Cazul de contestaţie în anulare prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen. Încheiere penală pronunţată de Completul de 5 judecători conform art. 241 din Legea nr. 304/2004
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Contestaţia în anulare
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- contestaţie în anulare
C. proc. pen., art. 386 lit. a)
Legea nr. 304/2004, art. 241
În conformitate cu dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 202/2010, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părţilor, iar în cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri pronunţate în recurs sau în contestaţie în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă. În raport cu dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora admisibilitatea recursului se examinează fără citarea părţilor, cazul de contestaţie în anulare prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen. nu este incident cu privire la încheierea penală pronunţată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus respingerea unei cereri de recurs, ca inadmisibilă, în temeiul art. 241 din Legea nr. 304/2004.
I.C.C.J., Completul de 5 judecători, decizia penală nr. 19 din 23 ianuarie 2012
Prin încheierea penală nr. 83 din 21 martie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile declarate de petentele L.A., L.L. şi D.D. împotriva sentinţei nr. 2038 din 10 decembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală.
Împotriva acestei încheieri petentele L.A., L.L. şi D.D. au formulat contestaţie în anulare, susţinând că nu au fost citate la judecarea recursurilor şi nici nu Ie-a fost comunicată sentinţa atacată cu recurs, fără însă a indica niciunul din cazurile de contestaţie în anulare prevăzute în dispoziţiile art. 386 C. proc. pen.
Examinând în principiu contestaţia în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibilă.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, fiind deci o cale de anulare pentru vicii şi nulităţi relativ la actele de procedură, ce trebuie folosită numai în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive.
Tocmai caracterul de cale extraordinară a contestaţiei în anulare constituie o garanţie că această cale de atac nu va deveni o posibilitate la îndemâna oricui şi oricând de înlăturare a efectelor pe care trebuie să le producă hotărârile judecătoreşti definitive.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1).
Conform dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunţa asupra cererii de contestaţie, instanţa este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală instanţa este obligată să examineze dacă cererea introdusă priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut în art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul din cele limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar.
Potrivit art. 388 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen. poate fi introdusă de către celelalte părţi, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea a cărei anulare se cere a fost pronunţată la data de 21 martie 2011, iar contestatoarele au introdus contestaţia în anulare la data de 24 noiembrie 2011 (ultima zi fiind data de 21 aprilie 2011), încălcând astfel dispoziţiile art. 388 alin. (1) C. proc. pen.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 C. proc. pen., „când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.”
Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, având caracter de garanţie egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală şi, ca raţiune, satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menţionat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului. Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sancţiunii menţionate, duce la pierderea acestuia.
Întrucât contestatoarele au formulat contestaţie în anulare cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere, încălcând astfel prevederile art. 388 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va constata că este inadmisibilă, conform art. 391 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia în anulare formulată de acestea.
Pe de altă parte, conform art. 386 lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare „când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.”
Potrivit dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 202/2010, „Completul de 5 Judecători examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părţilor.”
Raportând acest caz de contestaţie în anulare la dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 202/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în mod corect, judecarea recursului s-a realizat potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate.
Aşadar, cazul de contestaţie prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen., prin prisma căruia au fost calificate susţinerile contestatoarelor, nu este incident în speţa de faţă.
Nici celelalte critici formulate de contestatoare nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., astfel încât nu este îndeplinită una din cerinţele de a căror îndeplinire cumulativă este condiţionată admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarele L.A., L.L. şi D.D. împotriva încheierii penale nr. 83 din 21 martie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători.