R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Şedinţa de la 2 martie 2020
Orele 9:30
1. Dosar nr. 3144/1/2019
Veniturile la fondul de mediu constând în contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, obţinute de către generatorul deşeurilor, persoană fizică sau juridică, reglementată de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, constituie obligaţie fiscală în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005, şi, pe cale de consecinţă, poate face obiectul infracţiunii de evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005?
Orele 10:00
2. Dosar nr. 3245/1/2019
1. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 111 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 1172 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul adunării generale ordinare a acţionarilor unei societăţi pe acţiuni de a aproba situaţiile financiare anuale şi de a distribui profitul sub formă de dividende include şi partea din profitul net al societăţii asupra căreia patronatul a convenit cu sindicatul reprezentativ, prin contractul colectiv de muncă, a fi împărţit salariaţilor proporţional cu salariul de bază.
2. În caz afirmativ, dacă hotărârea adunării generale a acţionarilor de distribuire a profitului are ca efect juridic naşterea dreptului la acţiune al salariaţilor în termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, sau în termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Dosar nr. 3348/1/2019
Cum se interpretează şi aplică dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 pentru stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare, în coroborare cu prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 ?
4. Dosar nr. 3424/1/2019
Dacă în interpretarea art. 64 alin.(2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a art. 133 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, la transformarea, în domeniul temporal de aplicare a Legii nr. 263/2010, a unei pensii anticipate stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 în pensie pentru limită de vârstă, trebuie menţinut stagiul complet de cotizare de care pensionarul trebuia să beneficieze, la momentul cererii de acordare a pensiei anticipate, potrivit Legii nr. 19/2000, în interpretarea dată acesteia prin decizia nr. 4/04.04.2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii în dosarul nr. 3/2011 şi publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, prin raportare la data formulării cererii de acordare a pensiei anticipate, ori, dimpotrivă, trebuie utilizat stagiul complet de cotizare aplicabil la momentul transformării pensiei, prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi stabilit prin raportare la data naşterii pensionarului, în acord cu decizia nr. 22/29.06.2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 22/10/2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
5. Dosar nr. 3425/1/2019
În interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 153/2017, conform cărora „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul” sintagma „în domeniul pentru care deține titlul” se impune să fie raportată la Nomenclatorul domeniilor, studiilor universitare sau la sfera atribuțiilor de serviciu, astfel cum aceasta rezultă din fișa postului?
6. Dosar nr. 1980/1/2019
1. Este admisibilă procedura ordonanţei preşedinţiale în materia suspendării executării unei garanţii de bună execuţie, anexă la un contract de achiziţie publică, în situaţia în care în procesul ce vizează soluţionarea fondului nu s-a solicitat suspendarea executării, în condiţiile prevăzute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 şi nici nu s-au invocat aspecte diferite de cele ce puteau fi invocate în procedura reglementată de legea specială, având în vedere caracterul provizoriu şi limitat în timp al efectelor ordonanţei preşedinţiale?
2. În situaţia în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că ordonanţa preşedinţială este admisibilă, în măsura în care se invocă aspecte diferite de cele care se pot invoca pe calea reglementată de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, se impune a se stabili momentul până la care eventuala suspendare provizorie, dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale îşi produce efectele, respectiv, dacă acestea sunt limitate în timp până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în procedura specială reglementată de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, sau până la soluţionarea litigiului asupra fondului?
7. Dosar nr. 20/1/2020
Dacă dispoziţiile art. 641 din Codul de procedură civilă, care prevăd că înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, se aplică şi contractelor de credit care sunt titluri executorii conform art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 sau cerinţa înscrierii în registrele publice prevăzute de art. 641 din Codul de procedură civilă se referă strict la înscrisurile sub semnătură privată pentru care un alt act normativ prevede necesitatea înscrierii pentru a dobândi caracter executoriu.
8. Dosar nr. 3167/1/2019
- Prin creditor de asigurare în sensul definit de art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor se înțelege şi societatea de asigurare, care a despăgubit pe asiguratul său, titulară a dreptului de regres izvorât dintr-o poliță CASCO, împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment, sau, dimpotrivă, constituie unic creditor de asigurare în aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. h) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, pentru toate creanțele sale neonorate de societatea de asigurare aflată în faliment?
- Prin creanţa de asigurare, în sensul definit de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, se înţelege şi creanţa izvorâtă din dreptul de regres al societății de asigurare, care a despăgubit pe asiguratul său împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment?
- Plafonul de 450.000 lei stabilit de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 se aplică pe creditor de asigurare, indiferent de numărul creanțelor, sau pe creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogării în drepturile asigurătorului CASCO, pentru fiecare creanță în parte?
Orele 14:00 - Secţia I civilă
1. Dosar nr. 2198/1/2019
În interpretarea şi aplicarea art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 10/2001, în coroborare cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, subzistă dreptul la măsuri reparatorii recunoscut în temeiul art. 24 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 165/2013, prin hotărâre judecătorească definitivă, în favoarea unor cesionari, dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti respective, se încheie un contract prin care părţile contractului de cesiune decid încetarea contractului de cesiune şi repunerea părţilor contractuale, în situaţia anterioară încheierii contractului ?
2. Dosar nr. 2989/1/2019
În interpretarea şi aplicarea art. 22 şi art. 34 din Legea nr. 255/2010, forma în vigoare la data exproprierii, 13 octombrie 2014, anterior modificării prin Legea nr. 233/2018, coroborate cu art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, se consideră că despăgubirea stabilită în procedura prevăzută de legea specială, prin hotărâre judecătorească definitivă, este compatibilă sau nu cu aplicarea dispoziţiilor art. 1535 din Codul civil, referitoare la daunele moratorii în cazul obligaţiilor băneşti.