Calitate procesuală. Actele comisiilor de expertizare medicală și recuperarea capacităţii de muncă prevăzute de Legea nr.19/2000. Controlul legalităţii. Calitatea procesuală pasivă
În acţiunile introduse la instanţele de contencios administrativ, pentru
examinarea legalităţii actelor comisiilor menţionate mai sus, calitatea
procesuală pasivă revine caselor de pensii, iar nu comisiilor
Secţia
de contencios administrativ – decizia nr.2580 din 18 septembrie 2002
Curtea de Apel București-Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.1440 din 29.10.2001, a admis acţiunea reclamantului B.D., a anulat procesul-verbal nr.59 din 01 iulie 2000 emis de Comisia de Expertizare Medicală și Recuperare a Capacităţii de Muncă Sector 2 din cadrul Casei de Pensii a municipiului București și a obligat comisia să emită un nou proces verbal, luând în considerare datele din adresele Institutului Naţional de Expertizare și Recuperare a Capacităţii de Muncă, Institutului de Medicină Legală și Parchetului Militar.
Instanţa a reţinut că reclamantul a fost vătămat în drepturi prin procesul-verbal contestat, deoarece nu s-a reţinut că a fost rănit în revoluţie, așa cum rezultă din actele dosarului.
Casa de Pensii a municipiului București a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că nu ea are calitate de pârât, ci Comisia de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacităţii de Muncă a Sectorului 2, singura în măsură să emită un nou proces-verbal și să ia în considerare adresele menţionate în sentinţă; a solicitat casarea sentinţei și trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând a fi introdusă în cauză comisia menţionată.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art.56 alin.1 din Legea nr.19/2000 “Incadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de medicul specializat în expertize medicale și recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale”.
Alineiatul 2 al aceluiași articol prevede că “Impotriva deciziei… se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii”.
Conform art.62 alin.2 din lege “După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie”.
In art. 139 alin.3 din aceeași lege se menţionează că au personalitate
juridică numai Casa de Pensii a municipiului București și casele judeţene de pensii.
Deci, în subordinea Casei de Pensii a municipiului București se află medicii specializaţi în expertize medicale și recuperarea capacităţii de muncă ce alcătuiesc comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacităţii de muncă din sectoarele municipiului București.
Ca atare, nu se impune casarea sentinţei și trimiterea cauzei la aceeași instanţă pentru a fi introdusă în cauză Comisia de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacităţii de Muncă a Sectorului 2, așa cum solicită recurenta, deoarece comisia respectivă se află direct în subordinea recurentei și nici nu are personalitate juridică pentru a putea sta în proces în nume propriu.
Prin intermediul recurentei, comisia va fi îndrumată să execute dispoziţiile sentinţei.
In ce privește fondul pricinii, Curtea reţine că, într-adevăr, s-a făcut dovada de către intimat, cu adresa nr. A.1 /471/1998 din 5 aprilie 2000 a Institutului de Medecină Legală, cu adresa f.n. /2001 a I.N.E.M.R.C.M. către O.E.M.R.C.M. Sector 2 și cu adresa din 6 mai 1999 a Parchetului Militar București, că a fost rănit în Revoluţia din decembrie 1989 și că boala de care suferă are legătură de cauzalitate cu leziunile traumatice suferite în timpul revoluţiei.
Pentru considerentele arătate, recursul a fost respins ca nefondat.