Persecutat etnic. Proba persecuţiilor din motive etnice
Legea nr. 189/2000
Potrivit dispoziţiilor
art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 „beneficiază de prevederile prezentei
ordonanţe persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a
avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: c) a fost
strămutată în altă
localitate decât cea de domiciliu”.
Simpla enunţare a persecuţiilor din motive etnice nu este suficientă pentru a beneficia
de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind necesară proba acestor
persecuţii.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr.3547din
28 octombrie 2003)
Reclamantul E.B.A. a chemat în judecată Casa de Pensii Argeș, solicitând anularea hotărârii nr.250/2002 prin care i-a fost respinsă cererea privind stabilirea calităţii de beneficiar al prevederilor art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că după terminarea armatei efectuate
în România, a fost lăsat la vatră în comuna Albești judeţul Muscel
și nu în orașul Hotin, care se afla sub ocupaţia rusească, părinţii săi
refugiindu-se în aceeași comună.
Curtea de Apel Pitești a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că la data
lăsării la vatră, reclamantul, fiind adoptat de N.D.E. avea domiciliul la
părinţii adoptivi, respectiv în judeţul Muscel, motiv pentru care nu se
încadrează în prevederile art.1 lit.c din Legea lnr.189/2000.
Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul E.B.A.
In motivarea recursului, recurentul-reclamant a susţinut că are calitatea de refugiat, deoarece prin ordinul de lăsare la vatră i s-a impus să meargă la Câmpulung și nu la Hotin, care era localitatea sa de domiciliu.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 „beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice după cum urmează…… a fost strămutat în altă
localitate decât cea de domiciliu”.
In cauza dedusă judecăţii, recurentul-reclamant nu a făcut dovada unor
persecuţii din motive etnice, deoarece acesta, după ce a fost încorporat la 1
noiembrie 1943, a fost lăsat la vatră la 2 aprilie 1945 la
Cîmpulung, judeţul Argeș și nu în Hotin, ca urmare a faptului că părinţii săi
adoptivi domiciliau în acest judeţ, adopţia fiind făcută la 11
ianuarie 1945.
Toate aceste împrejurări rezultă cu certitudine din actele depuse la dosar, respectiv sentinţa de adopţie nr.1/11 ianuarie 1945 pronunţată de Tribunalul Judeţului Muscel; ordinul de lăsare la vatră., copia livretului militar.
Așa fiind, în mod corect instanţa de fond a reţinut că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, recurentul neputând fi asimilat refugiaţilor sau strămutaţilor.
In consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.