electoral. Alegeri locale. Contestaţie privitoare la unele consemnări în procesele-verbale electorale. Hotărâre a Biroului Electoral Judeţean de soluţionare a contestaţiei. Accesul liber la justiţie. Competenţa instanţei de contencios administrativ.
Constituţie, art.21
Legea nr.67/2004
Hotărârile emise de Biroul
Electoral Judeţean și Biroul Electoral Central au caracterul unor acte
administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte
de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegrare de dreptate, cu o
încălcare a prevederilor constituţionale (art.21) unde în alin.2 se dispune că
nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de a se
adresa justiţiei.
I.C.C.J., secţia de
contencios administrativ și fiscal,
decizia nr.5559 din 30 iunie
2004
Prin cererea înregistrată sub nr.1185/A/2004 la Curtea de Apel Craiova – Secţia de contencios administrativ, Organizaţia Judeţeană Dolj a PSD a chemat în judecată Biroul Electoral Central și Biroul Electoral Judeţean Dolj pentru ca în contradictoriu cu aceștia să se constate ilegalitatea hotărârilor pronunţate prin care au fost respinse contestaţiile în temeiul Legii nr.67/2004.
S-a solicitat să se constate că procesul-verbal încheiat de Biroul Electoral al Secţiei de Votare nr.1 din cadrul Circumscripţiei Electorale 75 Murgoși a consemnat date contrare realităţii în ce privește numărul de voturi valabil exprimate în favoarea listei de candidaţi propusă de PSD pentru Consiliul Judeţean și ca o consecinţă, să se dispună renumerotarea voturilor și încheierea unui nou proces-verbal.
În motivarea acţiunii s-a precizat că, deși nu este prevăzută de Legea nr.67/2000, acţiunea se întemeiază pe principiul constituţional al accesului liber la justiţie, în sensul că nu pot scăpa controlului judecătoresc operaţiunile privind constatarea rezultatelor alegerilor în cazul în care organismele care trebuie să verifice aceste lucruri nu rezolvă neregularităţile .
Organizaţia Judeţeană Dolj a PD a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu și a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, deoarece procesul-verbal a fost semnat și de către reprezentanţi PSD care nu au făcut nici o contestaţie.
Curtea de Apel Craiova- Secţia de contencios administrativ a admis în parte cererea formulată de Organizaţia Judeţeană Dolj a PSD în contradictoriu cu Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripţie Dolj.
A respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Organizaţia Judeţeană Dolj a Partidului Democrat.
A anulat hotărârea nr.21 din 9 iunie 2004 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Dolj nr.17 și hotărârea nr.112 din 9 iunie 2004 a Biroului Electoral Central și a obligat BEC Judeţeană să examineze contestaţia reclamantului pe fond.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că Legea nr.67/2004 pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale a prevăzut situaţia în care se pot formula contestaţie la instanţele judecătorești și modul de soluţionare al acestora, speţa de faţă nefiind reglementată expres.
Potrivit art.87 din Legea nr.67/2004, în timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor și de înregistrare a rezultatelor votărilor se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni care se soluţionează de biroul electoral al secţiei de votare.
Împotriva soluţiei date se poate face contestaţie care se soluţionează de președintele biroului electoral al secţiei de votare, în conformitate cu art.87 alin.3 din aceeași lege.
Deși legea nu a prevăzut nici o procedură judiciară, ulterior, Organizaţia Judeţeană Dolj a PSD a adresat o contestaţie Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Dolj care a respins-o ca inadmisibilă, iar mai departe către Biroul Electoral Central, care a respins-o ca nedovedită.
În drept, instanţa de fond a reţinut că potrivit art.21 din Constituţia României, orice persoană se poate adresa Justiţiei pentru apărarea drepturilor și libertăţilor și nici o lege nu poate îngrădi acest drept.
De asemenea, instanţa a mai reţinut că legea contenciosului administrativ se interpretează prin prisma prevederilor constituţionale iar actele a căror anulare s-a solicitat au caracterul de acte administrativ-jurisdicţionale.
În acest context, s-a constatat că soluţiile pronunţate de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană și Biroul Electoral Central sunt eronate, deoarece din interpretarea textelor legale nu rezultă că nedepunerea întâmpinării la Biroul Electoral al Secţiei de votare ar conduce la pierderea dreptului de a formula contestaţie.
În speţă, nu s-a pus problema legalităţii unui act, a unei decizii luate pe parcursul procesului de votare, ci s-au contestat unele consemnări din procesul-verbal privind stabilirea rezultatului votării.
Curtea a mai reţinut că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate vicia rezultatele și determina să nu se reflecte voinţa alegătorilor exprimată prin vot, de aceea respingerea contestaţiei pentru lipsa întâmpinării așa cum a reţinut Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană a fost considerată ca nelegală, întrucât centralizarea voturilor la nivelul circumscripţiei judeţene se face numai după primirea proceselor-verbale și soluţionarea contestaţiei, așa cum prevede art.90 alin.1 din Legea nr.67/2004.
Biroul Electoral Central a respins contestaţia, apreciind că nu au fost depuse probe, de aceea instanţa a anulat cele două hotărâri urmând ca Biroul Electoral de Circumscripţie să examineze cererea pe fond.
În ce privește exactitatea datelor înscrise în procesul-verbal, renumerarea voturilor, instanţa a reţinut că această situaţie o poate dispune Biroul Electoral Judeţean.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Biroul Electoral Central invocând nelegalitatea deciziei.
În motivarea recursului s-a susţinut că hotărârile atacate, pronunţate în cadrul procedurii speciale prevăzute pentru alegerile locale reglementate de Legea nr.67/2004 nu reprezintă acte jurisdicţionale ce ar putea fi susceptibile de aplicarea art.1 din Legea nr.29/1990.
S-a mai susţinut că Legea nr.67/2004 a prevăzut expres cazurile în care sunt competente de a se pronunţa instanţele judecătorești ca instanţe de drept comun și că nu este instituită competenţa materială a acestora pentru desfiinţarea hotărârilor pronunţate de organismele electorale, în speţă Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană și Biroul Electoral Central constituite ca singurele în măsură să urmărească aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, conform art.25 lit.a din Legea nr.67/2004 – aceasta fiind o competenţă specială.
Recursul este nefondat.
Referitor la prima critică, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că cele două hotărâri emise de Biroul Electoral Judeţean de Circumscripţie Dolj și Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc așa cum corect s-a reţinut și de instanţa de fond.
Rezultă că respingerea contestaţiei de către Biroul Electoral Judeţean ca inadmisibilă este contrarie, atât dispoziţiilor Legii nr.67/2004, cât și prevederilor constituţionale.
În art.117 din Capitolul VI din Legea nr.67/2004, referitor la „dispoziţii tranzitorii și finale” se prevede modalitatea de judecare a întâmpinărilor contestaţiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege.
Împrejurarea că petenta nu a formulat întâmpinare și că a semnat procesul-verbal nu atrage sancţiunea decăderii acesteia din dreptul de a contesta unele consemnări, legea neavând nici un fel de dispoziţii în acest sens.
Mai este de observat în legătură cu recursul în sine, că potrivit art.2 din art.117 din Legea nr.67/2004, acesta este inadmisibil, întrucât hotărârile pronunţate asupra acestor contestaţii sunt definitive și irevocabile, calea de atac nemaiexistând.
Dar, având în vedere argumentarea făcută de instanţa de fond în sensul că legea nu ar cuprinde dispoziţii exprese referitoare la modalitatea de contestare a actelor emise de autorităţile electorale, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată, într-adevăr că a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegrare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale (art.21), unde în alin.2 se specifică că nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de-a se adresa justiţiei.
De altfel, însuși Biroul Electoral Central nu a mai reţinut inadmisibilitatea contestaţiei când a analizat-o, ci numai faptul că nu a fost dovedită.
În speţă, nu s-a pus problema legalităţii unui act, ci au fost contestate unele consemnări în procesul-verbal privind rezultatul votării.
Este lesne de înţeles că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate duce la vicierea rezultatelor care să nu reflecte voinţa alegătorilor exprimată prin vot și că tocmai această situaţie trebuia analizată de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană.
Susţinerea recurentei că nu a fost instituită competenţa materială a instanţelor judecătorești de a cenzura contestaţia ce se referă la o asemenea eroare este în afara legii și a principiilor constituţionale enunţate, astfel că și această critică este apreciată ca nefondată.
Faţă de cele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.