Taxă judiciară de timbru. Scutirea reglementată prin art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997. Sensul sintagmei „cauză penală”
Scutirea
plăţii taxei judiciare de timbru, pentru acţiunea civilă, operează numai în
situaţiile în care cercetarea penală a fost finalizată.
Secţia
de contencios administrativ – decizia nr.2682 din 25 septembrie 2002
Societatea comercială „H.I.” SRL a solicitat anularea deciziei nr.1675 din 23 ianuarie 2001, a Ministerului Finanţelor Publice, prin care i-a fost respinsă contestaţia cu privire la taxa de timbru la care a fost obligată în dosarul nr.9295/2000 al Tribunalului Prahova.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că, în cauza ce formează obiectul dosarului civil nr.9295/2000 al Tribunalului Prahova, a chemat în judecată ASIROM – Filiala Ploiești pentru a fi obligată la plata contravalorii mărfii asigurate pentru furt marfă în valoare de 2.226.656.000 lei pentru care instanţa a dispus plata unei taxe judiciare de timbru de 46.145.000 lei, deși, potrivit art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997, taxa nu este datorată fiind vorba de daune într-o cauză penală.
Curtea de Apel Ploiești, Secţia comercială și de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.267 din 6 decembrie 2001, a respins acţiunea.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului a invocat faptul că atât instanţa cât și Ministerul
Finanţelor Publice au interpretat greșit, într-un mod restrictiv, sintagma
folosită de Legea nr.146/1997 „cauză penală” atâta vreme cât nu s-a pronunţat o
hotărâre de către instanţa de judecată care să stabilească săvârșirea
infracţiunii de furt și autorul acesteia.
Recursul este nefondat.
Obiectul acţiunii reclamantei, la Tribunalul Prahova, îl constituie obligarea ASIROM să-i achite poliţa de asigurare pentru o marfă asigurată care, pe parcursul transportului, a fost furată și pentru a cărei recuperare s-a adresat organelor în drept, care au început urmărirea penală.
Acţiune este evaluabilă în bani, astfel că sunt aplicabile prevederile Cap.I alin.1 lit.”c” din H.G. nr.752/1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de Legea nr.146/1997, care stipulează nivelul taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiunile și cererile evaluabile în bani.
În temeiul acestei prevederi legale se reţine că recurenta datorează taxa judiciară de timbru, astfel cum corect s-a pronunţat instanţa, menţinând decizia Ministerului Finanţelor Publice.
Art.24 lit.”o” din Normele metodologice nr.760/C/22 aprilie 1999, date pentru aplicarea Legii nr.146/1997, prevăd că sunt scutite de taxele judiciare de timbru acţiunile și cererile în justiţie referitoare la „cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale și morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiune civilă separată, introdusă la instanţa civilă potrivit art.19 și 20 C.proc.civ. ...”.
Instanţa a pronunţat o hotărâre legală și temeinică, atunci când, coborând prevederile art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997 și art.24 lit.”o” din Normele de aplicare ale acestui act normativ, a concluzionat că scutirea de plata taxei judiciare de timbru, pentru daune în cauze penale, se referă la situaţiile în care cercetarea penală a fost finalizată.
Or, din dovezile de la dosar nu rezultă că acţiunea reclamantei, în despăgubiri, s-ar încadra în situaţiile ce impun scutirea de plata taxei judiciare de timbru, astfel că recursul a fost respins ca nefondat.