Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale petentele M.D. și F.C. în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați intimații la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre prima de concediu la care aveau dreptul și suma diminuată cu 25% pe care au primit-o efectiv, sume care să fie actualizată la data plății efective, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, petentele au arătat că îndeplinesc funcțiile de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești și în această calitate și-au îndeplinit obligațiile profesionale ce decurg din Statutul magistratului.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat întâmpinare prin care a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal în baza art. 181 din Anexa VI la Legea nr. 330/2009, subliniind că dreptul solicitat este de natură salarială potrivit art. 1 din Anexa VI a Legii nr. 330/2009.
Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice precum și întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și teritorială a instanței potrivit art. 18 din Legea 330/2009. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată susținând că angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face în limita creditelor bugetare aprobate anual.
Prin Sentința civilă nr. 5143 din 16 decembrie 2010, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepțiile necompetenței materiale și teritoriale a instanței, invocate de intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe M.D. și F.C. în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Gorj a reținut că potrivit Anexei VI (reglementări specifice personalului din sistemul justiției) art. 18 din Legea nr. 330/2009:
(1) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și magistrații-asistenți, nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale, prin act administrativ al ordonatorului principal de credite, pot face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ, la organele de conducere ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile.
(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile.”
Față de aceste prevederi legale și având în vedere că petentele îndeplinesc funcțiile de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești au fost admise excepțiile invocate și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Prin Sentința civilă nr. 6992 din 23 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată, din oficiu, de instanță și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel a reținut că reclamantele nu contestă un act administrativ emis în temeiul dispozițiilor Legii nr. 330/2009 de către ordonatorul principal de credite, pentru a fi incidente dispozițiile art. 18 din anexa VI a legii sus indicate.
Curtea de Apel București a mai apreciat că obiectul acțiunii reclamantelor nu îl reprezintă contestarea unui act emis de ordonatorul principal de credite și nici modul în care au fost stabilite drepturile salariale.
Ivindu-se conflictul negativ de competență, a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Obiectul acțiunii reclamanților îl reprezintă plata unor drepturi salariale restante.
Reclamantele au formulat o cerere în pretenții, (obligarea pârâților la plata drepturilor bănești - primul capăt de cerere), având ca temei principiul nediscriminării și art. 241 din O.U.G. nr. 27/2006.
Prin urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile anexei VI a Legii nr. 330/2009.
Prevederile cuprinse în art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 se referă la personalul salariat care, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație la organele de conducere, prevăzute în mod expres în text.
Drepturile salariale se stabilesc după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele C.S.M. sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 27/2006.
Reclamanții nu au contestat modul de stabilire a drepturilor salariale, și nu aveau obligația să urmeze procedura prealabilă prevăzută de art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006, cum nu aveau obligația să se adreseze instanței de contencios administrativ competente, în cazul în care erau nemulțumiți de soluționarea contestației, astfel cum prevăd dispozițiile art. 36 alin. (2).
Înalta Curte constată că acțiunea reclamanților se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) C. muncii, conform cărora „prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii”.
În speță, nu există o lege specială derogatorie, iar sintagma „raporturile de muncă” trebuie înțeleasă în sens larg, aplicându-se nu numai persoanelor care au încheiat un contract tipic de muncă.
Prevederile codului muncii se aplică tuturor categoriilor de salariați (magistrați, funcționari publici cu statut special, etc.), cât timp nu există o lege specială derogatorie.
Cum în prezenta cauză, nu există o astfel de lege specială, care să reglementeze materia drepturilor bănești restante, competența judecării, în primă instanță, a cererii reclamanților aparține Tribunalului Gorj, ca instanța de conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe M.D., F.C., Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.
Procesat de GGC - LM