Avocat.Primirea în profesia de avocat cu scutire de examen. Condiţia depunerii cererii cu 5 ani îniante de împlinirea vârstei de pensionare.
Condiţia sus-menţionată, prevăzută la art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat este contrară Legii nr.51/1995
(Secţia de contencios administrativ,
decizia nr.1514 din 10 aprilie 2003)
Reclamantul I. P. a solicitat anularea deciziei nr.1276 din 14 februarie 2002 a Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România și a deciziei nr.8754 din 23 martie 2002 a Uniunii Avocaţilor din România, înlăturarea avizului negativ al Baroului ca fiind nelegal și obligarea Uniunii Avocaţilor din România la primirea sa în profesia de avocat, fără susţinerea vreunui examen.
Curtea de Apel Craiova, Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.234 din 12 iulie 2002, a admis acţiunea, a anulat actele administrative atacate și a obligat Uniunea Avocaţilor din România să-l primească pe reclamant în profesia de avocat cu scutire de examen.
Instanţa a reţinut că reclamantul a funcţionat o perioadă de 20 de ani ca procuror, având o vechime în funcţii juridice de 32 de ani, iar condiţia prevăzută în art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat, invocată în avizul negativ și în cele două decizii atacate, ca cererea să fi fost depusă cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare, contravine Legii nr.51/1995, care nu are asemenea prevedere.
S-a conchis că Statutul profesiei de avocat, prin art.28 pct.9, contravine Legii nr.51/1995, iar reclamantul îndeplinește condiţiile impuse în art.16 alin.2 lit.b din lege, pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Uniunea Avocaţilor din România și Baroul Dolj, reiterând faptul că reclamantul nu îndeplinește condiţia prevăzută de art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat, întrucât nu a formulat cererea cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei standard de pensionare.
Recursurile sunt nefondate.
Primirea în profesia de avocat este reglementată prin Legea nr.51/1995, modificată, după cum urmează:
Potrivit art.16 alin.1, dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unei examen, organizat conform prevederilor din lege și din statutul profesiei.
Prin art.16 alin.2 lit.a și b se stipulează că, la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: titularul diplomei de doctor în drept; cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.
Deci, textele de mai sus, care reglementează primirea în profesia de avocat, fac trimitere la statutul profesiei, numai în ce privește organizarea examenului.
Așadar, condiţiile de primire în profesia de avocat sunt stabilite prin lege, iar statutul, în această privinţă, trebuie să ia în considerare aspecte care coincid cu legea, în temeiul căreia a fost adoptat, respectiv de organizare a examenului, în cazul variantei normative prevăzută de art.16 alin.1 din Legea nr.51/1995, modificată.
Or, prin art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat se instituie o condiţie care nu se regăsește în lege, respectiv ca, cererea de primire în profesia de avocat să fie formulată cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și asigurări sociale, astfel că prin această condiţie se adaugă la lege și, deci, statutul este contrar legii.
În consecinţă, soluţia adoptată de prima instanţă este legală și temeinică, iar recursurile, care vizează numai faptul că reclamantul nu îndeplinește condiţiile prevăzute de art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat, sunt nefondate și au fost respinse.