Persecutat etnic. Copil născut în timpul refugiului părinţilor
O.G. nr. 105/1999
H.G. nr. 127/2000
Prin persoană persecutată
trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod
nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuţiile respective în mod
indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor
s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive
etnice și au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din
această situaţie.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr.4104 din
25 noiembrie 2003)
Reclamantul F.I. a solicitat anularea Hotărârii nr.8465 din 17 martie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr.105/1999, întrucât are calitate de persoană refugiată, fiind născut în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială și de contencios administrativ a admis acţiunea așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând, în esenţă, nelegalitatea acesteia, în raport de prevederile H.G. nr.127/2002 care prevăd necesitatea ca persoana să-și fi schimbat domiciliul și să fi suferit persecuţii etnice, ori localitatea Bădeni, unde s-a născut intimatul reclamant aparţine statului român.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 8 iulie 1944 în localitatea Bădeni, judeţul Cluj, în perioada strămutării părinţilor săi.
Potrivit art.1 din O.G. nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonaţei, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor
s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive
etnice și au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din
această situaţie.
Or, în cauză este de necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecinţe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art.3 din O.G.nr.105/1999 și soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile și nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuţiilor etnice.
Soluţia Curţii de apel fiind legală și temeinică, recursul a fost respins ca neîntemeiat.