Parlamentul României

 
Lege nr. 304/2004

din 28/06/2004
Versiune actualizata la data de 22/07/2021

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară


 

    ___________
@Text actualizat la data de 22.07.2021. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 17/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 19/01/2006.
- O.U.G. nr. 50/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 30/06/2006.
- O.U.G. nr. 134/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 899 din 07/10/2005.
- O.U.G. nr. 60/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 764 din 07/09/2006.
- O.U.G. nr. 100/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 08/10/2007.
- O.U.G. nr. 137/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 745 din 04/11/2008.
- O.U.G. nr. 56/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 381 din 04/06/2009.
- O.U.G. nr. 114/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 919 din 29/12/2009.
- O.U.G. nr. 80/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 636 din 10/09/2010.
- Legea nr. 202/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26/10/2010.
- O.U.G. nr. 109/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 846 din 16/12/2010.
- Legea nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 10/06/2011.
- Legea nr. 148/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 19/07/2011.
- Legea nr. 300/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 27/12/2011.
- Legea nr. 76/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.
- Hotărârea nr. 666/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 13/07/2012.
- O.U.G. nr. 81/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 12/12/2012.
- O.U.G. nr. 74/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 29/06/2013.
- Legea nr. 255/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14/08/2013.
- Legea nr. 296/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 14/11/2013.
- O.U.G. nr. 103/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 15/11/2013.
- O.U.G. nr. 3/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2014.
- O.U.G. nr. 83/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 18/12/2014.
- O.U.G. nr. 6/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 14/03/2016.
- Hotărârea nr. 328/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 11/05/2016.
- O.U.G. nr. 18/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 23/05/2016.
- O.U.G. nr. 70/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 31/10/2016.
- O.U.G. nr. 78/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 22/11/2016.
- O.U.G. nr. 80/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 939 din 22/11/2016.
- O.U.G. nr. 90/2017 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 973 din 07/12/2017.
- Legea nr. 207/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 636 din 20/07/2018.
- O.U.G. nr. 90/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 862 din 10/10/2018.
- O.U.G. nr. 92/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 874 din 16/10/2018.
- O.U.G. nr. 7/2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 137 din 20/02/2019.
- O.U.G. nr. 12/2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 07/03/2019.
- Legea nr. 120/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 608 din 10/07/2020.
- Decizia nr. 547/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 753 din 19/08/2020.
- Legea nr. 228/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1019 din 02/11/2020.
- O.U.G. nr. 215/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1316 din 30/12/2020.
- Legea nr. 198/2021 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 712 din 19/07/2021.

    ___________
@Pus în aplicare prin:
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 915 din 07/10/2004.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 929 din 12/10/2004.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1170 din 10/12/2004.
- Hotărârea nr. 616/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 06/07/2005.
- Hotărârea nr. 719/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 647 din 21/07/2005.
- Legea nr. 247/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 22/07/2005.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 193 din 21/03/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 367 din 01/06/2009.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 476 din 06/07/2011.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 476 din 06/07/2011.
- Hotărârea nr. 486/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 486 din 02/07/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 970 din 28/12/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1060 din 29/12/2016.
- Hotărârea nr. 57/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 28/02/2018.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 812 din 21/09/2018.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 812 din 21/09/2018.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1004 din 13/12/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 121 din 17/02/2020.
- Hotărârea nr. 563/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 659 din 24/07/2020.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 23/04/2021.
- Hotărârea nr. 102/2021 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 625 din 25/06/2021.

    Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.
    Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

   
TITLUL I
  Dispoziţii generale

   
CAPITOLUL I
  Principiile organizării judiciare

   Art. 1. - (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
   (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
   Art. 2. - (1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
   a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
   b) curţi de apel;
   c) tribunale;
   d) tribunale specializate;
   e) instanţe militare;
   f) judecătorii.
   Art. 3. - Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
   Art. 4. - (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
   (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
   Art. 5. - Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

   
CAPITOLUL II
  Accesul la justiţie

   Art. 6. - (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
   (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
   Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
   (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
   (3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 3. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 8. - Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
   Art. 9. - Hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
    ___________
    Art. 9. - a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
CAPITOLUL III
  Dispoziţii generale privind procedura judiciară

   Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
   Art. 11. - Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
   Art. 111. - (1) Activitatea de judecată se suspendă pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României, republicată.
   (2) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, activitatea de judecată poate continua doar în situaţii excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecţia relaţiilor de familie şi la măsurile dispuse prin decret emis de Preşedintele României cu privind la instituirea stării excepţionale.
   (3) Cauzele care se vor judeca pentru fiecare categorie de instanţe vor fi stabilite, în mod exhaustiv, doar de Consiliul Superior al Magistraturii, după consultarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii, respectiv a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (4) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, în cauzele în care s-a dispus măsura arestării preventive sau în cauzele în care părţile execută pedeapsa în regim privativ de libertate, şedinţele de judecată se vor desfăşura prin videoconferinţă.
   (5) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, termenele de prescripţie, cele procedurale şi cele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă.
    ___________
    Art. 11^1. - a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 120/2020 începând cu 13.07.2020.

   Art. 12. - Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
   Art. 13. - (1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.
   (2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
   (3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
    ___________
    Art. 13. - a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 14. - (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
   (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
   (3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
   (4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
   (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
   (6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă.
   (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
   Art. 15. - Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
   Art. 16. - (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
   (2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
   (3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 5. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 16. - a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 17. - (1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
   (2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanenţă.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 17. - a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   
TITLUL II
  Instanţele judecătoreşti

   
CAPITOLUL I
  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

   
SECŢIUNEA 1
  Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

   Art. 18. - (1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
   (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
   (4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
   Art. 19. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (21) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 71/2011 începând cu 01.10.2011.

   (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.
    ___________
    Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 3. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   Art. 20. - (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

   
SECŢIUNEA a 2-a
  Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

   Art. 21. - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
   (2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 21. - a fost declarat parţial neconstituţional prin paragraful din Decizie nr. 321/2017 începând cu 20.07.2017.
    Art. 21. - a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   Art. 22. - Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
   a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
   c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
   e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
   f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
    ___________
    Art. 22. - a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 23. - (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
   a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
   b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
   c) orice alte cereri prevăzute de lege.
   (2) Abrogat prin punctul 5. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.
   Art. 24. - Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
   (2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 9. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 24. - a fost declarat parţial neconstituţional prin paragraful din Decizie nr. 321/2017 începând cu 20.07.2017.
    Art. 24. - a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 70/2016 începând cu 31.10.2016.

   Art. 241. Abrogat prin punctul 7. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.
    ___________
    Art. 24^1. a fost introdus prin punctul 3. din Lege nr. 202/2010 începând cu 25.11.2010.

   Art. 25. - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
   a) Abrogată prin punctul 4. din Lege nr. 202/2010 începând cu 25.11.2010.
   b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
   Art. 26. - Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
   Art. 27. - (1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
   (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.

   
SECŢIUNEA a 3-a
  Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

   Art. 28. - (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
   (3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi câte 2 judecători de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico- financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 29. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
   a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b) Abrogată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 11. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   c) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 11. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
   e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
   (5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   Art. 30. - Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
   a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
   b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
   c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

   Art. 301. - (1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
   (2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afişare pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 13. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 30^1. - a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 6/2016 începând cu 14.03.2016.

   
SECŢIUNEA a 4-a
  Completele de judecată

   Art. 31. - (1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
   a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
   b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 14. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
   d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători.
   e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
    ___________
    Litera e) a fost introdusă prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2014 începând cu 07.02.2014.

   f) pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
    ___________
    Litera f) a fost modificată prin linia din Lege nr. 228/2020 începând cu 05.11.2020.

   g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători.
    ___________
    Litera g) a fost introdusă prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 70/2016 începând cu 31.10.2016.

   h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători;
    ___________
    Litera h) a fost introdusă prin punctul 15. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
   (3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 16. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 31. - a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 311. - Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
    ___________
    Art. 31^1. - a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2014 începând cu 07.02.2014.

   Art. 32. - (1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.
   (2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.
   (4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).
   (6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă ... din 21/09/2004 :
(7) În aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin "vechime în magistratură" se înţelege vechimea în funcţia de judecător şi/sau procuror.

   (7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
    ___________
    Art. 32. - a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 33. - (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (2) Abrogat prin punctul 7. din Lege nr. 202/2010 începând cu 25.11.2010.
   (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
   Art. 34. - În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

    ___________
    Pus în aplicare prin Regulament din 21/09/2004 începând cu 04.11.2020.

   
CAPITOLUL II
  Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

   
SECŢIUNEA 1
  Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

   Art. 35. - (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (2) În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 18. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
A fost admis recursul în interesul legii prin Decizie 17/2018 :
D E C I D E:
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2018.

   Art. 36. - (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
   (2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
   (3) În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
A fost admis recursul în interesul legii prin Decizie 17/2018 :
D E C I D E:
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2018.

   Art. 37. - (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.
   (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
   (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.

   (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
    ___________
    Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.

   Art. 38. - (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
   (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 20. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
Punere în aplicare prin Hotărâre 102/2021 :
ANEXĂ
JUDEŢUL ALBA
1. Judecătoria Alba Iulia
cu sediul în municipiul Alba Iulia
MUNICIPIU
1. Alba Iulia
ORAŞE
1. Cugir
2. Zlatna
COMUNE
1. Almaşu Mare
2. Berghin
3. Blandiana
4. Ceru-Băcăinţi
5. Ciugud
6. Cricău
7. Galda de Jos
8. Ighiu
9. Întregalde
10. Meteş
11. Săliştea
12. Sântimbru
13. Şibot
14. Vinţu de Jos
2. Judecătoria Aiud
cu sediul în municipiul Aiud
MUNICIPIU
1. Aiud
ORAŞE
1. Ocna Mureş
2. Teiuş
COMUNE
1. Fărău
2. Hopârta
3. Livezile
4. Lopadea Nouă
5. Lunca Mureşului
6. Mirăslău
7. Noşlac
8. Ponor
9. Rădeşti
10. Râmeţ
11. Rimetea
12. Stremţ
13. Unirea
3. Judecătoria Blaj
cu sediul în municipiul Blaj
MUNICIPIU
1. Blaj
COMUNE
1. Bucerdea Grânoasă
2. Cenade
3. Cergău
4. Cetatea de Baltă
5. Crăciunelu de Jos
6. Jidvei
7. Mihalţ
8. Roşia de Secaş
9. Sâncel
10. Şona
11. Valea Lungă
4. Judecătoria Câmpeni
cu sediul în oraşul Câmpeni
ORAŞE
1. Abrud
2. Baia de Arieş
3. Câmpeni
COMUNE
1. Albac
2. Arieşeni
3. Avram Iancu
4. Bistra
5. Bucium
6. Ciuruleasa
7. Gârda de Sus
8. Horea
9. Lupşa
10. Mogoş
11. Ocoliş
12. Poiana Vadului
13. Poşaga
14. Roşia Montană
15. Sălciua
16. Scărişoara
17. Sohodol
18. Vadu Moţilor
19. Vidra
5. Judecătoria Sebeş
cu sediul în municipiul Sebeş
MUNICIPIU
1. Sebeş
COMUNE
1. Câlnic
2. Cut
3. Daia Română
4. Doştat
5. Gârbova
6. Ohaba
7. Pianu
8. Săsciori
9. Şpring
10. Şugag
JUDEŢUL ARAD
1. Judecătoria Arad
cu sediul în municipiul Arad
MUNICIPIU
1. Arad
ORAŞE
1. Curtici
2. Nădlac
3. Pecica
COMUNE
1. Dorobanţi
2. Fântânele
3. Felnac
4. Frumuşeni
5. Iratoşu
6. Livada
7. Macea
8. Peregu Mare
9. Secusigiu
10. Semlac
11. Şagu
12. Şeitin
13. Şiria
14. Şofronea
15. Vinga
16. Vladimirescu
17. Zădăreni
18. Zimandu Nou
2. Judecătoria Chişineu-Criş
cu sediul în oraşul Chişineu-Criş
ORAŞE
1. Chişineu-Criş
2. Sântana
COMUNE
1. Apateu
2. Grăniceri
3. Mişca
4. Olari
5. Pilu
6. Sintea Mare
7. Socodor
8. Şepreuş
9. Şimand
10. Zărand
11. Zerind
3. Judecătoria Gurahonţ
cu sediul în comuna Gurahonţ
ORAŞE
1. Sebiş
COMUNE
1. Almaş
2. Brazii
3. Buteni
4. Chisindia
5. Dezna
6. Dieci
7. Gurahonţ
8. Hălmagiu
9. Hălmăgel
10. Igneşti
11. Moneasa
12. Pleşcuţa
13. Vârfurile
4. Judecătoria Ineu
cu sediul în oraşul Ineu
ORAŞE
1. Ineu
2. Pâncota
COMUNE
1. Archiş
2. Beliu
3. Bârsa
4. Bocsig
5. Cărand
6. Cermei
7. Craiva
8. Hăşmaş
9. Seleuş
10. Şicula
11. Şilindia
12. Tauţ
13. Târnova
5. Judecătoria Lipova
cu sediul în oraşul Lipova
ORAŞE
1. Lipova
COMUNE
1. Bata
2. Bârzava
3. Birchiş
4. Conop
5. Covăsinţ
6. Ghioroc
7. Păuliş
8. Petriş
9. Săvârşin
10. Şiştarovăţ
11. Ususău
12. Vărădia de Mureş
13. Zăbrani
JUDEŢUL ARGEŞ
1. Judecătoria Câmpulung
cu sediul în municipiul Câmpulung
MUNICIPIU
1. Câmpulung
COMUNE
1. Albeştii de Muscel
2. Aninoasa
3. Bălileşti
4. Berevoeşti
5. Boteni
6. Bughea de Jos
7. Bughea de Sus
8. Cetăţeni
9. Coşeşti
10. Davideşti
11. Dâmbovicioara
12. Dârmăneşti
13. Dragoslavele
14. Godeni
15. Hârtieşti
16. Lereşti
17. Mihăeşti
18. Mioarele
19. Poienarii de Muscel
20. Rucăr
21. Schitu Goleşti
22. Stâlpeni
23. Stoeneşti
24. Ţiţeşti
25. Valea Mare-Pravăţ
26. Vlădeşti
27. Vultureşti
2. Judecătoria Costeşti
cu sediul în oraşul Costeşti
ORAŞE
1. Costeşti
COMUNE
1. Bârla
2. Buzoeşti
3. Căldăraru
4. Hârseşti
5. Izvoru
6. Lunca Corbului
7. Miroşi
8. Mozăceni
9. Negraşi
10. Popeşti
11. Râca
12. Recea
13. Rociu
14. Săpata
15. Slobozia
16. Stolnici
17. Suseni
18. Ştefan cel Mare
19. Ungheni
3. Judecătoria Curtea de Argeş
cu sediul în municipiul Curtea de Argeş
MUNICIPIU
1. Curtea de Argeş
COMUNE
1. Albeştii de Argeş
2. Arefu
3. Băiculeşti
4. Brăduleţ
5. Cepari
6. Cicăneşti
7. Ciofrângeni
8. Corbeni
9. Corbi
10. Domneşti
11. Mălureni
12. Muşăteşti
13. Nucşoara
14. Pietroşani
15. Poienarii de Argeş
16. Sălătrucu
17. Şuici
18. Tigveni
19. Valea Danului
20. Valea Iaşului
4. Judecătoria Piteşti
cu sediul în municipiul Piteşti
MUNICIPIU
1. Piteşti
ORAŞE
1. Mioveni
2. Ştefăneşti
COMUNE
1. Albota
2. Bascov
3. Băbana
4. Bradu
5. Budeasa
6. Ciomăgeşti
7. Cocu
8. Cotmeana
9. Cuca
10. Drăganu
11. Mărăcineni
12. Merişani
13. Miceşti
14. Morăreşti
15. Moşoaia
16. Oarja
17. Poiana Lacului
18. Uda
19. Vedea
5. Judecătoria Topoloveni
cu sediul în oraşul Topoloveni
ORAŞE
1. Topoloveni
COMUNE
1. Beleţi-Negreşti
2. Bogaţi
3. Boţeşti
4. Călineşti
5. Căteasca
6. Dobreşti
7. Leordeni
8. Priboieni
9. Răteşti
10. Teiu
JUDEŢUL BACĂU
1. Judecătoria Bacău
cu sediul în municipiul Bacău
MUNICIPIU
1. Bacău
COMUNE
1. Buhoci
2. Cleja
3. Coloneşti
4. Dămieneşti
5. Faraoani
6. Filipeni
7. Gioseni
8. Hemeiuş
9. Horgeşti
10. Izvoru Berheciului
11. Letea Veche
12. Lipova
13. Luizi-Călugăra
14. Măgura
15. Mărgineni
16. Negri
17. Nicolae Bălcescu
18. Odobeşti
19. Orbeni
20. Parava
21. Parincea
22. Plopana
23. Prăjeşti
24. Răcăciuni
25. Roşiori
26. Sascut
27. Sărata
28. Săuceşti
29. Secuieni
30. Tamaşi
31. Traian
32. Ungureni
33. Valea Seacă
2. Judecătoria Buhuşi
cu sediul în oraşul Buhuşi
ORAŞE
1. Buhuşi
COMUNE
1. Bereşti-Bistriţa
2. Blăgeşti
3. Filipeşti
4. Gârleni
5. Iteşti
6. Racova
3. Judecătoria Moineşti
cu sediul în municipiul Moineşti
MUNICIPIU
1. Moineşti
ORAŞE
1. Comăneşti
2. Dărmăneşti
COMUNE
1. Agăş
2. Ardeoani
3. Asău
4. Balcani
5. Bereşti-Tazlău
6. Brusturoasa
7. Ghimeş-Făget
8. Măgireşti
9. Palanca
10. Pârjol
11. Poduri
12. Scorţeni
13. Solonţ
14. Strugari
15. Zemeş
4. Judecătoria Oneşti
cu sediul în municipiul Oneşti
MUNICIPIU
1. Oneşti
ORAŞE
1. Slănic-Moldova
2. Târgu Ocna
COMUNE
1. Bârsăneşti
2. Berzunţi
3. Bogdăneşti
4. Buciumi
5. Caşin
6. Căiuţi
7. Coţofăneşti
8. Dofteana
9. Gura Văii
10. Helegiu
11. Livezi
12. Mănăstirea Caşin
13. Oituz
14. Pârgăreşti
15. Sănduleni
16. Ştefan cel Mare
17. Târgu Trotuş
18. Urecheşti
5. Judecătoria Podu Turcului
cu sediul în comuna Podu Turcului
COMUNE
1. Corbasca
2. Dealu Morii
3. Găiceana
4. Glăvăneşti
5. Huruieşti
6. Motoşeni
7. Onceşti
8. Pânceşti
9. Podu Turcului
10. Răchitoasa
11. Stănişeşti
12. Tătărăşti
13. Vultureni
JUDEŢUL BIHOR
1. Judecătoria Aleşd
cu sediul în oraşul Aleşd
ORAŞE
1. Aleşd
COMUNE
1. Aştileu
2. Auşeu
3. Borod
4. Bratca
5. Brusturi
6. Bulz
7. Lugaşu de Jos
8. Măgeşti
9. Şinteu
10. Şuncuiuş
11. Tileagd
12. Ţeţchea
13. Vadu Crişului
14. Vârciorog
2. Judecătoria Beiuş
cu sediul în municipiul Beiuş
MUNICIPIU
1. Beiuş
ORAŞE
1. Nucet
2. Ştei
3. Vaşcău
COMUNE
1. Budureasa
2. Bunteşti
3. Căbeşti
4. Căpâlna
5. Cărpinet
6. Câmpani
7. Ceica
8. Criştioru de Jos
9. Curăţele
10. Dobreşti
11. Drăgăneşti
12. Finiş
13. Holod
14. Lazuri de Beiuş
15. Lunca
16. Pietroasa
17. Pocola
18. Pomezeu
19. Răbăgani
20. Remetea
21. Rieni
22. Roşia
23. Sâmbăta
24. Şoimi
25. Tărcaia
26. Uileacu de Beiuş
3. Judecătoria Marghita
cu sediul în municipiul Marghita
MUNICIPIU
1. Marghita
ORAŞE
1. Săcueni
2. Valea lui Mihai
COMUNE
1. Abram
2. Abrămuţ
3. Balc
4. Boianu Mare
5. Buduslău
6. Cherechiu
7. Chişlaz
8. Curtuişeni
9. Derna
10. Popeşti
11. Sălacea
12. Spinuş
13. Suplacu de Barcău
14. Şimian
15. Tarcea
16. Tăuteu
17. Viişoara
4. Judecătoria Oradea
cu sediul în municipiul Oradea
MUNICIPIU
1. Oradea
COMUNE
1. Biharia
2. Borş
3. Cetariu
4. Copăcel
5. Diosig
6. Drăgeşti
7. Girişu de Criş
8. Hidişelu de Sus
9. Husasău de Tinca
10. Ineu
11. Lăzăreni
12. Nojorid
13. Oşorhei
14. Paleu
15. Roşiori
16. Săcădat
17. Sălard
18. Sâniob
19. Sânmartin
20. Sântandrei
21. Sârbi
22. Tămăşeu
23. Toboliu
5. Judecătoria Salonta
cu sediul în municipiul Salonta
MUNICIPIU
1. Salonta
COMUNE
1. Avram Iancu
2. Batăr
3. Cefa
4. Ciumeghiu
5. Cociuba Mare
6. Gepiu
7. Mădăras
8. Olcea
9. Sânnicolau Român
10. Tinca
11. Tulca
JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1. Judecătoria Beclean
cu sediul în oraşul Beclean
ORAŞE
1. Beclean
COMUNE
1. Braniştea
2. Budeşti
3. Căianu Mic
4. Chiochiş
5. Chiuza
6. Ciceu-Giurgeşti
7. Ciceu-Mihăieşti
8. Lechinţa
9. Matei
10. Miceştii de Câmpie
11. Negrileşti
12. Nuşeni
13. Petru Rareş
14. Silivaşu de Câmpie
15. Sânmihaiu de Câmpie
16. Spermezeu
17. Şieu-Măgheruş
18. Şieu Odorhei
19. Şintereag
20. Târlişua
21. Uriu
22. Urmeniş
2. Judecătoria Bistriţa
cu sediul în municipiul Bistriţa
MUNICIPIU
1. Bistriţa
COMUNE
1. Bistriţa Bârgăului
2. Budacu de Jos
3. Cetate
4. Dumitriţa
5. Galaţii Bistriţei
6. Josenii Bârgăului
7. Livezile
8. Mărişelu
9. Milaş
10. Monor
11. Prundu Bârgăului
12. Şieu
13. Şieuţ
14. Teaca
15. Tiha Bârgăului
3. Judecătoria Năsăud
cu sediul în oraşul Năsăud
ORAŞE
1. Năsăud
2. Sângeorz-Băi
COMUNE
1. Coşbuc
2. Dumitra
3. Feldru
4. Ilva Mare
5. Ilva Mică
6. Leşu
7. Lunca Ilvei
8. Maieru
9. Măgura Ilvei
10. Nimigea
11. Parva
12. Poiana Ilvei
13. Rebra
14. Rebrişoara
15. Rodna
16. Romuli
17. Runcu Salvei
18. Salva
19. Şanţ
20. Telciu
21. Zagra
JUDEŢUL BOTOŞANI
1. Judecătoria Botoşani
cu sediul în municipiul Botoşani
MUNICIPIU
1. Botoşani
ORAŞE
1. Bucecea
2. Flămânzi
3. Ştefăneşti
COMUNE
1. Albeşti
2. Băluşeni
3. Călăraşi
4. Copălău
5. Corni
6. Coşula
7. Cristeşti
8. Curteşti
9. Durneşti
10. Frumuşica
11. Gorbăneşti
12. Hlipiceni
13. Lunca
14. Mihai Eminescu
15. Nicşeni
16. Prăjeni
17. Răchiţi
18. Răuseni
19. Roma
20. Româneşti
21. Santa Mare
22. Stăuceni
23. Suliţa
24. Todireni
25. Truşeşti
26. Tudora
27. Unţeni
28. Vlădeni
29. Vorona
2. Judecătoria Darabani
cu sediul în oraşul Darabani
ORAŞE
1. Darabani
COMUNE
1. Conceşti
2. Coţuşca
3. Havârna
4. Hudeşti
5. Mileanca
6. Păltiniş
7. Rădăuţi-Prut
8. Suharău
9. Viişoara
3. Judecătoria Dorohoi
cu sediul în municipiul Dorohoi
MUNICIPIU
1. Dorohoi
COMUNE
1. Brăeşti
2. Broscăuţi
3. Cândeşti
4. Cordăreni
5. Corlăteni
6. Cristineşti
7. Dersca
8. Dimăcheni
9. George Enescu
10. Hilişeu-Horia
11. Ibăneşti
12. Leorda
13. Lozna
14. Mihăileni
15. Pomârla
16. Şendriceni
17. Văculeşti
18. Vârfu Câmpului
4. Judecătoria Săveni
cu sediul în oraşul Săveni
ORAŞE
1. Săveni
COMUNE
1. Adăşeni
2. Avrămeni
3. Dângeni
4. Dobârceni
5. Drăguşeni
6. Hăneşti
7. Manoleasa
8. Mihălăşeni
9. Mitoc
10. Ripiceni
11. Ştiubieni
12. Ungureni
13. Vlăsineşti
14. Vorniceni
JUDEŢUL BRAŞOV
1. Judecătoria Braşov
cu sediul în municipiul Braşov
MUNICIPIU
1. Braşov
2. Codlea
3. Săcele
ORAŞE
1. Ghimbav
2. Predeal
COMUNE
1. Bod
2. Budila
3. Cristian
4. Crizbav
5. Dumbrăviţa
6. Feldioara
7. Hălchiu
8. Hărman
9. Măieruş
10. Prejmer
11. Sânpetru
12. Tărlungeni
13. Teliu
14. Vama Buzăului
2. Judecătoria Făgăraş
cu sediul în municipiul Făgăraş
MUNICIPIU
1. Făgăraş
ORAŞE
1. Victoria
COMUNE
1. Beclean
2. Cincu
3. Drăguş
4. Hârseni
5. Lisa
6. Mândra
7. Părău
8. Recea
9. Sâmbăta de Sus
10. Şercaia
11. Şinca
12. Şoarş
13. Ucea
14. Viştea
15. Voila
3. Judecătoria Rupea
cu sediul în oraşul Rupea
ORAŞE
1. Rupea
COMUNE
1. Apaţa
2. Augustin
3. Buneşti
4. Caţa
5. Comana
6. Hoghiz
7. Homorod
8. Jibert
9. Ormeniş
10. Racoş
11. Ticuşu
12. Ungra
4. Judecătoria Zărneşti
cu sediul în oraşul Zărneşti
ORAŞE
1. Râşnov
2. Zărneşti
COMUNE
1. Bran
2. Fundata
3. Holbav
4. Moieciu
5. Poiana Mărului
6. Şinca Nouă
7. Vulcan
JUDEŢUL BRĂILA
1. Judecătoria Brăila
cu sediul în municipiul Brăila
MUNICIPIU
1. Brăila
ORAŞE
1. Însurăţei - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
COMUNE
1. Berteştii de Jos - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
2. Cazasu
3. Chiscani
4. Frecăţei
5. Gemenele
6. Gropeni
7. Măraşu
8. Măxineni
9. Movila Miresii
10. Râmnicelu
11. Romanu
12. Salcia Tudor
13. Scorţaru Nou
14. Siliştea
15. Stăncuţa - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
16. Tichileşti
17. Traian
18. Tudor Vladimirescu
19. Tufeşti - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
20. Unirea
21. Vădeni
22. Victoria - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
23. Viziru - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
2. Judecătoria Făurei
cu sediul în oraşul Făurei
ORAŞE
1. Făurei
2. Ianca
COMUNE
1. Bărăganul - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
2. Bordei Verde
3. Ciocile - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
4. Cireşu
5. Dudeşti
6. Galbenu
7. Grădiştea
8. Jirlău
9. Mircea Vodă
10. Racoviţa
11. Roşiori - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
12. Surdila-Găiseanca
13. Surdila-Greci
14. Şuţeşti
15. Ulmu
16. Vişani
17. Zăvoaia - până la data reluării activităţii Judecătoriei Însurăţei
3. Judecătoria Însurăţei*)
cu sediul în oraşul Însurăţei
*) Prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 509 din 21 martie 2019 s-a admis reluarea activităţii Judecătoriei Însurăţei, sub condiţia ocupării efective a unui număr de 3 posturi de judecător. În momentul reluării activităţii se va stabili aceeaşi arondare teritorială care a existat înainte de suspendarea activităţii acestei instanţe (prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2016 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecării), respectiv:
ORAŞE
1. Însurăţei - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
COMUNE
1. Bărăganul - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Făurei
2. Berteştii de Jos - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
3. Ciocile - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Făurei
4. Roşiori - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Făurei
5. Stăncuţa - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
6. Tufeşti - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
7. Victoria - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
8. Viziru - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Brăila
9. Zăvoaia - în prezent în circumscripţia Judecătoriei Făurei
JUDEŢUL BUZĂU
1. Judecătoria Buzău
cu sediul în municipiul Buzău
MUNICIPIU
1. Buzău
COMUNE
1. Amaru
2. Beceni
3. Berca
4. Bisoca
5. Blăjani
6. Breaza
7. Căneşti
8. Cernăteşti
9. Chiliile
10. Costeşti
11. Florica
12. Gălbinaşi
13. Gherăseni
14. Lopătari
15. Mărăcineni
16. Mânzăleşti
17. Merei
18. Mihăileşti
19. Movila Banului
20. Năieni
21. Pietroasele
22. Poşta Câlnău
23. Săgeata
24. Săhăteni
25. Săpoca
26. Săruleşti
27. Scorţoasa
28. Stâlpu
29. Tisău
30. Ţinteşti
31. Ulmeni
32. Unguriu
33. Vadu Paşii
34. Verneşti
35. Vintilă Vodă
36. Zărneşti
2. Judecătoria Pătârlagele
cu sediul în oraşul Pătârlagele
ORAŞE
1. Nehoiu
2. Pătârlagele
COMUNE
1. Bozioru
2. Brăeşti
3. Calvini
4. Cătina
5. Chiojdu
6. Cislău
7. Colţi
8. Cozieni
9. Gura Teghii
10. Măgura
11. Odăile
12. Pănătău
13. Pârscov
14. Siriu
15. Vipereşti
3. Judecătoria Pogoanele
cu sediul în oraşul Pogoanele
ORAŞE
1. Pogoanele
COMUNE
1. Brădeanu
2. C.A. Rosetti
3. Cilibia
4. Glodeanu Sărat
5. Glodeanu-Siliştea
6. Largu
7. Luciu
8. Padina
9. Ruşeţu
10. Scutelnici
11. Smeeni
4. Judecătoria Râmnicu Sărat
cu sediul în municipiul Râmnicu Sărat
MUNICIPIU
1. Râmnicu Sărat
COMUNE
1. Balta Albă
2. Bălăceanu
3. Boldu
4. Buda
5. Cochirleanca
6. Ghergheasa
7. Grebănu
8. Mărgăriteşti
9. Murgeşti
10. Pardoşi
11. Podgoria
12. Puieşti
13. Racoviţeni
14. Râmnicelu
15. Robeasca
16. Topliceni
17. Valea Râmnicului
18. Valea Salciei
19. Vâlcelele
20. Ziduri
JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
1. Judecătoria Caransebeş
cu sediul în municipiul Caransebeş
MUNICIPIU
1. Caransebeş
ORAŞE
1. Băile Herculane
2. Oţelu Roşu
COMUNE
1. Armeniş
2. Băuţar
3. Bolvaşniţa
4. Buchin
5. Bucoşniţa
6. Constantin Daicoviciu
7. Copăcele
8. Cornea
9. Cornereva
10. Domaşnea
11. Glimboca
12. Iablaniţa
13. Luncaviţa
14. Marga
15. Mehadia
16. Mehadica
17. Obreja
18. Păltiniş
19. Rusca Montană
20. Sacu
21. Slatina-Timiş
22. Teregova
23. Topleţ
24. Turnu Ruieni
25. Zăvoi
2. Judecătoria Moldova Nouă
cu sediul în oraşul Moldova Nouă
ORAŞE
1. Moldova Nouă
COMUNE
1. Berzasca
2. Cărbunari
3. Coronini
4. Gârnic
5. Naidăş
6. Pojejena
7. Sicheviţa
8. Socol
3. Judecătoria Oraviţa
cu sediul în oraşul Oraviţa
ORAŞE
1. Anina
2. Oraviţa
COMUNE
1. Bănia
2. Berlişte
3. Bozovici
4. Ciclova Română
5. Ciuchici
6. Ciudanoviţa
7. Dalboşeţ
8. Eftimie Murgu
9. Forotic
10. Goruia
11. Grădinari
12. Lăpuşnicel
13. Lăpuşnicu Mare
14. Prigor
15. Răcăşdia
16. Sasca Montană
17. Şopotu Nou
18. Ticvaniu Mare
19. Vărădia
20. Vrani
4. Judecătoria Reşiţa
cu sediul în municipiul Reşiţa
MUNICIPIU
1. Reşiţa
ORAŞE
1. Bocşa
COMUNE
1. Berzovia
2. Brebu
3. Brebu Nou
4. Caraşova
5. Doclin
6. Dognecea
7. Ezeriş
8. Fârliug
9. Lupac
10. Măureni
11. Ocna de Fier
12. Ramna
13. Târnova
14. Văliug
15. Vermeş
16. Zorlenţu Mare
JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
1. Judecătoria Călăraşi
cu sediul în municipiul Călăraşi
MUNICIPIU
1. Călăraşi
COMUNE
1. Alexandru Odobescu
2. Borcea
3. Ciocăneşti
4. Cuza Vodă
5. Dichiseni
6. Dorobanţu
7. Dragalina
8. Grădiştea
9. Independenţa
10. Jegălia
11. Modelu
12. Perişoru
13. Roseţi
14. Ştefan cel Mare
15. Ştefan Vodă
16. Ulmu
17. Unirea
18. Vâlcelele
19. Vlad Ţepeş
2. Judecătoria Lehliu-Gară
cu sediul în oraşul Lehliu-Gară
ORAŞE
1. Fundulea
2. Lehliu-Gară
COMUNE
1. Belciugatele
2. Dor Mărunt
3. Dragoş Vodă
4. Frăsinet
5. Gurbăneşti
6. Ileana
7. Lehliu
8. Lupşanu
9. Nicolae Bălcescu
10. Săruleşti
11. Tămădău Mare
12. Valea Argovei
3. Judecătoria Olteniţa
cu sediul în municipiul Olteniţa
MUNICIPIU
1. Olteniţa
ORAŞE
1. Budeşti
COMUNE
1. Căscioarele
2. Chirnogi
3. Chiselet
4. Crivăţ
5. Curcani
6. Frumuşani
7. Fundeni
8. Gălbinaşi
9. Luica
10. Mânăstirea
11. Mitreni
12. Nana
13. Plătăreşti
14. Radovanu
15. Sohatu
16. Spanţov
17. Şoldanu
18. Ulmeni
19. Vasilaţi
JUDEŢUL CLUJ
1. Judecătoria Cluj-Napoca
cu sediul în municipiul Cluj-Napoca
MUNICIPIU
1. Cluj-Napoca
COMUNE
1. Apahida
2. Baciu
3. Chinteni
4. Cojocna
5. Feleacu
6. Floreşti
7. Sânpaul
2. Judecătoria Dej
cu sediul în municipiul Dej
MUNICIPIU
1. Dej
COMUNE
1. Bobâlna
2. Căşeiu
3. Câţcău
4. Chiuieşti
5. Cuzdrioara
6. Jichişu de Jos
7. Mica
8. Mintiu Gherlii
9. Panticeu
10. Recea Cristur
11. Unguraş
12. Vad
3. Judecătoria Gherla
cu sediul în municipiul Gherla
MUNICIPIU
1. Gherla
COMUNE
1. Aluniş
2. Aşchileu
3. Bonţida
4. Borşa
5. Buza
6. Căianu
7. Cămăraşu
8. Cătina
9. Corneşti
10. Dăbâca
11. Fizeşu Gherlii
12. Geaca
13. Iclod
14. Jucu
15. Mociu
16. Pălatca
17. Sânmartin
18. Sic
19. Suatu
20. Ţaga
21. Vultureni
4. Judecătoria Huedin
cu sediul în oraşul Huedin
ORAŞE
1. Huedin
COMUNE
1. Aghireşu
2. Beliş
3. Călăţele
4. Căpuşu Mare
5. Ciucea
6. Gârbău
7. Gilău
8. Izvoru Crişului
9. Măguri-Răcătău
10. Mănăstireni
11. Mărgău
12. Mărişel
13. Negreni
14. Poieni
15. Rişca
16. Săcuieu
17. Sâncraiu
5. Judecătoria Turda
cu sediul în municipiul Turda
MUNICIPIU
1. Câmpia Turzii
2. Turda
COMUNE
1. Aiton
2. Băişoara
3. Călăraşi
4. Ceanu Mare
5. Ciurila
6. Frata
7. Iara
8. Luna
9. Mihai Viteazu
10. Moldoveneşti
11. Petreştii de Jos
12. Ploscoş
13. Sănduleşti
14. Săvădisla
15. Tritenii de Jos
16. Tureni
17. Valea Ierii
18. Viişoara
JUDEŢUL CONSTANŢA
1. Judecătoria Constanţa
cu sediul în municipiul Constanţa
MUNICIPIU
1. Constanţa
ORAŞE
1. Eforie
2. Murfatlar
3. Năvodari
4. Ovidiu
5. Techirghiol
COMUNE
1. Agigea
2. Cogealac
3. Corbu
4. Cumpăna
5. Fântânele
6. Grădina
7. Istria
8. Lumina
9. Mihai Viteazu
10. Mihail Kogălniceanu
11. Nicolae Bălcescu
12. Săcele
13. Târguşor
14. Valu lui Traian
2. Judecătoria Hârşova
cu sediul în oraşul Hârşova
ORAŞE
1. Hârşova
COMUNE
1. Ciobanu
2. Crucea
3. Gârliciu
4. Ghindăreşti
5. Horia
6. Pantelimon
7. Saraiu
8. Topalu
9. Vulturu
3. Judecătoria Mangalia
cu sediul în municipiul Mangalia
MUNICIPIU
1. Mangalia
ORAŞE
1. Negru Vodă
COMUNE
1. Albeşti
2. Amzacea
3. Cerchezu
4. Chirnogeni
5. Comana
6. Costineşti
7. Dumbrăveni
8. Independenţa
9. Limanu
10. Pecineaga
11. Tuzla
12. 23 August
4. Judecătoria Medgidia
cu sediul în municipiul Medgidia
MUNICIPIU
1. Medgidia
ORAŞE
1. Băneasa
2. Cernavodă
COMUNE
1. Adamclisi
2. Aliman
3. Bărăganu
4. Castelu
5. Ciocârlia
6. Cobadin
7. Cuza Vodă
8. Deleni
9. Dobromir
10. Ion Corvin
11. Lipniţa
12. Mereni
13. Mircea Vodă
14. Oltina
15. Ostrov
16. Peştera
17. Poarta Albă
18. Rasova
19. Saligny
20. Seimeni
21. Siliştea
22. Topraisar
23. Tortoman
JUDEŢUL COVASNA
1. Judecătoria Întorsura Buzăului
cu sediul în oraşul Întorsura Buzăului
ORAŞE
1. Covasna
2. Întorsura Buzăului
COMUNE
1. Barcani
2. Dobârlău
3. Sita Buzăului
4. Valea Mare
5. Zagon
2. Judecătoria Sfântu Gheorghe
cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe
MUNICIPIU
1. Sfântu Gheorghe
ORAŞE
1. Baraolt
COMUNE
1. Aita Mare
2. Arcuş
3. Băţani
4. Belin
5. Bixad
6. Bodoc
7. Boroşneu Mare
8. Brăduţ
9. Chichiş
10. Ghidfalău
11. Hăghig
12. Ilieni
13. Malnaş
14. Micfalău
15. Ozun
16. Reci
17. Valea Crişului
18. Vâlcele
19. Vârghiş
3. Judecătoria Târgu Secuiesc
cu sediul în municipiul Târgu Secuiesc
MUNICIPIU
1. Târgu Secuiesc
COMUNE
1. Brateş
2. Breţcu
3. Catalina
4. Cernat
5. Comandău
6. Dalnic
7. Estelnic
8. Ghelinţa
9. Lemnia
10. Mereni
11. Moacşa
12. Ojdula
13. Poian
14. Sânzieni
15. Turia
16. Zăbala
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA
1. Judecătoria Găeşti
cu sediul în oraşul Găeşti
ORAŞE
1. Găeşti
COMUNE
1. Cobia
2. Corbii Mari
3. Costeştii din Vale
4. Crângurile
5. Dragodana
6. Gura Foii
7. Gura Şuţii
8. Hulubeşti
9. Ludeşti
10. Mătăsaru
11. Mogoşani
12. Morteni
13. Petreşti
14. Produleşti
15. Răscăeţi
16. Şelaru
17. Ulieşti
18. Valea Mare
19. Vişina
2. Judecătoria Moreni
cu sediul în municipiul Moreni
MUNICIPIU
1. Moreni
COMUNE
1. Dărmăneşti
2. Gura Ocniţei
3. Iedera
4. I.L. Caragiale
5. Ocniţa
6. Valea Lungă
7. Vişineşti
8. Vlădeni
3. Judecătoria Pucioasa
cu sediul în oraşul Pucioasa
ORAŞE
1. Fieni
2. Pucioasa
COMUNE
1. Bezdead
2. Brăneşti
3. Buciumeni
4. Glodeni
5. Moroeni
6. Moţăieni
7. Pietroşiţa
8. Runcu
9. Vârfuri
10. Vulcana-Băi
11. Vulcana-Pandele
4. Judecătoria Răcari
cu sediul în oraşul Răcari
ORAŞE
1. Răcari
2. Titu
COMUNE
1. Braniştea
2. Brezoaele
3. Ciocăneşti
4. Conţeşti
5. Cornăţelu
6. Crevedia
7. Lunguleţu
8. Odobeşti
9. Poiana
10. Potlogi
11. Sălcioara
12. Slobozia Moară
13. Tărtăşeşti
5. Judecătoria Târgovişte
cu sediul în municipiul Târgovişte
MUNICIPIU
1. Târgovişte
COMUNE
1. Aninoasa
2. Băleni
3. Bărbuleţu
4. Bilciureşti
5. Bucşani
6. Butimanu
7. Cândeşti
8. Cojasca
9. Comişani
10. Corneşti
11. Dobra
12. Doiceşti
13. Dragomireşti
14. Finta
15. Lucieni
16. Malu cu Flori
17. Măneşti
18. Niculeşti
19. Nucet
20. Perşinari
21. Pietrari
22. Pucheni
23. Raciu
24. Răzvad
25. Râu Alb
26. Şotânga
27. Tătărani
28. Ulmi
29. Văcăreşti
30. Văleni-Dâmboviţa
31. Voineşti
JUDEŢUL DOLJ
1. Judecătoria Băileşti
cu sediul în municipiul Băileşti
MUNICIPIU
1. Băileşti
COMUNE
1. Afumaţi
2. Bistreţ
3. Caraula
4. Catane
5. Cioroiaşi
6. Galicea Mare
7. Galiciuica
8. Giubega
9. Izvoare
10. Întorsura
11. Negoi
12. Orodel
13. Perişor
14. Pleniţa
15. Radovan
16. Rast
17. Siliştea Crucii
18. Urzicuţa
19. Vârtop
20. Verbiţa
2. Judecătoria Calafat
cu sediul în municipiul Calafat
MUNICIPIU
1. Calafat
COMUNE
1. Cetate
2. Ciupercenii Noi
3. Desa
4. Ghidici
5. Maglavit
6. Moţăţei
7. Piscu Vechi
8. Poiana Mare
9. Seaca de Câmp
10. Unirea
3. Judecătoria Craiova
cu sediul în municipiul Craiova
MUNICIPIU
1. Craiova
ORAŞE
1. Bechet
2. Dăbuleni
COMUNE
1. Amărăştii de Jos
2. Amărăştii de Sus
3. Apele Vii
4. Botoşeşti-Paia
5. Brabova
6. Bratovoeşti
7. Breasta
8. Bucovăţ
9. Bulzeşti
10. Carpen
11. Castranova
12. Călăraşi
13. Cârcea
14. Celaru
15. Coşoveni
16. Daneţi
17. Dioşti
18. Dobreşti
19. Dobroteşti
20. Drăgoteşti
21. Gherceşti
22. Ghindeni
23. Gogoşu
24. Işalniţa
25. Leu
26. Malu Mare
27. Mârşani
28. Mischii
29. Murgaşi
30. Ostroveni
31. Pieleşti
32. Pleşoi
33. Podari
34. Predeşti
35. Robăneşti
36. Rojişte
37. Sadova
38. Sălcuţa
39. Seaca de Pădure
40. Sopot
41. Şimnicu de Sus
42. Teasc
43. Terpeziţa
44. Teslui
45. Ţuglui
46. Vârvoru de Jos
47. Vela
4. Judecătoria Filiaşi
cu sediul în oraşul Filiaşi
ORAŞE
1. Filiaşi
COMUNE
1. Almăj
2. Argetoaia
3. Braloştiţa
4. Brădeşti
5. Cernăteşti
6. Coţofenii din Dos
7. Coţofenii din Faţă
8. Fărcaş
9. Goieşti
10. Greceşti
11. Melineşti
12. Scăeşti
13. Secu
14. Tălpaş
5. Judecătoria Segarcea
cu sediul în oraşul Segarcea
ORAŞE
1. Segarcea
COMUNE
1. Bârca
2. Calopăr
3. Cârna
4. Cerăt
5. Drănic
6. Gângiova
7. Gighera
8. Giurgiţa
9. Goicea
10. Lipovu
11. Măceşu de Jos
12. Măceşu de Sus
13. Valea Stanciului
JUDEŢUL GALAŢI
1. Judecătoria Galaţi
cu sediul în municipiul Galaţi
MUNICIPIU
1. Galaţi
COMUNE
1. Braniştea
2. Pechea
3. Schela
4. Slobozia Conachi
5. Smârdan
6. Şendreni
7. Tuluceşti
8. Vânători
9. Cuza Vodă
2. Judecătoria Lieşti
cu sediul în comuna Lieşti
COMUNE
1. Barcea
2. Costache Negri
3. Fundeni
4. Griviţa
5. Independenţa
6. Iveşti
7. Lieşti
8. Nămoloasa
9. Piscu
10. Tudor Vladimirescu
11. Umbrăreşti
3. Judecătoria Tecuci
cu sediul în municipiul Tecuci
MUNICIPIU
1. Tecuci
COMUNE
1. Brăhăşeşti
2. Buciumeni
3. Cerţeşti
4. Corod
5. Cosmeşti
6. Cudalbi
7. Drăgăneşti
8. Ghidigeni
9. Gohor
10. Matca
11. Movileni
12. Munteni
13. Negrileşti
14. Nicoreşti
15. Poiana
16. Priponeşti
17. Ţepu
18. Valea Mărului
4. Judecătoria Târgu Bujor
cu sediul în oraşul Târgu Bujor
ORAŞE
1. Bereşti
2. Târgu Bujor
COMUNE
1. Bălăbăneşti
2. Bălăşeşti
3. Băleni
4. Băneasa
5. Bereşti-Meria
6. Cavadineşti
7. Corni
8. Cuca
9. Drăguşeni
10. Fârţăneşti
11. Folteşti
12. Jorăşti
13. Măstăcani
14. Oancea
15. Rădeşti
16. Smulţi
17. Suceveni
18. Vârlezi
19. Vlădeşti
20. Frumuşiţa
21. Rediu
22. Scânteieşti
23. Suhurlui
JUDEŢUL GIURGIU
1. Judecătoria Bolintin-Vale
cu sediul în oraşul Bolintin-Vale
ORAŞE
1. Bolintin-Vale
2. Mihăileşti
COMUNE
1. Bolintin-Deal
2. Bucşani
3. Bulbucata
4. Buturugeni
5. Clejani
6. Cosoba
7. Crevedia Mare
8. Floreşti-Stoeneşti
9. Găiseni
10. Grădinari
11. Joiţa
12. Letca Nouă
13. Mârşa
14. Ogrezeni
15. Roata de Jos
16. Săbăreni
17. Ulmi
18. Vânătorii Mici
2. Judecătoria Giurgiu
cu sediul în municipiul Giurgiu
MUNICIPIU
1. Giurgiu
COMUNE
1. Adunaţii-Copăceni
2. Băneasa
3. Călugăreni
4. Colibaşi
5. Comana
6. Daia
7. Frăteşti
8. Găujani
9. Ghimpaţi
10. Gogoşari
11. Gostinu
12. Gostinari
13. Greaca
14. Herăşti
15. Hotarele
16. Iepureşti
17. Isvoarele
18. Izvoarele
19. Malu
20. Mihai Bravu
21. Oinacu
22. Prundu
23. Putineiu
24. Răsuceni
25. Schitu
26. Singureni
27. Slobozia
28. Stăneşti
29. Stoeneşti
30. Toporu
31. Valea Dragului
32. Vărăşti
33. Vedea
JUDEŢUL GORJ
1. Judecătoria Motru
cu sediul în municipiul Motru
MUNICIPIU
1. Motru
COMUNE
1. Bolboşi
2. Borăscu
3. Cătunele
4. Drăgoteşti
5. Glogova
6. Mătăsari
7. Padeş
8. Samarineşti
9. Slivileşti
10. Văgiuleşti
2. Judecătoria Novaci
cu sediul în oraşul Novaci
ORAŞE
1. Novaci
COMUNE
1. Alimpeşti
2. Baia de Fier
3. Bengeşti-Ciocadia
4. Bumbeşti-Piţic
5. Crasna
6. Polovragi
7. Roşia de Amaradia
8. Săcelu
3. Judecătoria Târgu Cărbuneşti
cu sediul în oraşul Târgu Cărbuneşti
ORAŞE
1. Târgu Cărbuneşti
2. Ţicleni
COMUNE
1. Albeni
2. Aninoasa
3. Bărbăteşti
4. Berleşti
5. Bustuchin
6. Căpreni
7. Cruşeţ
8. Dănciuleşti
9. Hurezani
10. Jupâneşti
11. Licurici
12. Logreşti
13. Prigoria
14. Săuleşti
15. Scoarţa
16. Stejari
17. Stoina
18. Turburea
19. Ţânţăreni
20. Vladimir
4. Judecătoria Târgu Jiu
cu sediul în municipiul Târgu Jiu
MUNICIPIU
1. Târgu Jiu
ORAŞE
1. Bumbeşti-Jiu
2. Rovinari
3. Tismana
4. Turceni
COMUNE
1. Arcani
2. Bălăneşti
3. Băleşti
4. Bâlteni
5. Brăneşti
6. Câlnic
7. Ciuperceni
8. Dăneşti
9. Drăguţeşti
10. Fărcăşeşti
11. Godineşti
12. Ioneşti
13. Leleşti
14. Muşeteşti
15. Negomir
16. Peştişani
17. Plopşoru
18. Runcu
19. Schela
20. Stăneşti
21. Teleşti
23. Turcineşti
24. Urdari
JUDEŢUL HARGHITA
1. Judecătoria Gheorgheni
cu sediul în municipiul Gheorgheni
MUNICIPIU
1. Gheorgheni
COMUNE
1. Ciumani
2. Ditrău
3. Joseni
4. Lăzarea
5. Remetea
6. Suseni
7. Voşlăbeni
2. Judecătoria Miercurea-Ciuc
cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc
MUNICIPIU
1. Miercurea-Ciuc
ORAŞE
1. Băile Tuşnad
2. Bălan
COMUNE
1. Cârţa
2. Ciceu
3. Ciucsângeorgiu
4. Cozmeni
5. Dăneşti
6. Frumoasa
7. Leliceni
8. Lunca de Jos
9. Lunca de Sus
10. Mădăraş
11. Mihăileni
12. Păuleni-Ciuc
13. Plăieşii de Jos
14. Racu
15. Siculeni
16. Sâncrăieni
17. Sândominic
18. Sânmartin
19. Sânsimion
20. Sântimbru
21. Tomeşti
22. Tuşnad
3. Judecătoria Odorheiu Secuiesc
cu sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc
MUNICIPIU
1. Odorheiu Secuiesc
ORAŞE
1. Cristuru Secuiesc
2. Vlăhiţa
COMUNE
1. Atid
2. Avrămeşti
3. Brădeşti
4. Căpâlniţa
5. Corund
6. Dârjiu
7. Dealu
8. Feliceni
9. Lueta
10. Lupeni
11. Mărtiniş
12. Mereşti
13. Mugeni
14. Ocland
15. Porumbeni
16. Praid
17. Satu Mare
18. Săcel
19. Secuieni
20. Simoneşti
21. Ulieş
22. Vărşag
23. Zetea
4. Judecătoria Topliţa
cu sediul în municipiul Topliţa
MUNICIPIU
1. Topliţa
ORAŞE
1. Borsec
COMUNE
1. Bilbor
2. Corbu
3. Gălăuţaş
4. Sărmaş
5. Subcetate
6. Tulgheş
JUDEŢUL HUNEDOARA
1. Judecătoria Brad
cu sediul în municipiul Brad
MUNICIPIU
1. Brad
COMUNE
1. Baia de Criş
2. Blăjeni
3. Buceş
4. Bucureşci
5. Bulzeştii de Sus
6. Crişcior
7. Luncoiu de Jos
8. Ribiţa
9. Tomeşti
10. Vaţa de Jos
11. Vălişoara
2. Judecătoria Deva
cu sediul în municipiul Deva
MUNICIPIU
1. Deva
ORAŞE
1. Simeria
COMUNE
1. Băcia
2. Băiţa
3. Bătrâna
4. Brănişca
5. Burjuc
6. Cârjiţi
7. Certeju de Sus
8. Dobra
9. Gurasada
10. Hărău
11. Ilia
12. Lăpugiu de Jos
13. Rapoltu Mare
14. Şoimuş
15. Veţel
16. Vorţa
17. Zam
3. Judecătoria Haţeg
cu sediul în oraşul Haţeg
ORAŞE
1. Haţeg
COMUNE
1. Baru
2. Băniţa
3. Boşorod
4. Bretea Română
5. Densuş
6. General Berthelot
7. Pui
8. Răchitova
9. Râu de Mori
10. Sarmizegetusa
11. Sălaşu de Sus
12. Sântămăria-Orlea
13. Toteşti
4. Judecătoria Hunedoara
cu sediul în municipiul Hunedoara
MUNICIPIU
1. Hunedoara
ORAŞE
1. Călan
COMUNE
1. Bunila
2. Cerbăl
3. Ghelari
4. Lelese
5. Lunca Cernii de Jos
6. Pestişu Mic
7. Teliucu Inferior
8. Topliţa
5. Judecătoria Orăştie
cu sediul în municipiul Orăştie
MUNICIPIU
1. Orăştie
ORAŞE
1. Geoagiu
COMUNE
1. Balşa
2. Beriu
3. Mărtineşti
4. Orăştioara de Sus
5. Romos
6. Turdaş
6. Judecătoria Petroşani
cu sediul în municipiul Petroşani
MUNICIPIU
1. Lupeni
2. Petroşani
3. Vulcan
ORAŞE
1. Aninoasa
2. Petrila
3. Uricani
JUDEŢUL IALOMIŢA
1. Judecătoria Feteşti
cu sediul în municipiul Feteşti
MUNICIPIU
1. Feteşti
ORAŞE
1. Ţăndărei
COMUNE
1. Borduşani
2. Făcăeni
3. Giurgeni
4. Gura Ialomiţei
5. Mihail Kogălniceanu
6. Movila
7. Platoneşti
8. Săveni
9. Stelnica
10. Sudiţi
11. Valea Ciorii
12. Vlădeni
2. Judecătoria Slobozia
cu sediul în municipiul Slobozia
MUNICIPIU
1. Amara
2. Căzăneşti
3. Slobozia
COMUNE
1. Albeşti
2. Andrăşeşti
3. Bucu
4. Bueşti
5. Ciochina
6. Ciulniţa
7. Cocora
8. Colelia
9. Cosâmbeşti
10. Gheorghe Doja
11. Gheorghe Lazăr
12. Griviţa
13. Mărculeşti
14. Miloşeşti
15. Munteni-Buzău
16. Ograda
17. Perieţi
18. Reviga
19. Scânteia
20. Traian
3. Judecătoria Urziceni
cu sediul în municipiul Urziceni
MUNICIPIU
1. Fierbinţi-Târg
2. Urziceni
COMUNE
1. Adâncata
2. Alexeni
3. Armăşeşti
4. Axintele
5. Balaciu
6. Bărbuleşti
7. Bărcăneşti
8. Borăneşti
9. Ciocârlia
10. Coşereni
11. Drăgoeşti
12. Dridu
13. Gârbovi
14. Grindu
15. Ion Roată
16. Jilavele
17. Maia
18. Manasia
19. Moldoveni
20. Moviliţa
21. Răduleşti
22. Roşiori
23. Sălcioara
24. Sărăţeni
25. Sfântu Gheorghe
26. Sineşti
27. Valea Măcrişului
JUDEŢUL IAŞI
1. Judecătoria Hârlău
cu sediul în oraşul Hârlău
ORAŞE
1. Hârlău
COMUNE
1. Balş
2. Belceşti
3. Cepleniţa
4. Coarnele Caprei
5. Cotnari
6. Cucuteni
7. Deleni
8. Erbiceni
9. Fântânele
10. Focuri
11. Gropniţa
12. Plugari
13. Scobinţi
14. Şipote
2. Judecătoria Iaşi
cu sediul în municipiul Iaşi
MUNICIPIU
1. Iaşi
ORAŞE
1. Podu Iloaiei
COMUNE
1. Andrieşeni
2. Aroneanu
3. Bârnova
4. Bivolari
5. Ciurea
6. Dagâţa
7. Dobrovăţ
8. Drăguşeni
9. Dumeşti
10. Golăieşti
11. Grajduri
12. Holboca
13. Horleşti
14. Ipatele
15. Leţcani
16. Madârjac
17. Mironeasa
18. Miroslava
19. Mogoşeşti
20. Movileni
21. Popeşti
22. Popricani
23. Probota
24. Rediu
25. Româneşti
26. Roşcani
27. Schitu Duca
28. Scânteia
29. Sineşti
30. Şcheia
31. Tansa
32. Tomeşti
33. Trifeşti
34. Ţibana
35. Ţibăneşti
36. Ţigănaşi
37. Ţuţora
38. Ungheni
39. Valea Lupului
40. Victoria
41. Vlădeni
42. Voineşti
3. Judecătoria Paşcani
cu sediul în municipiul Paşcani
MUNICIPIU
1. Paşcani
ORAŞE
1. Târgu Frumos
COMUNE
1. Alexandru I. Cuza
2. Bălţaţi
3. Brăeşti
4. Butea
5. Ciohorăni
6. Costeşti
7. Cristeşti
8. Hălăuceşti
9. Hărmăneşti
10. Heleşteni
11. Ion Neculce
12. Lespezi
13. Lungani
14. Mirceşti
15. Mirosloveşti
16. Mogoşeşti-Siret
17. Moţca
18. Oţeleni
19. Răchiteni
20. Ruginoasa
21. Sireţel
22. Stolniceni-Prăjescu
23. Strunga
24. Tătăruşi
25. Todireşti
26. Valea Seacă
27. Vânători
4. Judecătoria Răducăneni
cu sediul în comuna Răducăneni
COMUNE
1. Ciorteşti
2. Comarna
3. Costuleni
4. Cozmeşti
5. Dolheşti
6. Gorban
7. Grozeşti
8. Moşna
9. Prisăcani
10. Răducăneni
JUDEŢUL ILFOV
1. Judecătoria Buftea
cu sediul în oraşul Buftea
ORAŞE
1. Buftea
2. Chitila
3. Otopeni
4. Voluntari
COMUNE
1. Afumaţi
2. Baloteşti
3. Chiajna
4. Ciolpani
5. Corbeanca
6. Dascălu
7. Dragomireşti-Vale
8. Găneasa
9. Grădiştea
10. Gruiu
11. Moara Vlăsiei
12. Mogoşoaia
13. Nuci
14. Periş
15. Petrăchioaia
16. Snagov
17. Ştefăneştii de Jos
18. Tunari
2. Judecătoria Cornetu
cu sediul în comuna Cornetu
ORAŞE
1. Bragadiru
2. Măgurele
3. Pantelimon
4. Popeşti-Leordeni
COMUNE
1. Berceni
2. Brăneşti
3. Cernica
4. Ciorogârla
5. Clinceni
6. Copăceni
7. Cornetu
8. Dărăşti-Ilfov
9. Dobroeşti
10. Domneşti
11. Glina
12. Jilava
13. Vidra
14. 1 Decembrie
JUDEŢUL MARAMUREŞ
1. Judecătoria Baia Mare
cu sediul în municipiul Baia Mare
MUNICIPIU
1. Baia Mare
ORAŞE
1. Baia Sprie
2. Seini
3. Şomcuta Mare
4. Tăuţii-Măgherăuş
5. Ulmeni
COMUNE
1. Ardusat
2. Ariniş
3. Asuaju de Sus
4. Băiţa de sub Codru
5. Băseşti
6. Bicaz
7. Cicârlău
8. Coltău
9. Dumbrăviţa
10. Fărcaşa
11. Gârdani
12. Groşi
13. Mireşu Mare
14. Oarţa de Jos
15. Recea
16. Satulung
17. Săcălăşeni
18. Sălsig
19. Şişeşti
20. Valea Chioarului
2. Judecătoria Dragomireşti
cu sediul în oraşul Dragomireşti
ORAŞE
1. Dragomireşti
2. Săliştea de Sus
COMUNE
1. Bârsana
2. Bogdan Vodă
3. Botiza
4. Ieud
5. Poienile Izei
6. Rozavlea
7. Săcel
8. Strâmtura
9. Şieu
3. Judecătoria Sighetu Marmaţiei
cu sediul în municipiul Sighetu Marmaţiei
MUNICIPIU
1. Sighetu Marmaţiei
COMUNE
1. Bocicoiu Mare
2. Budeşti
3. Călineşti
4. Câmpulung la Tisa
5. Deseşti
6. Giuleşti
7. Ocna Şugatag
8. Onceşti
9. Remeţi
10. Rona de Jos
11. Rona de Sus
12. Sarasău
13. Săpânţa
14. Vadu Izei
4. Judecătoria Târgu Lăpuş
cu sediul în oraşul Târgu Lăpuş
ORAŞE
1. Cavnic
2. Târgu Lăpuş
COMUNE
1. Băiuţ
2. Boiu Mare
3. Cerneşti
4. Coaş
5. Copalnic-Mănăştur
6. Coroieni
7. Cupşeni
8. Groşii Ţibleşului
9. Lăpuş
10. Remetea Chioarului
11. Suciu de Sus
12. Vima Mică
5. Judecătoria Vişeu de Sus
cu sediul în oraşul Vişeu de Sus
ORAŞE
1. Borşa
2. Vişeu de Sus
COMUNE
1. Bistra
2. Leordina
3. Moisei
4. Petrova
5. Poienile de sub Munte
6. Repedea
7. Ruscova
8. Vişeu de Jos
JUDEŢUL MEHEDINŢI
1. Judecătoria Baia de Aramă
cu sediul în oraşul Baia de Aramă
ORAŞE
1. Baia de Aramă
COMUNE
1. Bala
2. Balta
3. Isverna
4. Obârşia-Cloşani
5. Ponoarele
6. Şovarna
2. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin
cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin
MUNICIPIU
1. Drobeta-Turnu Severin
COMUNE
1. Bâlvăneşti
2. Brezniţa-Ocol
3. Burila Mare
4. Căzăneşti
5. Devesel
6. Godeanu
7. Gogoşu
8. Hinova
9. Husnicioara
10. Ilovăţ
11. Izvoru Bârzii
12. Malovăţ
13. Prunişor
14. Şimian
15. Şişeşti
3. Judecătoria Orşova
cu sediul în municipiul Orşova
MUNICIPIU
1. Orşova
COMUNE
1. Cireşu
2. Dubova
3. Eşelniţa
4. Iloviţa
5. Podeni
6. Sviniţa
4. Judecătoria Strehaia
cu sediul în oraşul Strehaia
ORAŞE
1. Strehaia
COMUNE
1. Bâcleş
2. Brezniţa-Motru
3. Broşteni
4. Butoieşti
5. Corcova
6. Dumbrava
7. Floreşti
8. Greci
9. Grozeşti
10. Stângăceaua
11. Tâmna
12. Voloiac
5. Judecătoria Vânju Mare
cu sediul în oraşul Vânju Mare
ORAŞE
1. Vânju Mare
COMUNE
1. Bălăciţa
2. Braniştea
3. Corlăţel
4. Cujmir
5. Dârvari
6. Gârla Mare
7. Gruia
8. Jiana
9. Livezile
10. Obârşia de Câmp
11. Oprişor
12. Pădina
13. Pătulele
14. Poroina Mare
15. Pristol
16. Punghina
17. Rogova
18. Salcia
19. Vânători
20. Vânjuleţ
21. Vlădaia
22. Vrata
JUDEŢUL MUREŞ
1. Judecătoria Luduş
cu sediul în oraşul Luduş
ORAŞE
1. Iernut
2. Luduş
3. Sărmaşu
COMUNE
1. Aţintiş
2. Bichiş
3. Bogata
4. Cheţani
5. Cuci
6. Iclănzel
7. Miheşu de Câmpie
8. Papiu Ilarian
9. Sânger
10. Tăureni
11. Valea Largă
12. Zau de Câmpie
2. Judecătoria Reghin
cu sediul în municipiul Reghin
MUNICIPIU
1. Reghin
COMUNE
1. Aluniş
2. Batoş
3. Băla
4. Beica de Jos
5. Breaza
6. Brâncoveneşti
7. Chiheru de Jos
8. Cozma
9. Crăieşti
10. Deda
11. Fărăgău
12. Gurghiu
13. Hodac
14. Ibăneşti
15. Ideciu de Jos
16. Lunca
17. Lunca Bradului
18. Petelea
19. Răstoliţa
20. Ruşii-Munţi
21. Solovăstru
22. Stânceni
23. Suseni
24. Vătava
3. Judecătoria Sighişoara
cu sediul în municipiul Sighişoara
MUNICIPIU
1. Sighişoara
ORAŞE
1. Sângeorgiu de Pădure
2. Sovata
COMUNE
1. Albeşti
2. Apold
3. Bălăuşeri
4. Chibed
5. Daneş
6. Fântânele
7. Ghindari
8. Nadeş
9. Neaua
10. Saschiz
11. Sărăţeni
12. Vânători
13. Veţca
14. Viişoara
4. Judecătoria Târgu Mureş
cu sediul în municipiul Târgu Mureş
MUNICIPIU
1. Târgu Mureş
ORAŞE
1. Miercurea Nirajului
2. Ungheni
COMUNE
1. Acăţari
2. Bereni
3. Band
4. Ceuaşu de Câmpie
5. Corunca
6. Crăciuneşti
7. Cristeşti
8. Eremitu
9. Ernei
10. Găleşti
11. Gheorghe Doja
12. Glodeni
13. Gorneşti
14. Grebenişu de Câmpie
15. Hodoşa
16. Livezeni
17. Mădăraş
18. Măgherani
19. Ogra
20. Pănet
21. Păsăreni
22. Pogăceaua
23. Râciu
24. Sâncraiu de Mureş
25. Sângeorgiu de Mureş
26. Sânpaul
27. Sânpetru de Câmpie
28. Sântana de Mureş
29. Şăulia
30. Şincai
31. Vărgata
32. Voivodeni
5. Judecătoria Târnăveni
cu sediul în municipiul Târnăveni
MUNICIPIU
1. Târnăveni
COMUNE
1. Adămuş
2. Bahnea
3. Băgaciu
4. Coroisânmărtin
5. Cucerdea
6. Găneşti
7. Mica
8. Suplac
9. Zagăr
JUDEŢUL NEAMŢ
1. Judecătoria Bicaz
cu sediul în oraşul Bicaz
ORAŞE
1. Bicaz
COMUNE
1. Bicaz-Chei
2. Bicazu Ardelean
3. Borca
4. Ceahlău
5. Dămuc
6. Farcaşa
7. Grinţieş
8. Hangu
9. Poiana Teiului
10. Tarcău
11. Taşca
2. Judecătoria Piatra-Neamţ
cu sediul în municipiul Piatra-Neamţ
MUNICIPIU
1. Piatra-Neamţ
2. Roznov
COMUNE
1. Alexandru cel Bun
2. Bârgăuani
3. Bodeşti
4. Borleşti
5. Cândeşti
6. Costişa
7. Dobreni
8. Dochia
9. Dragomireşti
10. Dumbrava Roşie
11. Gârcina
12. Girov
13. Mărgineni
14. Negreşti
15. Pângăraţi
16. Piatra Şoimului
17. Podoleni
18. Războieni
19. Rediu
20. Săvineşti
21. Ştefan cel Mare
22. Tazlău
23. Tupilaţi
24. Zăneşti
3. Judecătoria Roman
cu sediul în municipiul Roman
MUNICIPIU
1. Roman
COMUNE
1. Bahna
2. Bira
3. Boghicea
4. Boteşti
5. Bozieni
6. Cordun
7. Doljeşti
8. Dulceşti
9. Făurei
10. Gâdinţi
11. Gherăeşti
12. Horia
13. Icuşeşti
14. Ion Creangă
15. Moldoveni
16. Oniceni
17. Pânceşti
18. Poienari
19. Români
20. Ruginoasa
21. Sagna
22. Săbăoani
23. Secuieni
24. Stăniţa
25. Tămăşeni
26. Trifeşti
27. Valea Ursului
28. Văleni
4. Judecătoria Târgu-Neamţ
cu sediul în oraşul Târgu-Neamţ
ORAŞE
1. Târgu-Neamţ
COMUNE
1. Agapia
2. Bălţăteşti
3. Brusturi
4. Crăcăoani
5. Drăgăneşti
6. Ghindăoani
7. Grumăzeşti
8. Păstrăveni
9. Petricani
10. Pipirig
11. Răuceşti
12. Timişeşti
13. Ţibucani
14. Urecheni
15. Vânători-Neamţ
JUDEŢUL OLT
1. Judecătoria Balş
cu sediul în oraşul Balş
ORAŞE
1. Balş
2. Piatra-Olt
COMUNE
1. Baldovineşti
2. Bârza
3. Bobiceşti
4. Brâncoveni
5. Călui
6. Cârlogani
7. Curtişoara
8. Dobreţu
9. Găneasa
10. Găvăneşti
11. Grădinari
12. Iancu Jianu
13. Morunglav
14. Oboga
15. Oporelu
16. Pârşcoveni
17. Pleşoiu
18. Slătioara
19. Strejeşti
20. Şopârliţa
21. Teslui
22. Voineasa
23. Vulpeni
2. Judecătoria Caracal
cu sediul în municipiul Caracal
MUNICIPIU
1. Caracal
ORAŞE
1. Drăgăneşti-Olt
COMUNE
1. Băbiciu
2. Bucinişu
3. Cezieni
4. Dăneasa
5. Deveselu
6. Dobrosloveni
7. Dobrun
8. Drăghiceni
9. Fălcoiu
10. Fărcaşele
11. Gostavăţu
12. Mihăeşti
13. Osica de Jos
14. Osica de Sus
15. Radomireşti
16. Redea
17. Rotunda
18. Scărişoara
19. Seaca
20. Sprâncenata
21. Stoeneşti
22. Stoicăneşti
23. Traian
24. Văleni
25. Vlădila
3. Judecătoria Corabia
cu sediul în oraşul Corabia
ORAŞE
1. Corabia
COMUNE
1. Brastavăţu
2. Cilieni
3. Gârcov
4. Giuvăreşti
5. Grădinile
6. Grojdibodu
7. Gura Padinii
8. Ianca
9. Izbiceni
10. Obârşia
11. Orlea
12. Rusăneşti
13. Studina
14. Ştefan cel Mare
15. Tia Mare
16. Urzica
17. Vădastra
18. Vădăstriţa
19. Vişina
20. Vişina Nouă
4. Judecătoria Slatina
cu sediul în municipiul Slatina
MUNICIPIU
1. Slatina
ORAŞE
1. Potcoava
2. Scorniceşti
COMUNE
1. Bălteni
2. Bărăşti
3. Brebeni
4. Coloneşti
5. Corbu
6. Coteana
7. Crâmpoia
8. Cungrea
9. Dobroteasa
10. Făgeţelu
11. Ghimpeţeni
12. Icoana
13. Ipoteşti
14. Izvoarele
15. Leleasca
16. Mărunţei
17. Milcov
18. Movileni
19. Nicolae Titulescu
20. Optaşi-Măgura
21. Perieţi
22. Poboru
23. Priseaca
24. Sâmbureşti
25. Sârbii-Măgura
26. Schitu
27. Spineni
28. Şerbăneşti
29. Tătuleşti
30. Topana
31. Tufeni
32. Valea Mare
33. Vâlcele
34. Verguleasa
35. Vitomireşti
36. Vultureşti
JUDEŢUL PRAHOVA
1. Judecătoria Câmpina
cu sediul în municipiul Câmpina
MUNICIPIU
1. Câmpina
ORAŞE
1. Băicoi
2. Breaza
COMUNE
1. Adunaţi
2. Băneşti
3. Brebu
4. Cocorăştii Mislii
5. Cornu
6. Filipeştii de Pădure
7. Filipeştii de Târg
8. Floreşti
9. Măgureni
10. Poiana Câmpina
11. Proviţa de Jos
12. Proviţa de Sus
13. Scorţeni
14. Şotrile
15. Telega
16. Valea Doftanei
2. Judecătoria Mizil
cu sediul în oraşul Mizil
ORAŞE
1. Mizil
2. Urlaţi
COMUNE
1. Albeşti-Paleologu
2. Apostolache
3. Baba Ana
4. Boldeşti-Gradiştea
5. Călugăreni
6. Ceptura
7. Ciorani
8. Chiojdeanca
9. Colceag
10. Fântânele
11. Fulga
12. Gornet-Cricov
13. Gura Vadului
14. Iordăcheanu
15. Jugureni
16. Lapoş
17. Salcia
18. Sălciile
19. Tătaru
20. Tomşani
21. Vadu Săpat
3. Judecătoria Ploieşti
cu sediul în municipiul Ploieşti
MUNICIPIU
1. Ploieşti
ORAŞE
1. Boldeşti-Scăeni
2. Plopeni
COMUNE
1. Ariceştii Rahtivani
2. Balta Doamnei
3. Bărcăneşti
4. Berceni
5. Blejoi
6. Brazi
7. Bucov
8. Cocorăştii Colţ
9. Drăgăneşti
10. Dumbrava
11. Dumbrăveşti
12. Gherghiţa
13. Gorgota
14. Lipăneşti
15. Măneşti
16. Olari
17. Păuleşti
18. Plopu
19. Podenii Noi
20. Poienarii Burchii
21. Puchenii Mari
22. Râfov
23. Sângeru
24. Şirna
25. Târgşoru Vechi
26. Tinosu
27. Valea Călugărească
28. Vâlcăneşti
4. Judecătoria Sinaia
cu sediul în oraşul Sinaia
ORAŞE
1. Azuga
2. Buşteni
3. Comarnic
4. Sinaia
COMUNE
1. Secăria
2. Talea
5. Judecătoria Vălenii de Munte
cu sediul în oraşul Vălenii de Munte
ORAŞE
1. Slănic
2. Vălenii de Munte
COMUNE
1. Aluniş
2. Ariceştii Zeletin
3. Bălţeşti
4. Bătrâni
5. Bertea
6. Cărbuneşti
7. Ceraşu
8. Cosminele
9. Drajna
10. Gornet
11. Gura Vitioarei
12. Izvoarele
13. Măgurele
14. Măneciu
15. Păcureţi
16. Poseşti
17. Predeal-Sărari
18. Starchiojd
19. Surani
20. Şoimari
21. Ştefeşti
22. Teişani
23. Vărbilău
JUDEŢUL SATU MARE
1. Judecătoria Carei
cu sediul în municipiul Carei
MUNICIPIU
1. Carei
ORAŞE
1. Tăşnad
COMUNE
1. Acâş
2. Andrid
3. Berveni
4. Bogdand
5. Cămin
6. Căpleni
7. Căuaş
8. Cehal
9. Ciumeşti
10. Craidorolţ
11. Foieni
12. Hodod
13. Moftin
14. Petreşti
15. Pir
16. Pişcolt
17. Sanislău
18. Santău
19. Săcăşeni
20. Săuca
21. Supur
22. Tiream
23. Urziceni
2. Judecătoria Negreşti-Oaş
cu sediul în oraşul Negreşti-Oaş
ORAŞE
1. Negreşti-Oaş
COMUNE
1. Bătarci
2. Bixad
3. Călineşti-Oaş
4. Cămărzana
5. Certeze
6. Gherţa Mică
7. Oraşu Nou
8. Racşa
9. Tarna Mare
10. Târşolţ
11. Turţ
12. Vama
3. Judecătoria Satu Mare
cu sediul în municipiul Satu Mare
MUNICIPIU
1. Satu Mare
ORAŞE
1. Ardud
2. Livada
COMUNE
1. Agriş
2. Apa
3. Bârsău
4. Beltiug
5. Botiz
6. Crucişor
7. Culciu
8. Doba
9. Dorolţ
10. Halmeu
11. Homoroade
12. Lazuri
13. Medieşu Aurit
14. Micula
15. Odoreu
16. Păuleşti
17. Pomi
18. Porumbeşti
19. Socond
20. Terebeşti
21. Turulung
22. Valea Vinului
23. Vetiş
24. Viile Satu Mare
JUDEŢUL SĂLAJ
1. Judecătoria Jibou
cu sediul în oraşul Jibou
ORAŞE
1. Cehu Silvaniei
2. Jibou
COMUNE
1. Almaşu
2. Băbeni
3. Bălan
4. Benesat
5. Creaca
6. Cristolţ
7. Cuzăplac
8. Dragu
9. Fildu de Jos
10. Gâlgău
11. Gârbou
12. Hida
13. Ileanda
14. Letca
15. Lozna
16. Năpradea
17. Poiana Blenchii
18. Rus
19. Sălăţig
20. Sânmihaiu Almaşului
21. Someş-Odorhei
22. Surduc
23. Şimişna
24. Zalha
25. Zimbor
2. Judecătoria Şimleu Silvaniei
cu sediul în oraşul Şimleu Silvaniei
ORAŞE
1. Şimleu Silvaniei
COMUNE
1. Bănişor
2. Bobota
3. Boghiş
4. Camăr
5. Carastelec
6. Chieşd
7. Cizer
8. Crasna
9. Halmăşd
10. Horoatu Crasnei
11. Ip
12. Marca
13. Măerişte
14. Nuşfalău
15. Pericei
16. Plopiş
17. Şărmăşag
18. Sâg
19. Valcău de Jos
20. Vârşolţ
3. Judecătoria Zalău
cu sediul în municipiul Zalău
MUNICIPIU
1. Zalău
COMUNE
1. Agrij
2. Bocşa
3. Buciumi
4. Coşeiu
5. Crişeni
6. Dobrin
7. Hereclean
8. Meseşenii de Jos
9. Mirşid
10. Românaşi
11. Şamşud
12. Treznea
JUDEŢUL SIBIU
1. Judecătoria Agnita
cu sediul în oraşul Agnita
ORAŞE
1. Agnita
COMUNE
1. Alţina
2. Biertan
3. Bârghiş
4. Brădeni
5. Bruiu
6. Chirpăr
7. Iacobeni
8. Laslea
9. Marpod
10. Merghindeal
11. Mihăileni
12. Nocrich
2. Judecătoria Avrig
cu sediul în oraşul Avrig
ORAŞE
1. Avrig
2. Tălmaciu
COMUNE
1. Arpaşu de Jos
2. Boiţa
3. Cârţa
4. Cârţişoara
5. Porumbacu de Jos
6. Racoviţa
7. Râu Sadului
8. Sadu
9. Turnu Roşu
3. Judecătoria Mediaş
cu sediul în municipiul Mediaş
MUNICIPIU
1. Mediaş
ORAŞE
1. Copşa Mică
2. Dumbrăveni
COMUNE
1. Alma
2. Aţel
3. Axente Sever
4. Bazna
5. Blăjel
6. Brateiu
7. Dârlos
8. Hoghilag
9. Micăsasa
10. Moşna
11. Şeica Mare
12. Şeica Mică
13. Târnava
14. Valea Viilor
4. Judecătoria Sălişte
cu sediul în oraşul Sălişte
ORAŞE
1. Miercurea Sibiului
2. Sălişte
COMUNE
1. Apoldu de Jos
2. Cristian
3. Gura Râului
4. Jina
5. Ludoş
6. Orlat
7. Păuca
8. Poiana Sibiului
9. Tilişca
5. Judecătoria Sibiu
cu sediul în municipiul Sibiu
MUNICIPIU
1. Sibiu
ORAŞE
1. Cisnădie
2. Ocna Sibiului
COMUNE
1. Loamneş
2. Poplaca
3. Răşinari
4. Roşia
5. Slimnic
6. Şelimbăr
7. Şura Mare
8. Şura Mică
9. Vurpăr
JUDEŢUL SUCEAVA
1. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc
cu sediul în municipiul Câmpulung Moldovenesc
MUNICIPIU
1. Câmpulung Moldovenesc
COMUNE
1. Breaza
2. Frumosu
3. Fundu Moldovei
4. Izvoarele Sucevei
5. Moldova-Suliţa
6. Moldoviţa
7. Pojorâta
8. Sadova
9. Vama
10. Vatra Moldoviţei
2. Judecătoria Fălticeni
cu sediul în municipiul Fălticeni
MUNICIPIU
1. Fălticeni
ORAŞE
1. Dolhasca
COMUNE
1. Baia
2. Bogdăneşti
3. Boroaia
4. Buneşti
5. Cornu Luncii
6. Dolheşti
7. Drăguşeni
8. Fântâna Mare
9. Forăşti
10. Hârtop
11. Horodniceni
12. Mălini
13. Preuteşti
14. Rădăşeni
15. Râşca
16. Slatina
17. Vadu Moldovei
18. Vultureşti
3. Judecătoria Gura Humorului
cu sediul în oraşul Gura Humorului
ORAŞE
1. Frasin
2. Gura Humorului
COMUNE
1. Bălăceana
2. Berchişeşti
3. Botoşana
4. Cacica
5. Ciprian Porumbescu
6. Comăneşti
7. Drăgoieşti
8. Ilişeşti
9. Mănăstirea Humorului
10. Ostra
11. Păltinoasa
12. Pârteştii de Jos
13. Stulpicani
14. Valea Moldovei
4. Judecătoria Rădăuţi
cu sediul în municipiul Rădăuţi
MUNICIPIU
1. Rădăuţi
ORAŞE
1. Cajvana
2. Milişăuţi
3. Siret
4. Solca
5. Vicovu de Sus
COMUNE
1. Arbore
2. Bălcăuţi
3. Bilca
4. Brodina
5. Burla
6. Calafindeşti
7. Dorneşti
8. Frătăuţii Noi
9. Frătăuţii Vechi
10. Gălăneşti
11. Grămeşti
12. Grăniceşti
13. Horodnic de Jos
14. Horodnic de Sus
15. Iaslovăţ
16. Marginea
17. Muşeniţa
18. Poieni-Solca
19. Putna
20. Satu Mare
21. Straja
22. Suceviţa
23. Şerbăuţi
24. Ulma
25. Vicovu de Jos
26. Voitinel
27. Volovăţ
28. Zamostea
5. Judecătoria Suceava
cu sediul în municipiul Suceava
MUNICIPIU
1. Suceava
ORAŞE
1. Liteni
2. Salcea
COMUNE
1. Adâncata
2. Bosanci
3. Dărmăneşti
4. Dumbrăveni
5. Fântânele
6. Hănţeşti
7. Ipoteşti
8. Mitocu Dragomirnei
9. Moara
10. Pătrăuţi
11. Siminicea
12. Stroieşti
13. Şcheia
14. Todireşti
15. Udeşti
16. Vereşti
17. Zvoriştea
6. Judecătoria Vatra Dornei
cu sediul în municipiul Vatra Dornei
MUNICIPIU
1. Vatra Dornei
ORAŞE
1. Broşteni
COMUNE
1. Cârlibaba
2. Ciocăneşti
3. Coşna
4. Crucea
5. Dorna-Arini
6. Dorna Candrenilor
7. Iacobeni
8. Panaci
9. Poiana Stampei
10. Şaru Dornei
JUDEŢUL TELEORMAN
1. Judecătoria Alexandria
cu sediul în municipiul Alexandria
MUNICIPIU
1. Alexandria
COMUNE
1. Bogdana
2. Brânceni
3. Buzescu
4. Călineşti
5. Furculeşti
6. Mavrodin
7. Măgura
8. Mârzăneşti
9. Nanov
10. Nenciuleşti
11. Orbeasca
12. Plosca
13. Poroschia
14. Purani
15. Răsmireşti
16. Ştorobăneasa
17. Ţigăneşti
18. Vităneşti
2. Judecătoria Roşiori de Vede
cu sediul în municipiul Roşiori de Vede
MUNICIPIU
1. Roşiori de Vede
COMUNE
1. Balaci
2. Beuca
3. Călmăţuiu
4. Călmăţuiu de Sus
5. Ciolăneşti
6. Crângeni
7. Dideşti
8. Dobroteşti
9. Drăcşenei
10. Drăgăneşti de Vede
11. Măldăeni
12. Necşeşti
13. Peretu
14. Rădoieşti
15. Săceni
16. Scrioaştea
17. Sfinţeşti
18. Stejaru
19. Troianul
20. Vârtoape
21. Vedea
22. Zâmbreasca
3. Judecătoria Turnu Măgurele
cu sediul în municipiul Turnu Măgurele
MUNICIPIU
1. Turnu Măgurele
COMUNE
1. Beciu
2. Ciuperceni
3. Crângu
4. Dracea
5. Islaz
6. Lisa
7. Liţa
8. Lunca
9. Plopii-Slăviteşti
10. Putineiu
11. Saelele
12. Salcia
13. Seaca
14. Segarcea-Vale
15. Slobozia Mândra
16. Traian
17. Uda-Clocociov
4. Judecătoria Videle
cu sediul în oraşul Videle
ORAŞE
1. Videle
COMUNE
1. Băbăiţa
2. Blejeşti
3. Botoroaga
4. Bujoreni
5. Cosmeşti
6. Crevenicu
7. Drăgăneşti-Vlaşca
8. Frăsinet
9. Gălăteni
10. Gratia
11. Mereni
12. Moşteni
13. Olteni
14. Poeni
15. Sârbeni
16. Scurtu Mare
17. Siliştea
18. Siliştea-Gumeşti
19. Talpa
20. Tătărăştii de Jos
21. Tătărăştii de Sus
22. Trivalea-Moşteni
5. Judecătoria Zimnicea
cu sediul în oraşul Zimnicea
ORAŞE
1. Zimnicea
COMUNE
1. Bragadiru
2. Bujoru
3. Cervenia
4. Conţeşti
5. Fântânele
6. Frumoasa
7. Izvoarele
8. Năsturelu
9. Piatra
10. Pietroşani
11. Smârdioasa
12. Suhaia
13. Viişoara
JUDEŢUL TIMIŞ
1. Judecătoria Deta
cu sediul în oraşul Deta
ORAŞE
1. Ciacova
2. Deta
3. Gătaia
COMUNE
1. Banloc
2. Birda
3. Denta
4. Giera
5. Ghilad
6. Jamu Mare
7. Jebel
8. Liebling
9. Livezile
10. Moraviţa
11. Pădureni
12. Tormac
13. Voiteg
2. Judecătoria Făget
cu sediul în oraşul Făget
ORAŞE
1. Făget
COMUNE
1. Balinţ
2. Bara
3. Bârna
4. Bethausen
5. Bucovăţ
6. Curtea
7. Dumbrava
8. Fârdea
9. Margina
10. Mănăştiur
11. Nădrag
12. Ohaba Lungă
13. Pietroasa
14. Secaş
15. Tomeşti
16. Traian Vuia
3. Judecătoria Lugoj
cu sediul în municipiul Lugoj
MUNICIPIU
1. Lugoj
ORAŞE
1. Buziaş
COMUNE
1. Belinţ
2. Boldur
3. Brestovăţ
4. Coşteiu
5. Criciova
6. Darova
7. Gavojdia
8. Ghizela
9. Niţchidorf
10. Racoviţa
11. Ştiuca
12. Topolovăţu Mare
13. Victor Vlad Delamarina
4. Judecătoria Sânnicolau Mare
cu sediul în oraşul Sânnicolau Mare
ORAŞE
1. Sânnicolau Mare
COMUNE
1. Beba Veche
2. Cenad
3. Comloşu Mare
4. Dudeştii Vechi
5. Gottlob
6. Lenauheim
7. Lovrin
8. Periam
9. Pesac
10. Saravale
11. Sânpetru Mare
12. Teremia Mare
13. Tomnatic
14. Variaş
15. Vălcani
5. Judecătoria Timişoara
cu sediul în municipiul Timişoara
MUNICIPIU
1. Timişoara
ORAŞE
1. Jimbolia
2. Recaş
COMUNE
1. Becicherecu Mic
2. Biled
3. Bogda
4. Cărpiniş
5. Cenei
6. Checea
7. Chevereşu Mare
8. Dudeştii Noi
9. Dumbrăviţa
10. Fibiş
11. Foeni
12. Ghiroda
13. Giarmata
14. Giroc
15. Giulvăz
16. Iecea Mare
17. Maşloc
18. Moşniţa Nouă
19. Orţişoara
20. Otelec
21. Parţa
22. Peciu Nou
23. Pişchia
24. Remetea Mare
25. Sacoşu Turcesc
26. Satchinez
27. Săcălaz
28. Sânandrei
29. Sânmihaiu Român
30. Şag
31. Şandra
32. Uivar
JUDEŢUL TULCEA
1. Judecătoria Babadag
cu sediul în oraşul Babadag
ORAŞE
1. Babadag
COMUNE
1. Baia
2. Beidaud
3. Casimcea
4. Ceamurlia de Jos
5. Ciucurova
6. Horia
7. Jurilovca
8. Mihai Bravu
9. Mihail Kogălniceanu
10. Nalbant
11. Sarichioi
12. Slava Cercheză
13. Stejaru
14. Topolog
2. Judecătoria Măcin
cu sediul în oraşul Măcin
ORAŞE
1. Isaccea
2. Măcin
COMUNE
1. Carcaliu
2. Cerna
3. Dăeni
4. Dorobanţu
5. Greci
6. Grindu
7. Hamcearca
8. I. C. Brătianu
9. Jijila
10. Luncaviţa
11. Ostrov
12. Peceneaga
13. Smârdan
14. Turcoaia
15. Văcăreni
3. Judecătoria Tulcea
cu sediul în municipiul Tulcea
MUNICIPIU
1. Tulcea
ORAŞE
1. Sulina
COMUNE
1. Beştepe
2. C. A. Rosetti
3. Ceatalchioi
4. Chilia Veche
5. Crişan
6. Frecăţei
7. Izvoarele
8. Mahmudia
9. Maliuc
10. Murighiol
11. Niculiţel
12. Nufăru
13. Pardina
14. Sfântu Gheorghe
15. Somova
16. Valea Nucarilor
17. Valea Teilor
JUDEŢUL VASLUI
1. Judecătoria Bârlad
cu sediul în municipiul Bârlad
MUNICIPIU
1. Bârlad
ORAŞE
1. Murgeni
COMUNE
1. Alexandru Vlahuţă
2. Banca
3. Băcani
4. Blăgeşti
5. Bogdăneşti
6. Bogdăniţa
7. Ciocani
8. Coroieşti
9. Dodeşti
10. Epureni
11. Fălciu
12. Fruntişeni
13. Ghergheşti
14. Griviţa
15. Iana
16. Ibăneşti
17. Iveşti
18. Măluşteni
19. Perieni
20. Pochidia
21. Pogana
22. Pogoneşti
23. Puieşti
24. Roşieşti
25. Şuletea
26. Tutova
27. Viişoara
28. Vinderei
29. Voineşti
30. Vutcani
31. Zorleni
2. Judecătoria Huşi
cu sediul în municipiul Huşi
MUNICIPIU
1. Huşi
COMUNE
1. Arsura
2. Berezeni
3. Boţeşti
4. Buneşti-Avereşti
5. Creţeşti
6. Dimitrie Cantemir
7. Drânceni
8. Duda-Epureni
9. Găgeşti
10. Hoceni
11. Lunca Banului
12. Olteneşti
13. Pădureni
14. Stănileşti
15. Tătărăni
16. Vetrişoaia
3. Judecătoria Vaslui
cu sediul în municipiul Vaslui
MUNICIPIU
1. Vaslui
ORAŞE
1. Negreşti
COMUNE
1. Albeşti
2. Băceşti
3. Bălteni
4. Bogdana
5. Codăeşti
6. Costeşti
7. Cozmeşti
8. Dăneşti
9. Deleni
10. Deleşti
11. Dragomireşti
12. Dumeşti
13. Fereşti
14. Gârceni
15. Ivăneşti
16. Laza
17. Lipovăţ
18. Micleşti
19. Muntenii de Jos
20. Muntenii de Sus
21. Oşeşti
22. Poieneşti
23. Pungeşti
24. Puşcaşi
25. Rafaila
26. Rebricea
27. Soleşti
28. Ştefan cel Mare
29. Tanacu
30. Tăcuta
31. Todireşti
32. Văleni
33. Vultureşti
34. Zăpodeni
JUDEŢUL VÂLCEA
1. Judecătoria Bălceşti
cu sediul în oraşul Bălceşti
ORAŞE
1. Bălceşti
COMUNE
1. Diculeşti
2. Făureşti
3. Fârtăţeşti
4. Ghioroiu
5. Grădiştea
6. Laloşu
7. Lăcusteni
8. Livezi
9. Măciuca
10. Roşiile
11. Stăneşti
12. Tetoiu
13. Valea Mare
14. Zătreni
2. Judecătoria Brezoi
cu sediul în oraşul Brezoi
ORAŞE
1. Brezoi
2. Călimăneşti
COMUNE
1. Berislăveşti
2. Boişoara
3. Câineni
4. Malaia
5. Perişani
6. Racoviţa
7. Sălătrucel
8. Titeşti
9. Voineasa
3. Judecătoria Drăgăşani
cu sediul în municipiul Drăgăşani
MUNICIPIU
1. Drăgăşani
COMUNE
1. Amărăşti
2. Creţeni
3. Drăgoeşti
4. Glăvile
5. Guşoeni
6. Ioneşti
7. Lungeşti
8. Mădulari
9. Mitrofani
10. Olanu
11. Orleşti
12. Pesceana
13. Prundeni
14. Scundu
15. Suteşti
16. Ştefăneşti
17. Şuşani
18. Voiceşti
4. Judecătoria Horezu
cu sediul în oraşul Horezu
ORAŞE
1. Berbeşti
2. Horezu
COMUNE
1. Alunu
2. Bărbăteşti
3. Cernişoara
4. Copăceni
5. Costeşti
6. Lădeşti
7. Lăpuşata
8. Mateeşti
9. Măldăreşti
10. Oteşani
11. Păuşeşti
12. Pietrari
13. Popeşti
14. Roeşti
15. Sineşti
16. Slătioara
17. Stoeneşti
18. Stroeşti
19. Tomşani
20. Vaideeni
5. Judecătoria Râmnicu Vâlcea
cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea
MUNICIPIU
1. Râmnicu Vâlcea
ORAŞE
1. Băbeni
2. Băile Govora
3. Băile Olăneşti
4. Ocnele Mari
COMUNE
1. Budeşti
2. Bujoreni
3. Buneşti
4. Dăeşti
5. Dănicei
6. Frânceşti
7. Galicea
8. Goleşti
9. Mihăeşti
10. Milcoiu
11. Muereasca
12. Nicolae Bălcescu
13. Păuşeşti-Măglaşi
14. Runcu
15. Stoileşti
16. Şirineasa
17. Vlădeşti
JUDEŢUL VRANCEA
1. Judecătoria Adjud
cu sediul în municipiul Adjud
MUNICIPIU
1. Adjud
COMUNE
1. Bogheşti
2. Corbiţa
3. Homocea
4. Păuneşti
5. Ploscuţeni
6. Pufeşti
7. Rugineşti
8. Tănăsoaia
2. Judecătoria Focşani
cu sediul în municipiul Focşani
MUNICIPIU
1. Focşani
ORAŞE
1. Odobeşti
COMUNE
1. Andreiaşu de Jos
2. Băleşti
3. Bârseşti
4. Bilieşti
5. Boloteşti
6. Bordeşti
7. Broşteni
8. Câmpineanca
9. Cârligele
10. Chiojdeni
11. Ciorăşti
12. Coteşti
13. Dumbrăveni
14. Dumitreşti
15. Garoafa
16. Goleşti
17. Gugeşti
18. Gura Caliţei
19. Jariştea
20. Jitia
21. Măicăneşti
22. Mera
23. Milcovul
24. Năneşti
25. Năruja
26. Negrileşti
27. Nereju
28. Nistoreşti
29. Obrejiţa
30. Paltin
31. Păuleşti
32. Poiana Cristei
33. Popeşti
34. Răstoaca
35. Reghiu
36. Sihlea
37. Slobozia Bradului
38. Slobozia Ciorăşti
39. Spulber
40. Suraia
41. Tătăranu
42. Tâmboeşti
43. Tulnici
44. Urecheşti
45. Valea Sării
46. Vânători
47. Vârteşcoiu
48. Vidra
49. Vintileasca
50. Vrâncioaia
51. Vulturu
3. Judecătoria Panciu
cu sediul în oraşul Panciu
ORAŞE
1. Mărăşeşti
2. Panciu
COMUNE
1. Câmpuri
2. Fitioneşti
3. Moviliţa
4. Răcoasa
5. Soveja
6. Străoane
7. Ţifeşti
8. Vizantea-Livezi
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
1. Judecătoria Sectorului 1
2. Judecătoria Sectorului 2
3. Judecătoria Sectorului 3
4. Judecătoria Sectorului 4
5. Judecătoria Sectorului 5
6. Judecătoria Sectorului 6
cu sediile în municipiul Bucureşti

   Art. 39. - (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
   (2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.
   Art. 40. - (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
   (2) Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
   (3) Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
   Art. 41. - (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 21. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
   (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
    ___________
    Alineatul (3) Derogare prin alineatul din Decret nr. 240/2020 începând cu 15.04.2020.

   Art. 42. - În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
   Art. 421. - În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
   a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
   b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
    ___________
    Art. 42^1. - a fost introdus prin punctul 9. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   
SECŢIUNEA a 2-a
  Conducerea instanţelor judecătoreşti

   Art. 43. - (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
   (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
   (3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
   Art. 44. - Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
   (2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin linia din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

   Art. 45. - (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 22. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
   Art. 46. - (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
   (2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
   (3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 47. - Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
   Art. 48. - Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
   Art. 49. - (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
   (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
   a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
   b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
   (21) În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost modificat prin punctul 23. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (22) Dispoziţiile alin. (21) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
    ___________
    Alineatul (2^2) a fost introdus prin punctul 24. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
   (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
   (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
   (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
   (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
   (8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
    ___________
    Alineatul (8) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   Art. 50. - (1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
   (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
   a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
   b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
   c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
   d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
   (3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
   (4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanţei.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 25. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 51. - Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
   a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
   b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
   c) dezbat probleme de drept;
   d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
   e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
    ___________
    Litera e) a fost modificată prin punctul 26. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
   g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
   h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
   
   
SECŢIUNEA a 3-a
  Completele de judecată

   Art. 52. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
   (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
   Art. 53. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
   (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
   (3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 27. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Art. 53. Derogare prin alineatul (3) din Lege nr. 85/2014 începând cu 28.06.2014.

   Art. 54. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 28. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (11) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost modificat prin punctul 28. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (12) Abrogat prin punctul 29. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Alineatul (1^2) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2014 începând cu 07.02.2014.

   (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 198/2021 începând cu 22.07.2021.

   (21) Recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 198/2021 începând cu 22.07.2021.

   (3) Abrogat prin punctul 11. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.
   (4) Abrogat prin punctul 11. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.
   
Art. 54. A fost admis recursul în interesul legii prin Decizie 5/2005 :
D E C I D:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, stabilesc:
1. Infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi orice alte cauze derivate din cele prevăzute în această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, de complete formate dintr-un singur judecător.
2. În cazul infracţiunilor de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele menţionate în Legea nr. 78/2000, completele de judecată se constituie potrivit dispoziţiilor cu caracter general cuprinse în art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2005.

   Art. 55. - (1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
   (3) Abrogat prin punctul 9. din Lege nr. 202/2010 începând cu 25.11.2010.
   
CAPITOLUL III
  Instanţele militare

   Art. 56. - (1) Instanţele militare sunt:
   a) tribunalele militare;
   b) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   (2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
   Art. 57. - (1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
   (2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
   Art. 58. - (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
   (2) Abrogat prin punctul 31. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
   (3) Abrogat prin punctul 31. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 13. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 59. - (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
   (2) Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
   (3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
   Art. 60. Abrogat prin punctul 14. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.
   (3) Abrogat prin linia din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
   Art. 61. - (1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
   (2) Abrogat prin linia din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
   
TITLUL III
  Ministerul Public

   
CAPITOLUL I
  Atribuţiile Ministerului Public

   Art. 62. - (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
   (3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 32. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
   Art. 63. - Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
   a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
   b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
   c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
   d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
   e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
   f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
   g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
   h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
   i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
   j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
   k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    ___________
    Litera k) a fost modificată prin punctul 33. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
    ___________
    Litera l) a fost introdusă prin punctul 34. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 64. - (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
   (2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
   a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
   b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa;
   c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.

   (5) Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 65. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
   (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
   (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   Art. 66. - (1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
   (2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
   (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
   (4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
    ___________
    Art. 66. - a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 6/2016 începând cu 14.03.2016.

   Art. 661. - (1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
   (2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
   (3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (31) Nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, lucrători, informatori sau colaboratori, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor da o declaraţie olografă pe propria răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.
    ___________
    Alineatul (3^1) a fost introdus prin punctul 36. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
   (6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
   (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
   (8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data detaşării.
   (9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
   (11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.
    ___________
    Art. 66^1. - a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 6/2016 începând cu 14.03.2016.

   Art. 67. - (1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
   (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 37. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 68. - Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
   Art. 69. - (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
   (3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
CAPITOLUL II
  Organizarea Ministerului Public

   
SECŢIUNEA 1
  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

   Art. 70. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
   (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
   (3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
   (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
   Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.
   Art. 72. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
   Art. 73. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
   (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
   Art. 74. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
   Art. 75. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.
    ___________
    Art. 75. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   Art. 76. - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
   Art. 77. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
   (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
CAPITOLUL I Colegiile de conducere
Art. 118. - Organizare şi funcţionare (1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale de conducere ale parchetelor şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestora, în condiţiile legii.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte cu privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întruneşte ori de câte ori este nevoie şi dezbate:
a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în raport de care face propuneri ministrului justiţiei de perfecţionare a politicii penale;
b) problemele rezultate din activitatea de control ierarhic în cadrul parchetelor;
c) probleme privind practica neunitară la nivelul parchetelor;
d) analiza anuală a indicatorilor de calitate;
e) activitatea semestrială pe baza datelor statistice;
f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii şi parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele generale ale parchetului, în condiţiile legii.
(5) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri, de drept şi respectiv aleşi potrivit legii.
(6) Colegiile de conducere se întrunesc ori de câte ori este necesar.
(7) Colegiile de conducere sunt convocate de conducătorul parchetului sau cel puţin 2 dintre membrii aleşi.
(8) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt publice.
(9) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror sau grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(10) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa ca invitaţi procurori cu funcţii de conducere sau de execuţie care nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau economico-administrative, participă ca invitat şi managerul economic al parchetului respectiv, cu vot consultativ. Ceilalţi invitaţi nu au drept de vot.
(11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor.
(12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(13) Procesele verbale privind hotărârile colegiilor de conducere se păstrează într-o mapă specială de către grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte parchete.
Art. 119. - Componenţa (1) Colegiile de conducere ale parchetelor au următoarea componenţă:
a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
c) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale sunt constituite din prim- procurorul şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale specializate pentru minori şi familie şi parchetelor de pe lângă judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
e) colegiile de conducere ale parchetelor militare sunt constituite din conducătorul parchetului şi 2 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii numărul procurorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de conducătorul parchetului.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
Art. 120. - Condiţiile de alegere şi statutul membrilor (1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor acelui parchet.
(2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în funcţie şi care funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia conducătorilor parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor stagiari.
(3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie, inclusiv conducătorii parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept, procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii stagiari.
(4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale ale procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul majorităţii membrilor.
(5) Calitatea de membru ales al colegiului de conducere încetează: la expirarea mandatului, prin demisie, revocare sau suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la alt parchet, instanţă, ori instituţie, prin dobândirea calităţii de membru de drept al colegiului de conducere ca urmare a delegării sau numirii în funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(6) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit alin. (1) - (3), prin organizarea de noi alegeri.
(7) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (6) este de 3 ani de la data alegerii potrivit art. 122.
Art. 121. - Candidaturile (1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere al unui parchet, se convoacă adunarea generală a procurorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită.
(2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de parchet la care se va desfăşura adunarea generală. Acesta va cuprinde:
- data afişării şi denumirea parchetului emitent:
- condiţiile exercitării dreptului de vot şi de depunere a candidaturilor;
- termenul limită pentru depunerea candidaturilor:
- termenul de contestare a candidaturilor.
(3) De la data afişării convocatorului şi cel mult cu 20 de zile înaintea datei adunării generale se pot depune personal candidaturile, în scris, sub semnătură şi însoţite de un curriculum-vitae, la conducătorul parchetului.
(4) Secretariatul adunării generale a procurorilor, desemnat de conducătorul parchetului, înregistrează candidaturile în registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi dacă respectivul candidat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2). Secretariatul adunării generale respinge o candidatură ca fiind nulă dacă se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2) sau art. 121 alin. (3). Respingerea candidaturii se comunică de îndată procurorului în cauză.
(5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi rezultatul verificărilor efectuate potrivit alin. (4) se afişează la sediul parchetului cu cel mult 15 zile înaintea datei adunării generale.
(6) După data afişării listei centralizate a candidaturilor depuse, candidaţii îşi pot organiza la sediul parchetului întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse, până, cel mult, cu 2 zile înaintea datei adunării generale. Aceştia pot fi sprijiniţi de asociaţiile profesionale ale procurorilor.
Art. 122. - Alegerea membrilor (1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru diferitele adunări generale este egal cu numărul procurorilor cu drept de vot în adunările generale respective, prevăzut la art. 120 alin. (3), şi un număr suplimentar de 10% pentru fiecare adunare generală.
(2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară de numele de familie se înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia de procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul candidaţilor cu nume de familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt identice, se va ţine cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror.
(3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot şi va exprima un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi, stabilit de lege, prevăzut la art. 119 alin. (1). Buletinele de vot nedistribuite se anulează.
(4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.
(5) Votarea se va face prin încercuirea numelor candidaţilor al căror număr, prevăzut la art. 119 alin. (1), este stabilit prin lege.
(6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.
(7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr mai mare de candidaţi decât cel prevăzut de lege vor fi declarate nule.
(8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere, procurorii care obţin numărul cel mai mare de voturi, valabil exprimate, în ordine descrescătoare.
(9) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din procurori, aleşi de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidatura.
(10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării generale de către conducătorul parchetului sau adjunctul său.
(11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat, situaţie în care procedura de numărare şi comunicare a voturilor, prevăzută la alin. (9) şi (10) se repetă.
(12) Secretariatul privind desfăşurarea adunării generale pentru alegerea membrilor colegiului de conducere va fi asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului.
(13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi secretariatului adunării;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi cauzele neprezentării lor;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor comisiei.

   (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 78. - (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
CAPITOLUL II Adunările generale ale procurorilor
Art. 123. - Organizare şi funcţionare (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. În cazul adunărilor generale convocate pentru alegerea sau revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte parchete participa la adunarea generală a procurorilor parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi.
(2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept ori alte probleme în legătură cu activitatea parchetelor;
d) poate iniţia procedura de revocare a procurorilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie.
(4) Adunarea generală a procurorilor se organizează anual, ori de câte ori este necesar sau la solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(5) Adunarea generală a procurorilor se convoacă de către conducătorul parchetului.
(6) Adunarea generală a procurorilor se poate convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al parchetului.
(7) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de către conducătorul parchetului sau de un procuror desemnat de acesta şi este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) La adunarea generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru alegerea membrului în Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile cazurilor în care legea prevede altfel.
(11) Organizarea şedinţelor este asigurată de un secretariat format din procurori şi/sau grefieri desemnaţi de către conducătorul parchetului.
(12) Hotărârile adunării generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.

   (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 79. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Art. 79. - a fost modificat prin punctul 39. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA 1 prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
Titlul III Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
CAPITOLUL I Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 12. - Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează:
a) Secţia de urmărire penală şi criminalistică;
b) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
c) Secţia judiciară;
d) Secţia de resurse umane şi documentare;
e) Secţia parchetelor militare;
f) Serviciul de îndrumare şi control;
g) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe;
h) Serviciul de documente clasificate;
i) Serviciul de tehnologia informaţiei;
j) Biroul de informare şi relaţii publice;
k) Biroul juridic;
l) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
m) Direcţia de audit public intern;
n) Unitatea de management al proiectelor.
Art. 13. - Structurile autonome din cadrul Ministerului Public În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează, ca structuri cu personalitate juridică proprie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 14. - Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurilor din cadrul acestuia (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror şef, ajutat de doi procurori şefi adjuncţi.
(4) În cadrul structurilor menţionate, funcţionează, după caz, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente, conduse de procurori şefi secţie, serviciu şi birou. De asemenea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţionează structuri în subordinea directă a procurorului general.
(5) Fiecare secţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(6) Direcţiile, secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Personalul din cadrul acestora este subordonat procurorului şef al direcţiei, secţiei, serviciului sau biroului, după caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului şef direcţie sau secţie, respectiv adjunctului acestuia.
(7) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi celorlalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 15. - Atribuţiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora;
b) conduce Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin intermediul procurorilor şefi ai acestor direcţii;
c) exercită din oficiu controlul asupra legalităţii şi temeiniciei actelor, măsurilor şi soluţiilor procurorilor din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii;
d) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezidează această adunare;
f) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale;
g) atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii înfiinţarea/desfiinţarea secţiilor din cadrul parchetelor, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
j) propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi ai parchetelor de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
k) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia celor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
I) numeşte şi revocă din funcţie consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul prealabil al Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
m) încadrează personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, managerii economici şi specialiştii din cadrul parchetelor, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
n) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispune delegarea, transferarea, promovarea, încetarea şi modificarea raporturilor de muncă şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii, cu
m) excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
o) formulează propuneri nominale de detaşare în cadrul parchetelor a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, îi numeşte în funcţii, dispune încetarea detaşării, stabileşte numărul şi repartizarea acestora în cadrul parchetelor în condiţiile Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
p) emite aviz conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi, la propunerea organelor competente, şi retrage avizul conform ofiţerilor anume desemnaţi care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu;
q) este ordonator principal de credite;
r) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public;
s) exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar;
ş) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după caz, precum şi alte drepturi pentru categoriile de personal potrivit legii;
t) acordă premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
ţ) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
u) gestionează, administrează şi repartizează baza materială, spaţiile şi clădirile aflate în proprietatea sau administrarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, în funcţie de necesităţi;
v) propune Consiliului Superior al Magistraturii declanşarea concursului pentru ocuparea locurilor vacante de procuror-şef, procuror-şef adjunct sau procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Ministerului Public.
Art. 16. - Atribuţiile prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjunctul procurorului general acţionează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor dispoziţii ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspund de activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.
(2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
(4) În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la delegarea unui alt procuror în această funcţie, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general, iar în cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
Art. 17. - Atribuţiile consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, magistraţi în activitate, numiţi prin ordin al acestuia.
(2) Consilierii procurorului general au următoarele atribuţii:
a) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, sinteze şi a altor lucrări privind activitatea Ministerului Public;
b) formulează propuneri privind organizarea şi funcţionarea eficientă a parchetelor din cadrul Ministerului Public pe care le supune aprobării conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie;
c) din dispoziţia procurorului general, asistă la primirea unor persoane în audienţă şi îl informează asupra posibilităţilor de soluţionare a problemelor expuse, colaborând în acest scop cu celelalte structuri ale Ministerului Public;
d) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi formulează propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
e) examinează şi supun aprobării procurorului general analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public, elaborate de către procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate.
(3) Consilierii procurorului general, care au şi calitatea de procuror, pot examina, din ordinul procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public, formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general.
(4) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general.
CAPITOLUL II Secţia de urmărire penală şi criminalistică
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică
Art. 18. - Structura Secţiei de urmărire penală şi criminalistică În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul de criminalistică.
B. Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.
C. Serviciul tehnic.
Art. 19. - Conducerea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi atribuţiile acesteia (1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală, potrivit legii, şi coordonează activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică desfăşurate de celelalte parchete.
(2) Secţia de urmărire penală şi criminalistică este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie direct procurorilor sau prin procurorul şef serviciu ori procurorul şef birou, după caz.
Dosarele penale şi celelalte lucrări sunt repartizate procurorilor pe baza următoarelor criterii obiective: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şî conflict de interese, în măsura în care sunt cunoscute, precum şi alte situaţii deosebite;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
d) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
e) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din secţie;
f) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv;
g) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele stabilite;
h) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a regulamentelor în vigoare a lucrărilor şi informaţiilor clasificate şi a celor nedestinate publicităţii gestionate conform competenţei de soluţionare;
i) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor precum şi un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a acestora;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controleză şi răspund de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează lucrările de competenţa serviciului, respectiv a biroului personalului din subordine, dacă această atribuţie le este delegată total sau parţial de procurorul şef secţie şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări repartizate, conform specializării proprii;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Secţiunea a 2-a Serviciul de urmărire penală
Art. 20. - Conducerea serviciului Serviciul de urmărire penală este condus de un procuror şef serviciu.
Art. 21. - Biroul de urmărire penală (1) Procurorii din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete;
c) redactează notele scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară;
d) participă la judecarea contestaţiilor cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) din Codul de procedură penală, în procedura de cameră preliminară;
e) din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează cererile de preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în vederea efectuării urmăririi penale şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
f) întocmesc analiza activităţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici;
g) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care judecătorii de cameră preliminară sau instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propun măsuri corespunzătoare;
h) execută cererile de acordare a autorizaţiei de supraveghere transfrontalieră, prevăzută de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi alte tratate ori convenţii internaţionale la care România este parte;
i) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de competenţa secţiei;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţie procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror şef birou.
Art. 22. - Biroul de criminalistică (1) Procurorii din cadrul Biroului de criminalistică au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele preluate, în condiţiile legii, de la alte structuri de parchet, în special, a unor cauze penale complexe, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice;
c) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale cu grad mare de complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
e) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi;
f) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;
g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice;
h) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului de criminalistică îşi desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi grefierilor, conform art. 91 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (2) au următoarele atribuţii:
a) îl însoţesc pe procuror la cercetarea la faţa locului în cazul săvârşirii unor infracţiuni contra vieţii şi al morţilor violente suspecte, precum şi în alte situaţii care impun prezenţa procurorului, asigurând efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea exclusivă a procurorului;
b) efectuează lucrări de laborator;
c) întocmesc planşe foto;
d) asigură asistenţa tehnică în cazul înregistrărilor audio şi video, decriptarea suporturilor audio şi video, procesarea imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfăşurate de procuror;
e) întreţin aparatura din dotarea laboratorului de criminalistică şi a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale şi gestionează materialele consumabile;
f) organizează şi ţin evidenţa materialelor necesare pentru desfăşurarea activităţii şi asigură conservarea celor utilizate în anchetă;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de procuror.
(4) Biroul de criminalistică este condus de un procuror şef birou.
Secţiunea a 3-a Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
Art. 23. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale având ca obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală săvârşite de persoanele a căror calitate atrage competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cauze penale, potrivit competenţei stabilite de lege;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale prevăzute la lit. a), preluate de la alte parchete, în condiţiile prevăzute de lege;
c) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) monitorizează cauzele penale iniţiate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza informărilor periodice transmise de procurorii anume desemnaţi de la parchetele din teritoriu, cu privire la măsurile dispuse şi la stadiul soluţionării acestora;
e) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
B. Atribuţii de coordonare a activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) asigură coordonarea activităţii instituţiilor competente în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;
b) examinează soluţiile dispuse de parchete în cauzele penale având ca obiect încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;
c) coordonează activitatea de specializare a procurorilor desemnaţi cu soluţionarea cauzelor penale având ca obiect protecţia drepturilor de proprietate intelectuală;
d) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;
e) întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării infracţionale în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală;
f) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu;
g) asigură difuzarea către parchete a materialelor elaborate;
h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a actelor normative în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
i) formulează propuneri către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea eficientizării aplicării legislaţiei în domeniu;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef serviciu.
Secţiunea a 4-a Serviciul tehnic
Art. 24. - Atribuţiile Serviciului tehnic (1) Serviciul tehnic exercită atribuţiile privind activităţile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 şi următoarele din Codul de procedură penală, în condiţiile legii.
(2) Serviciul tehnic este condus de un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:
a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
b) propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie detaşarea şi numirea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul serviciului;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 25. - Specialiştii în analiza informaţiilor şi percheziţii informatice În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza informaţiilor şi percheziţii informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care au următoarele atribuţii:
a) analizează, la solicitarea procurorului, informaţiile specifice domeniului tehnologiei informaţiei colectate, în condiţiile legii, în cursul urmăririi penale;
b) efectuează, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, percheziţii în sistemele informatice;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente şi ordine sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior, în condiţiile legii.
CAPITOLUL III Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
Art. 26. - Conducerea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi atribuţiile acesteia (1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie exercită următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;
b) sesizează instanţele judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
c) exercită şi retrage căile de atac în cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
d) constituie şi actualizează baza de date privind infracţiunile aflate în domeniul de competenţă;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie desfăşurate în camera preliminară, camera de consiliu, judecata în primă instanţă, în căile de atac sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(4) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie direct procurorilor sau prin procurorul şef secţie adjunct.
Dosarele penale şi celelalte lucrări sunt repartizate procurorilor pe baza următoarelor criterii obiective: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, în măsura în care sunt cunoscute, precum şi alte situaţii deosebite;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
d) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
e) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din secţie;
f) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv;
g) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele stabilite;
h) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a regulamentelor în vigoare a lucrărilor şi informaţiilor clasificate şi a celor nedestinate publicităţii gestionate conform competenţei de soluţionare;
i) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor, un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a acestora, precum şi un exemplar al căii de atac declarate sau retrase, în ziua emiterii şi înainte de sesizarea instanţei;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Primirea, înregistrarea, repartizarea, circulaţia şi păstrarea corespondenţei, lucrărilor şi sesizărilor penale adresate Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi activitatea de arhivă şi relaţii cu publicul în cadrul Secţiei se fac conform dispoziţiilor din prezentul regulament.
CAPITOLUL IV Secţia judiciară
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Secţiei judiciare
Art. 27. - Structura Secţiei judiciare În cadrul Secţiei judiciare, funcţionează:
A. Serviciul judiciar penal:
a) Biroul de recursuri penale în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
B. Serviciul judiciar civil:
a) Biroul de recursuri civile în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
Art. 28. - Conducerea Secţiei judiciare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia judiciară exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu desfăşurarea activităţii judiciare penale şi civile şi coordonează activitatea judiciară desfăşurată de celelalte parchete.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare lucrările înregistrate în secţie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef adjunct secţie, procurorilor şef serviciu şi procurorilor şef birou;
d) analizează achitările şi restituirile definitive în rechizitoriile emise de secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi formulează propuneri cu privire la imputabilitatea sau neimputabilitatea soluţiilor procurorilor;
e) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii;
g) coordonează întocmirea analizei activităţii judiciare în cauzele penale şi civile;
h) soluţionează sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;
i) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege si regulamente sau dispuse de procurorul şef secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a Serviciul judiciar penal
Art. 29. - Conducerea serviciului Serviciul judiciar penal este condus de un procuror şef serviciu.
Art. 30. - Biroul de recursuri penale în interesul legii (1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri penale în interesul legii au următoarele atribuţii:
a) examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor, după caz, hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici judiciare neunitare;
b) formulează la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, proiectul concluziilor scrise reprezentând punctul de vedere al Ministerului Public asupra chestiunii de drept ce face obiectul procedurii hotărârilor prealabile conform art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală;
c) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare şi propun măsuri corespunzătoare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti;
e) elaborează puncte de vedere şi note de studii în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii;
f) propun introducerea şi întocmesc proiecte de recurs în interesul legii;
g) analizează cererile formulate de participanţii la procesele penale în legătură cu activitatea judiciară şi propun măsuri corespunzătoare;
h) examinează cererile de revizuire întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi fac propuneri corespunzătoare, potrivit legii, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
i) la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulează concluzii în sesizările de recursuri penale în interesul legii aparţinând colegiilor de conducere ale instanţelor, respectiv Avocatului Poporului;
j) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau din dispoziţia conducerii secţiei;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror şef birou.
Art. 31. - Biroul de reprezentare (1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de lege;
c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, potrivit legii;
d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii secţiei;
f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, apărute cu ocazia judecării cauzelor penale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, şi propun promovarea recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
Secţiunea a 3-a Serviciul judiciar civil
Art. 32. - Conducerea serviciului Serviciul judiciar civil este condus de un procuror şef serviciu.
Art. 33. - Biroul de recursuri civile în interesul legii (1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri civile au următoarele atribuţii:
a) analizează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauzele civile, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici neunitare;
b) propun introducerea şi întocmesc proiecte de recurs în interesul legii;
c) elaborează puncte de vedere şi note de studiu în probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în interesul legii;
d) motivează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege;
e) soluţionează cererile în legătură cu activitatea judiciară formulate de participanţii în procesele civile;
f) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii secţiei;
g) asigură evidenţa cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art. 538 - 539 din Codul de procedură penală, analizează problemele de drept dezbătute şi informează parchetele asupra acestora;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de recursuri civile este condus de un procuror şef birou.
Art. 34. - Biroul de reprezentare (1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege, precum şi de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii;
c) participă la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile şi în alte cauze, potrivit legii;
d) reprezintă Ministerul Public şi participă la procedura de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice în ipoteza în care Ministerul Public este parte a unui asemenea conflict, atunci când procurorul general dispune aceasta;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispusei prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii secţiei;
f) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii civile, apărute cu ocazia judecării cauzelor civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile, şi propun promovarea recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
CAPITOLUL V Secţia de resurse umane şi documentare
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare
Art. 35. - Structura Secţiei de resurse umane şi documentare În cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare funcţionează:
A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară;
B. Serviciul de organizare şi resurse umane;
C. Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
Art. 36. - Conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia de resurse umane şi documentare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi atribuţiile privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi pe cele privind protecţia minorilor, de registratură şi arhivă şi coordonează aceste activităţi desfăşurate de celelalte parchete.
(2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului şef secţie adjunct;
c) repartizează procurorilor şi celuilalt personal din subordine, spre soluţionare, lucrările înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
d) colaborează, în condiţiile legii, cu conducerile parchetelor cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor;
e) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane;
f) desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii;
g) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;
h) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul şef secţie ori de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a Serviciul de documentare şi statistică judiciară
Art. 37. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii de documentare:
a) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public, identifică situaţiile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, elaborează note de studiu cu privire la problemele de drept controversate şi formulează propuneri de soluţionare a acestora, pe care le prezintă conducerii secţiei şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia;
c) editează trimestrial revista "Pro Lege" şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;
d) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, în special ale celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public în contextul european;
e) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propun, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;
f) elaborează proiectele ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi propun, când este cazul, modificarea, completarea şi abrogarea acestora, potrivit normelor de tehnică legislativă;
g) ţin evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le comunică Consiliului Superior al Magistraturii;
h) elaborează observaţii şi propuneri la proiectele de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public;
i) propun procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune;
j) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;
k) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu;
l) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pc site-ul Ministerului Public;
m) asigură publicarea pe site-ul Ministerului Public a materialelor de interes pentru activitatea parchetelor realizate şi de alte structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
B. Atribuţii de statistică judiciară:
a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea parchetelor;
b) stabileşte, în colaborare cu alte structuri din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, indicatorii statistici privind activitatea parchetelor şi nomenclatorul de infracţiuni, elaborează proiectul formularelor statistice privind activitatea parchetelor şi pe cel al ghidului de completare a formularelor statistice, pe care le supune spre aprobare Consiliului Superior al Magistraturii;
c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor din cadrul Ministerului Public;
d) asigură documentarea şi instruirea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;
e) furnizează datele statistice şi materialele de specialitate solicitate de structurile din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii;
f) furnizează date statistice Institutului Naţional de Statistică, autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale ori altor organisme interne şi internaţionale interesate;
g) furnizează rapoarte statistice pentru întocmirea proiectului Raportului anual de activitate al Ministerului Public;
h) întocmeşte semestrial şi anual Analiza indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului Public, documentarul indicatorilor statistici ai activităţii Ministerului Public şi documentarul stării infracţionale;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de documentare şi statistică judiciară este condus de un procuror şef serviciu.
(3) În cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară funcţionează biblioteca. Personalul din cadrul bibliotecii organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Personalul din cadrul bibliotecii se subordonează procurorului şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară.
Secţiunea a 3-a Serviciul de organizare şi resurse umane
Art. 38. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare şi resurse umane are următoarele atribuţii:
a) organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public;
b) evaluează, cel puţin o dată pe an, volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;
c) pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul resurselor umane şi asigură informarea personalului din parchete cu privire la acestea;
d) comunică Consiliului Superior al Magistraturii ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cariera procurorilor;
e) întocmeşte documentaţia necesară pentru dosarele de pensionare ale personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curie de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerută de lege pentru actualizarea sau recalcularea pensiilor;
f) întocmeşte, completează şi păstrează Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R 41) pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
h) întocmeşte şi actualizează propunerile privind statele de funcţii şi de personal ale parchetelor din cadrul Ministerului Public, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) organizează şi coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) asigură evidenţierea, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor repartizate serviciului, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic;
k) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces;
I) redactează şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie documentaţia privind delegarea personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia şi a altor categorii de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
m) organizează examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; participă în comisiile dc concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, precum şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
o) efectuează cercetarea prealabilă, în condiţiile legii, în cazul sesizării comiterii unor abateri disciplinare de către personalul auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întocmeşte actul de constatare şi propune, dacă este cazul, aplicarea unor sancţiuni disciplinare categoriilor de personal respective;
p) calculează drepturile băneşti cuvenite procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarilor publici, personalului contractual, personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, ca urmare a majorărilor survenite, a încetării suspendării activităţii, a pensionării şi a recalculării pensiilor, în condiţiile legii;
q) întocmeşte şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ale deciziilor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi contractele de muncă şi deciziile/ordinele de stabilire a drepturilor salariale ale personalului contractual şi funcţionarilor publici din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ţine evidenţa acestora;
r) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi formulează propuneri corespunzătoare;
s) exercită atribuţiile care derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor acte normative ce cuprind reglementări referitoare la această categorie profesională;
ş) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror şef serviciu.
Secţiunea a 4-a Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
Art. 39. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:
a) înregistrează şi distribuie corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general, precum şi structurilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) înregistrează, analizează şi distribuie celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor, trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii;
c) trimite altor autorităţi şi instituţii publice corespondenţa greşit îndreptată către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii;
d) organizează şi coordonează activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii;
f) organizează activitatea de relaţii cu publicul, conform art. 144-147;
g) primeşte şi înregistrează sesizările penale, alte plângeri, cereri, memorii şi petiţii ale persoanelor fizice şi reprezentanţilor persoanelor juridice;
h) aduce la cunoştinţă conducerii secţiei problemele deosebite apărute în cadrul activităţii de relaţii cu publicul, în scopul informării de îndată a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este condus de un procuror şef serviciu.
CAPITOLUL VI Secţia parchetelor militare
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Secţiei parchetelor militare
Art. 40. - Structura Secţiei parchetelor militarefart. În cadrul Secţiei parchetelor militare, funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul judiciar.
B. Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică
a) Biroul de cooperare judicară;
b) Biroul de criminalistică.
C. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ:
a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ.
D. Compartimentul de documente clasificate.
Art. 41. - Conducerea Secţiei parchetelor militare şi atribuţiile acesteia (1) Secţia parchetelor militare exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică, precum şi cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele penale având ca obiect infracţiuni săvârşite de militari desfăşurate de parchetele militare.
(2) Secţia este condusă de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef secţie adjunct.
(3) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează, îndrumă şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorului militar şef secţie adjunct;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
d) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
e) îndrumă procurorii militari din cadrul parchetelor militare în activitatea de urmărire penală şi de supraveghere a actelor de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală speciale;
f) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înfiinţarea/desfiinţarea de servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate în cadrul parchetelor militare, precum şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii parchetelor militare;
g) stabileşte, cu avizul conform al Serviciului de tehnologia informaţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor de la parchetele militare;
h) este ordonator terţiar de credite pentru parchetele militare, în finanţarea ordonatorului principal, care este ministrul apărării naţionale;
i) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei la parchetele militare;
j) elaborează semestrial programul de activitate al secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi acţiunilor în termenele prevăzute;
k) organizează şi răspunde de înregistrarea, păstrarea şi circulaţia în condiţiile legii şi a regulamentelor în vigoare a lucrărilor şi informaţiilor clasificate şi a celor nedestinate publicităţii gestionate conform competenţei de soluţionare;
l) organizează şi răspunde ca activitatea de informare publică să se desfăşoare conform dispoziţiilor regulamentului şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
m) înaintează, spre informare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un exemplar al rechizitoriilor emise, în ziua confirmării legalităţii şi temeiniciei acestora şi înainte de sesizarea judecătorului de cameră preliminară, ordonanţele de infirmare a clasărilor dispuse în temeiul legii, în ziua emiterii lor precum şi un exemplar al hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul legii, în ziua comunicării la parchet a acestora;
n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul militar şef secţie emite ordine sau dispoziţii cu caracter intern.
(5) Procurorul militar şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei în raport de atribuţiile manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului militar şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute în legi şi regulamente sau stabilite de procurorul şef secţie ori de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Procurorul militar şef serviciu şi procurorul militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
Secţiunea a 2-a Serviciul de urmărire penală şi judiciar
Art. 42. - Conducerea serviciului Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.
Art. 43. - Biroul de urmărire penală (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care unul dintre subiecţii activi ai infracţiunii este militar, prevăzute la art. 56 alin. (4) şi (5) raportat la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală sau preluate de la parchetele militare ierarhic inferioare, în condiţiile prevăzute de lege;
b) din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti ori a soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de acesta şi propun măsuri corespunzătoare, potrivit legii;
c) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activităţi de urmărire penală şi supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală specială;
e) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea faţă de inculpaţii arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă, în acest sens, procurorii militari de la parchetele militare;
g) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea faţă de inculpaţii arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
h) organizează activităţi comune cu Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte structuri militare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în conferinţe, seminare şi alte acţiuni de colaborare sau cooperare;
i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi cooperare, precum şi pe cele privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Biroului de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza informaţiilor şi percheziţii informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25.
(3) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror militar şef birou.
Art. 44. - Biroul judiciar (1) Procurorii militari din cadrul Biroului judiciar au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor privind infracţiunile săvârşite de militari, cu înştiinţarea prealabilă a instanţei şi a Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele penale judecate cu participarea procurorilor militari;
c) analizează hotărârile judecătoreşti penale definitive în care problemele de drept au fost soluţionate diferit şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care procurorii militari au dispus trimiterea în judecată, iar instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cauzele în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv de către procurorii militari;
e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activitate judiciară;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul judiciar este condus de un procuror militar şef birou.
Secţiunea a 3-a Serviciul de cooperare judiciară şi criminalistică
Art. 45. - Conducerea serviciului Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.
Art. 46. - Biroul de cooperare judiciară (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de cooperare judiciară au următoarele atribuţii.
a) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele de competenţa Secţiei parchetelor militare sau preluate în condiţiile legii, privind fapte penale comise de membrii forţelor armate străine aflate pe teritoriul României, dacă prin tratatele sau convenţiile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel;
c) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii;
d) organizează activităţi comune cu structurile de comandă ale forţelor armate străine aflate pe teritoriul României pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar, constând în conferinţe, seminarii şi alte acţiuni de colaborare sau cooperare;
e) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul de cooperare judiciară este condus de un procuror militar şef birou.
Art. 47. - Biroul de criminalistică (1) Procurorii militari din cadrul Biroului de criminalistică au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele complexe de competenţa secţiei sau preluate, în condiţiile legii, de la alte structuri de parchet, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice;
b) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor de la celelalte parchete militare care desfăşoară activitate de urmărire penală proprie, în cauzele penale cu grad mare de complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
c) organizează evidenţa centralizată a cauzelor penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi;
d) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurorii militari a mijloacelor criminalistice;
e) asigură difuzarea către parchetele militare, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului militar şef secţie.
(2) Biroul de criminalistică este condus de un procuror militar şef birou.
Secţiunea a 4-a Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ
Art. 48. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare, mobilizare, resurse umane, economico- financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, personalului militar, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;
b) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, trecerea în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar;
c) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;
d) examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propun măsuri;
e) organizează examenele şi concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de grefier şi promovarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul secţiei, precum şi examenele sau concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare, respectiv promovarea în grade sau trepte a personalului contractual;
f) propune ocuparea prin transfer a unor posturi de personal auxiliar de specialitate şi funcţionar public vacante la nivelul secţiei şi al parchetelor militare;
g) asigură asistenţă de specialitate în cazul examenelor şi concursurilor organizate la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti pentru personalul auxiliar de specialitate;
h) întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din reglementările militare;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este condus de către un procuror militar şef serviciu.
Art. 49. - Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ (1) Personalul Biroului economico-financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;
c) întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele stabilite pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal ale Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionarii din cadrul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
g) întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare, transport, cazare, chirie, precum şi actele justificative de decontare a contribuţiei personale pentru medicamente şi servicii medicale pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
j) întocmeşte actele justificative privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;
k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;
l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, contabilitatea în partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare desfăşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
m) efectuează sau, după caz, coordonează activităţile de inventariere a patrimoniului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor militare;
n) asigură legătura cu instituţiile publice şi societăţile comerciale ce deservesc Secţia parchetelor militare şi parchetele militare;
o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;
p) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ;
q) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;
r) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate de Secţia parchetelor militare şi de parchetele militare;
s) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotarea Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
ş) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz din dotarea Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
t) solicită compartimentelor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale întocmirea proiectelor planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente pentru Secţia parchetelor militare şi al parchetelor militare, precum şi documentaţiile tehnice aferente;
ţ) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii pentru Secţia parchetelor militare şi parchetele militare;
u) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate pentru Secţia parchetelor militare şi parchetele militare;
v) răspunde de realizarea măsurilor proprii de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
w) stabileşte şi asigură necesarul de mijloace fixe, rechizite şi obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
x) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul economico-financiar şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 63 alin. (3).
Secţiunea a 5-a Compartimentul de documente clasificate
Art. 50. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul din cadrul Compartimentului de documente clasificate are următoarele atribuţii:
a) efectuează activităţile de primire, înregistrare, redactare, procesare, păstrare, manipulare, multiplicare, transmitere, inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a documentelor clasificate;
b) execută măsurile dispuse de procurorul militar şef secţie şi de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite;
c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar şef secţie.
CAPITOLUL VII Serviciul de îndrumare şi control
Art. 51. - Atribuţii şi conducere (1) Serviciul de îndrumare şi control exercită atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte atribuţii ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale.
(2) Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile de control ierarhic specifice acestei funcţii;
b) analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
c) analizează, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, actele, măsurile şi soluţiile procurorilor din cadrul Ministerului public, formulând propuneri corespunzătoare;
d) analizează conflictele de competenţă apărute între procurori şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
e) analizează cererile de trimitere a unei cauze penale de la un parchet ta un alt parchet egal în grad şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
f) analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi a procurorilor şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
g) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru lucrătorii poliţiei judiciare şi întocmesc documentaţia aferentă;
h) analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă;
i) în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare;
j) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control;
k) întocmesc anual analiza principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public, pe baza informărilor primite de la structura competentă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef serviciu.
(3) Serviciul de îndrumare şi control este condus de un procuror şef serviciu, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5).
CAPITOLUL VIII Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe
Art. 52. - Atribuţiile şi conducerea Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe (1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, precum şi activitatea de protocol.
(2) Procurorii din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe au următoarele atribuţii:
A. Atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale:
a) controlează şi coordonează efectuarea lucrărilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte;
b) îndeplinesc rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în condiţiile legii şi ale normelor de drept internaţional;
c) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, la formularea şi soluţionarea cererilor de cooperare judiciară internaţională în materie penală din faza de urmărire penală şi sprijină, în măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi autorităţile solicitate;
d) asigură schimbul de date şi informaţii şi urmăresc respectarea procedurilor de lucru cu ofiţerii şi magistraţii de legătură străini acreditaţi în România sau ai României acreditaţi în străinătate, implicaţi în executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
e) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor parchetelor din cadrul Ministerului Public referitoare la activitatea de urmărire penală sau soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
f) facilitează cooperarea judiciară în materie penală în faza de urmărire penală;
g) asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei judiciare române şi Reţelei judiciare europene, precum şi ale altor reţele internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare internaţionale, prin procurorii desemnaţi să facă parte din aceste structuri;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
B. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale şi programelor:
a) întocmesc şi supun spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau organisme internaţionale;
b) participă la negocierea şi întocmesc în vederea semnării, proiectele acordurilor de cooperare şi programelor de cooperare între Ministerul Public şi instituţii sau organisme similare internaţionale;
c) urmăresc modul de realizare şi aplicare a acordurilor, protocoalelor şi programelor de asistenţă în vigoare;
d) asigură redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi organisme internaţionale, pregătesc şi furnizează informaţiile solicitate de acestea, altele decât cele care fac obiectul unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
e) ţin evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de pregătire profesională în materia cooperării judiciare internaţionale în ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese, conferinţe, seminare, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri de lucru sau alte manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional;
f) ţin evidenţa procurorilor care îndeplinesc rol de puncte de contact în reţelele de drept penal naţionale şi internaţionale, puncte focale naţionale sau internaţionale;
g) iniţiază şi coordonează, în calitate de lider de proiect, programe în domeniul cooperării judiciare şi relaţiilor internaţionale;
h) asigură participarea reprezentanţilor Ministerului Public la diferite evenimente cu caracter internaţional şi urmăresc întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu problemele abordate în cadrul acestora;
i) reţin cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propun măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică şi în revistele de specialitate juridică editate de Ministerul Public şi alte instituţii publice;
j) întocmesc periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state şi fac propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale;
k) asigură realizarea unor traduceri sau interpretarea, prin intermediul interpreţilor traducători din cadrul serviciului;
l) organizează întâlnirile dintre conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi delegaţiile străine; asigură corespondenţa oficială cu acestea şi pregătesc materialele cuprinzând informaţiile necesare;
m) organizează conferinţe, seminarii, simpozioane sau alte manifestări cu caracter internaţional;
n) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
C. Atribuţii în domeniul protocolului:
a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine şi iau măsuri pentru asigurarea interpretării, atunci când este necesar;
b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;
c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public;
d) ţin legătura cu alte instituţii şi autorităţi publice în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public;
e) asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea unor mese oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării altor instituţii sau autorităţi publice;
f) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminarelor, simpozioanelor, congreselor şi a altor activităţi la care participă conducerea şi personalul din cadrul Ministerului Public, inclusiv rezervările şi cazarea;
g) întocmesc actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea produselor necesare desfăşurării activităţii de protocol;
h) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii;
i) întocmesc note de fundamentare şi fac propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente acţiunilor pe care le coordonează;
j) întocmesc notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual ai achiziţiilor publice de bunuri şi servicii pentru acţiunile desfăşurate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) întocmesc documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice pe care le efectuează;
I) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul serviciului;
b) repartizează lucrările spre soluţionare personalului din subordine potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) asigură obţinerea operativă a informaţiilor necesare procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în îndeplinirea funcţiei sale de reprezentant al Ministerului Public în relaţiile cu autorităţile publice sau cu persoanele juridice şi fizice din străinătate;
d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa serviciului;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente, aflate în competenţa sa ori stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL IX Serviciul de documente clasificate
Art. 53. - Atribuţiile Serviciului de documente clasificate Personalul Serviciului de documente clasificate asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor stabilite prin legislaţia privind documentele şi informaţiile clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, având următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele clasificate;
b) execută măsurile dispuse de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor acesteia;
c) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
Art. 54. - Conducerea Serviciului de documente clasificate şi atribuţiile acesteia (1) Serviciul de documente clasificate este condus de un procuror şef serviciu şi funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a structurii de securitate.
(2) Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
a) supraveghează, coordonează şi verifică activitatea serviciului cu privire la aplicarea regulilor de protecţie a informaţiilor clasificate şi de gestionare a documentelor clasificate;
b) consiliază şi propune măsuri conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de securitate în legătură cu aplicarea dispoziţiilor privind protecţia informaţiilor clasificate, inclusiv sub aspectul vulnerabilităţilor şi riscurilor existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate;
c) face propuneri privind actualizarea dispoziţiilor normative cu caracter intern vizând protecţia informaţiilor clasificate, sub toate componentele;
d) îndrumă structurile de parchet în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate, asigură centralizarea datelor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate privind toate structurile de parchet şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor constatate;
e) furnizează date statistice privind documentele/informaţiile gestionate de Serviciul de documente clasificate, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
CAPITOLUL X Serviciul de tehnologia informaţiei
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei
Art. 55. - Structura Serviciului de tehnologia informaţiei (1) Serviciul de tehnologia informaţiei funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Serviciului de tehnologia informaţiei funcţionează:
A. Compartimentul de aplicaţii software;
B. Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii.
Art. 56. - Atribuţiile şi conducerea Serviciului de tehnologia informaţiei (1) Serviciul de tehnologia informaţiei desfăşoară activităţile specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, denumit în continuare IT&C, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public, asigurând elaborarea şi implementarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate.
(2) Serviciul de tehnologia informaţiei este condus de un specialist IT şef, care are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea IT&C în Ministerul Public;
b) participă la elaborarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate, şi asigură implementarea acesteia;
c) coordonează proiectele IT&C ale Ministerului Public, din dispoziţia conducerii Ministerului Public;
d) coordonează realizarea, implementarea şi exploatarea sistemelor informatice;
e) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a Ministerului Public; în acest sens, analizează, evaluează, formulează propuneri privind asigurarea necesarului de tehnică de calcul şi asigură eficientizarea permanentă a utilizării acesteia;
f) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
g) asigură elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
h) coordonează activitatea privind instruirea şi specializarea specialiştilor IT;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Secţiunea a 2-a Compartimentul de aplicaţii software
Art. 57. - Atribuţii (1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de aplicaţii software au următoarele atribuţii:
a) creează şi întreţin aplicaţiile software (realizare, depanare, adaptare, modificare şi extindere) ale Ministerului Public;
b) instruiesc personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în utilizarea produselor software;
c) participă la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse software, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;
d) proiectează, realizează şi administrează bazele de date;
e) administrează aplicaţiile şi serverele pe care sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile externe;
f) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele INTERNET şi INTRANET;
g) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu;
h) realizează arhivarea datelor şi restaurarea lor în caz de incident;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;
j) întreţine şi actualizează site-urile Ministerului Public în reţelele INTERNET şi INTRANET;
k) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
l) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi servere;
m) instalează şi configurează servere şi firewall-uri;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - n).
(3) Activitatea Compartimentului de aplicaţii software este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
Secţiunea a 3-a Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii
Art. 58. - Atribuţii (1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de resurse hardware şi comunicaţii au următoarele atribuţii:
a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia sistemelor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;
b) asigură managementul infrastructurii IT&C;
c) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
d) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadrul contractelor de service şi întreţinere preventivă pentru echipamentele din dotare;
e) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie;
f) instalează şi configurează servere şi echipamente de tipul "Storage Area Network" (SAN-uri);
g) instalează, configurează staţii de lucru, imprimante, scannere şi alte echipamente;
h) instalează şi configurează echipamente de reţea;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;
j) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii de arie extinsă (WAN);
k) administrează reţelele locale (LAN);
l) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN, WAN);
m) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Activitatea Compartimentului de resurse hardware şi comunicaţii este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
CAPITOLUL XI Biroul de informare şi relaţii publice
Art. 59. - Atribuţii şi conducere (1) Biroul de informare şi relaţii publice este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice desfăşoară activitatea de informare publică, indiferent de modalitatea de realizare, pentru toate secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Personalul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;
b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;
c) realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de cuvânt;
d) transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetelor;
e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-mediei şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate;
f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;
g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass- mediei;
h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public, şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;
i) colaborează cu direcţiile, secţiile şi celelalte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de răspunsuri la solicitările de informaţii de interes public, în domeniul de activitate al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea fiind obligate să asigure datele şi informaţiile solicitate, potrivit art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/200I privind liberul acces la informaţiile dc interes public, aprobate prin H.G. nr. 123/2002;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Biroul de informare şi relaţii publice poate fi condus de un procuror desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 19 alin. (5). Conducătorul biroului îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt.
CAPITOLUL XII Biroul juridic
Art. 60. - Atribuţiile Biroului juridic (1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
(2) Personalul Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte parchete şi ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii;
c) reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
d) asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îndrumă şi coordonează metodologic activitatea consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
e) colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei, vizând activitatea Biroului juridic;
f) avizează, din punct de vedere al legalităţii, actele juridice pe care le încheie instituţia;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 61. - Conducerea Biroului juridic şi atribuţiile acesteia (1) Biroul juridic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un şef birou-consilier juridic, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(2) Şeful Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) repartizează personalului din subordine, spre soluţionare, lucrările de competenţa biroului şi urmăreşte soluţionarea acestora în mod corespunzător şi la termenele stabilite prin lege sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) se informează în permanenţă despre toate actele normative specifice activităţii biroului şi asigură prelucrarea acestora personalului din subordine;
c) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de activitate;
d) îl informează pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea desfăşurată;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL XIII Departamentul economico-financiar şi administrativ
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ
Art. 62. - Structura Departamentului economico-financiar şi administrativ În cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare:
a) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare;
B. Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu;
C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice:
a) Biroul de achiziţii publice;
D. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport:
a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;
b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto;
E. Compartimentul intern de prevenire şi protecţie.
Art. 63. - Conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un manager economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentare la organele abilitate a proiectului de buget anual întocmit pentru Ministerul Public, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
e) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile aplicabile în vigoare;
f) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salarială cuvenite personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea tuturor parchetelor din cadrul Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
i) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
j) evaluează anual, potrivit legii, performanţele profesionale individuale ale personalului aflat în subordine;
k) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;
I) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, conform Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;
m) coordonează elaborarea de norme, instrucţiuni, dispoziţii, ordine, decizii pentru activitatea proprie şi participă, în raport de activitatea desfăşurată, la elaborarea de proiecte de acte normative, ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei;
n) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare realizării corespunzătoare a acestor activităţi;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Şeful de serviciu şi şeful de birou au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
c) soluţionează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special, cele cu grad ridicat de complexitate;
d) evaluează anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologici specifice de evaluare;
e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Secţiunea a 2-a Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare
Art. 64. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:
A. Atribuţii referitoare la operaţiunile de trezorerie şi casierie:
a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;
b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, şi virează sumele cuvenite;
c) verifică operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;
d) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;
e) verifică şi predă zilnic, pentru înregistrare în contabilitate, documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;
f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa documentelor de încasări şi plăţi prin casierie, precum şi a celorlalte valori băneşti;
h) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casă;
i) asigură fondurile necesare pentru deplasările în ţară ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
j) asigură fondurile necesare pentru deplasările în străinătate ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
k) asigură fondurile necesare de cofinanţare naţională pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă;
I) asigură programarea plăţilor la Trezoreria Statului, conform prevederilor legale;
m) încasează şi virează la bugetul statului sumele provenite din vânzarea, închirierea, concesionarea bunurilor sau închirierea spaţiilor;
n) verifică documentele justificative în baza cărora se efectuează plăţile din fondurile externe nerambursabile şi întocmeşte documentele de plată;
o) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale.
B. Atribuţii privind obligaţiile fiscale:
a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;
b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru întocmirea corectă a acestora.
C. Atribuţii privind relaţia cu salariaţii:
a) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor;
b) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi băneşti care decurg din raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile nominale privind contribuţiile de asigurări sociale, la fondul de sănătate, şomaj şi la bugetul de stat;
d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi;
e) răspunde, din punct de vedere salarial, de aplicarea ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încadrarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie/desfacerea contractelor de muncă;
f) execută deciziile de reţinere sau imputare avizate de biroul juridic, privind recuperarea pagubelor cauzate de salariaţi;
g) stabileşte şi efectuează vărsămintele la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, în termenele prevăzute de lege;
h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi de salarii, asigurând transmiterea acestora către Institutul Naţional de Statistică;
i) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal, conform Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
j) elaborează puncte de vedere la cererile, sesizările şi memoriile primite din partea personalului Ministerului Public privind problematica pe linie de salarizare şi alte drepturi ale acestuia, potrivit legii.
D. Atribuţii privind planificarea, formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor alocate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) fundamentează şi întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, inclusiv proiectul de buget rectificat, conform dispoziţiilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor reglementări în domeniul fiscal-bugetar;
b) repartizează pe trimestre bugetul aprobat, potrivit legii;
c) întocmeşte necesarul de credite centralizat şi urmăreşte atât încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise, cât şi disponibilul existent în conturile instituţiei şi face propuneri de retragere, când este cazul;
d) analizează situaţia utilizării creditelor bugetare aprobate şi face propuneri de redistribuire, virări de credite sau anulare, în condiţiile legii;
e) întocmeşte note, situaţii şi analize privind finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetul instituţiei, inclusiv a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă;
f) evidenţiază şi utilizează veniturile obţinute conform normelor legale în vigoare;
g) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, potrivit competenţelor sale şi reglementărilor din actele de decizie internă, aprobate de conducerea instituţiei;
h) efectuează plăţi din creditele bugetare, numai după ce cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul de credite;
i) primeşte şi analizează corespondenţa referitoare la domeniul de activitate;
j) asigură aplicarea legislaţiei în domeniu şi aduce la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef serviciu.
Art. 65. - Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare (1) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare funcţionează în cadrul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare.
(2) Personalul din cadrul Biroului de contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:
A. Atribuţii referitoare la înregistrările în contabilitate şi evidenţa angajamentelor bugetare:
a) asigură aplicarea prevederilor legate cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul instituţiei;
b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie, şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului jurnal;
c) întocmeşte documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate;
d) întocmeşte registrele contabile obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: Registrul-jurnal, Registrul- inventar şi Cartea mare;
e) întocmeşte evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor;
f) asigură evidenţa contabilă a creanţelor;
g) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor în curs şi a imobilizărilor financiare;
h) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor;
i) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate;
j) asigură evidenţa contabilă a conturilor de trezorerie;
k) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe nerambursabile;
l) asigură evidenţa contabilă a fondurilor cu destinaţie specială;
m) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor;
n) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a veniturilor;
o) asigură evidenţa rezultatului patrimonial;
p) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara bilanţului;
q) ţine evidenţa propunerilor de angajare a cheltuielilor, angajamentelor bugetare, precum şi a ordonanţărilor de plată emise de toate compartimentele din cadrul instituţiei.
B. Atribuţii referitoare la inventarierea patrimoniului:
a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în Registrul inventar a elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii;
b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau în alte scopuri;
c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;
d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).
C. Atribuţii privind evidenţa patrimoniului, inventarierea şi evaluarea elementelor patrimoniale:
a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii;
b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;
c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv pe cele incerte şi cele în litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;
d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei;
e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;
f) înregistrează în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii, în baza procesului-verbal de inventariere, aprobat de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu prevederile legale;
g) analizează şi avizează, în limitele competenţelor, propunerile formulate de comisia de inventariere privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri fără mişcare, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
h) coordonează operaţiunile de valorificare a bunurilor prevăzute la lit. e).
D. Atribuţii referitoare la situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:
a) întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice;
b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;
c) întocmeşte lunar balanţa de verificare;
d) centralizează balanţele lunare de verificare analitică;
e) întocmeşte raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
f) îmocmeşte situaţiile privind monitorizarea cheltuielilor finanţate prin bugetul aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Public, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
g) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni şi precizări pentru Ministerul Public, referitoare la situaţiile financiare, monografiile contabile, planul unitar de conturi.
(3) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef birou.
Secţiunea a 3-a Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu
Art. 66. - Atribuţii şi conducere (1) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu funcţionează ca o structură de sinteză în subordinea managerului economic, având competenţe în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării bugetului Ministerului Public, precum şi în organizarea şi exercitarea, potrivit legii, a activităţii de control financiar preventiv propriu.
(2) Personalul Serviciului buget şi control financiar preventiv propriu are următoarele atribuţii:
A. Atribuţii în domeniul elaborării şi aprobării bugetului anual şi bugetului rectificat al Ministerului Public:
a) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice proiectul de buget al Ministerului Public, întocmit pe baza propunerilor bugetare transmise de parchetele din subordine, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la procesul bugetar;
b) solicită, potrivit legii, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, privind proiectul de buget elaborat pentru Ministerul Public;
c) formulează amendamente la proiectul legii bugetului de stat ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei, în vederea susţinerii acestora în comisiile parlamentare de specialitate;
d) întocmeşte bugetul fondurilor externe nerambursabile pentru Ministerul Public, pe baza propunerilor structurii care asigură managementul proiectelor;
e) repartizează şi supune aprobării bugetul anual şi trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor Ministerului Public, pe unităţile subordonate;
f) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor Publice documentaţia privind propunerile de buget rectificat al Ministerului Public, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor dispoziţii legale în domeniul fiscal-bugetar;
g) participă la definitivarea proiectului de buget rectificat pentru Ministerul Public, supune aprobării şi comunică parchetelor din subordine bugetele rectificate aprobate pe anul în curs, repartizate pe trimestre, conform legii.
B. Atribuţii referitoare la deschiderile de credite şi execuţia de casă bugetară:
a) întocmeşte lunar, la nivelul Ministerului Public, cererile pentru deschiderile de credite bugetare şi documentaţia aferentă, pe baza analizei solicitărilor de credite transmise de parchetele subordonate, pe care le înaintează Ministerului Finanţelor Publice la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) analizează, întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de retragere a creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale parchetelor din cadrul Ministerului Public, urmărind asigurarea unui raport cât mai echilibrat între necesarul de fonduri şi nivelul plăţilor efectuate la finele fiecărei perioade;
c) asigură, potrivit limitelor de competenţă, legătura permanentă cu structura de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea efectuării verificării disponibilităţilor băneşti existente în conturile proprii şi ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.
C. Atribuţii în domeniul execuţiei bugetare:
a) analizează şi supune aprobării propunerile transmise de parchetele din cadrul Ministerului Public, de modificare a repartizării bugetului aprobat pe trimestre, în raport de competenţele prevăzute de lege;
b) analizează şi supune aprobării, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi de angajament, transmise de către parchetele din cadrul Ministerului Public;
c) întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor Publice documentaţia de anulare a creditelor constatate disponibile în bugetul Ministerului Public şi supune aprobării ordonatorului principal de credite bugetele actualizate, pe care le transmite ulterior parchetelor din subordine;
d) analizează şi întocmeşte documentaţia privind includerea în bugetul Ministerului Public a proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă primite în cursul anului bugetar, virările şi redistribuirile de credite bugetare şi credite de angajament efectuate în funcţie de stadiul implementării proiectelor, asigurând transmiterea acestor modificări Ministerului Finanţelor Publice în condiţiile stabilite de legea anuală a bugetului de stat, precum şi de alte acte normative ce conţin reglementări în domeniu;
e) întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice, la termenele şi în condiţiile legii, situaţiile centralizate privind monitorizarea cheltuielilor finanţate din bugetul aprobat Ministerului Public.
D. Atribuţii referitoare la situaţiile financiare trimestriale şi anuale:
a) întocmeşte şi depune la Ministerul Finanţelor Publice, situaţia financiară centralizată pentru Ministerul Public, în conformitate cu prevederile normelor metodologice în vigoare;
b) întocmeşte şi transmite instituţiilor abilitate, raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi altele, la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
c) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni, precizări ce conţin reglementări privind situaţiile financiare, monografii contabile, planul unitar de conturi al Ministerului Public, în raport de specificul activităţii desfăşurate de către instituţie şi de cerinţele legislative actualizate în domeniile supuse analizei.
E. Atribuţii în domeniul controlului financiar preventiv propriu:
a) organizează, potrivit legii, controlul financiar preventiv propriu la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită viza de control financiar preventiv propriu asupra proiectelor de operaţiuni prevăzute în Cadrul specific, potrivit limitelor de competenţă şi normelor profesionale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu;
c) coordonează activitatea de control financiar preventiv propriu la nivelul Ministerului Public;
d) întocmeşte, conform legii, rapoarte trimestriale privind activitatea de control financiar preventiv propriu, pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice.
F. Alte atribuţii repartizate personalului serviciului:
a) elaborează şi întocmeşte lucrări de sinteză, situaţii, note, analize privind finanţarea cheltuielilor alocate parchetelor din cadrul Ministerului Public şi a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă incluse în bugetul instituţiei;
b) elaborează şi implementează unitar rapoarte de analiză şi execuţie bugetară la nivelul Ministerului Public, utilizând sistemele informatice create în acest sens;
c) întocmeşte rapoartele centralizate la nivelul Ministerului Public, în vederea transmiterii acestora către alte autorităţi şi instituţii publice;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu este condus de un şef serviciu.
Secţiunea a 4-a Serviciul de investiţii şi achiziţii publice
Art. 67. - Atribuţii şi conducere (1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este compartimentul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în verificarea, avizarea, aprobarea, urmărirea şi recepţia lucrărilor de investiţii, respectiv construcţii şi reparaţii capitale, a lucrărilor de reparaţii curente, efectuate la sediile parchetelor din Ministerul Public, precum şi în realizarea achiziţiilor publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Serviciului de investiţii şi achiziţii publice are următoarele atribuţii:
a) participă la achiziţionarea echipamentelor necesare parchetelor din cadrul Ministerului Public, oferind asistenţă tehnică;
b) elaborează şi prezintă, conform legii, programul de investiţii al Ministerului Public, în funcţie de obiectivele/proiectele de investiţii prioritizate, în vederea cuprinderii cheltuielilor de investiţii în proiectul de buget;
c) participă la evaluarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, furnizori de echipamente şi materiale sau executanţi ai lucrărilor de construcţii, cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie specifice, atunci când personalul este desemnat în comisiile proprii, cât şi în cele ale celorlalte parchete;
d) urmăreşte şi verifică întocmirea studiilor de fezabilitate tehnico-economice pentru investiţiile planificate, precum şi a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reparaţii capitale;
e) analizează periodic stadiul fizic al lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termenele şi bugetele alocate;
f) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică pentru realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;
g) verifică documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele/proiectele de investiţii, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv, a notelor de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii incluse la poziţia C, "Alte cheltuieli de investiţii", după care le supune aprobării, în condiţiile legii;
h) elaborează strategia în domeniul investiţiilor la nivelul Ministerului Public, stabilind priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, precum şi criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiţii a unor obiective noi, în detrimentul celor aflate în derulare;
i) fundamentează necesarul de credite bugetare şi credite de angajament pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului investiţional, în vederea cuprinderii acestora în proiectul de buget al Ministerului Public;
j) colaborează cu celelalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cu celelalte parchete din Ministerul Public, în vederea cuprinderii în proiectul de buget a cheltuielilor de investiţii, altele decât cele finanţate prin bugetul de stat;
k) verifică şi avizează solicitările de deschideri lunare de credite ale ordonatorilor secundari de credite pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului investiţional;
I) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor de credite din subordinea Ministerului Public listele cheltuielilor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, precum şi modificările solicitate şi aprobate pe parcursul anului;
m) verifică documentaţiile tehnico-economice ale lucrărilor de reparaţii curente, după care le avizează, potrivit legii;
n) monitorizează derularea procesului investiţional şi întocmeşte centralizat rapoarte lunare de monitorizare pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice, în structura şi la termenele prevăzute de lege;
o) verifică şi avizează, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi/sau credite de angajament neutilizate, între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii înscrise în programul de investiţii;
p) face demersurile legale pentru obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, după caz;
q) colaborează cu alte instituţii publice în vederea fundamentării cheltuielilor aferente intervenţiilor asupra construcţiilor sau a cheltuielilor de proiectare şi execuţie, în cazul investiţiilor noi, în situaţia în care instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sediu;
r) participă, prin specialiştii desemnaţi, la şedinţele de avizare ale Comisiei Tehnico- Economice a Ministerului Public, asigurând şi secretariatul acestora;
s) verifică şi propune în cadrul comandamentelor renunţarea la unele dintre lucrările contractate, dacă nu mai sunt necesare, sau executarea de lucrări suplimentare, dacă sunt justificate, cu respectarea prevederilor legale în materie;
ş) coordonează şi verifică activitatea consilierilor tehnici angajaţi la ordonatorii de credite din cadrul Ministerului Public, precum şi a diriginţilor de şantier pentru lucrările aflate în derulare;
t) iniţiază proiecte de norme, instrucţiuni şi proceduri în domeniul de competenţă; pe care le supun aprobării, pe cale ierarhică;
ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este condus de un şef serviciu.
Art. 68. - Biroul de achiziţii publice (1) Biroul de achiziţii publice este compartimentul intern aflat în subordinea Serviciului de investiţii şi achiziţii publice, specializat în organizarea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor de achiziţii publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Biroului de achiziţii publice are următoarele atribuţii:
a) centralizează necesarul de achiziţii pentru desfăşurarea activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice pentru bunuri, servicii şi lucrări al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;
c) actualizează şi supune aprobării Programul anual al achiziţiilor publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţie de modificările intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar în bugetul aprobat, precum şi cu ocazia rectificărilor bugetare anuale;
d) organizează, derulează şi finalizează procedurile de achiziţii publice privind achiziţionarea de bunuri materiale, servicii şi lucrări prevăzute în Programul anual al achiziţiilor publice;
e) întocmeşte evidenţa dosarelor de achiziţii publice, conform legii;
f) participă, prin persoane desemnate, ca membri în comisiile de evaluare sau recepţie, în conformitate cu ordinele/deciziile conducerii instituţiei;
g) întocmeşte lunar solicitările privind deschiderea de credite bugetare la naturile de cheltuieli ce intră în sfera sa de competenţă, în vederea includerii acestora în cadrul propunerilor centralizate la nivelul aparatului propriu al Ministerului Public;
h) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, pentru achiziţiile publice pe care le efectuează;
i) întocmeşte şi transmite raportări privind procedurile de achiziţii publice desfăşurate, către alte instituţii sau autorităţi publice, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor de lucrări, furnizare şi de servicii;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Biroul de achiziţii publice este condus de un şef birou.
Secţiunea a 5-a Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport
Art. 69. - Atribuţii şi conducere (1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este compartimentul intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, de pază şi transport, precum şi în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor.
(2) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport asigură condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este condus de un şef serviciu.
Art. 70. - Biroul administrativ şi întreţinere-deservire (1) Personalul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire are următoarele atribuţii:
a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute;
b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;
c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea necesităţilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora;
d) organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare;
e) asigură întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţi, în cazul lipsei dotărilor şi personalului propriu;
g) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: furnizarea de utilităţi, servicii de curăţenie şi întreţinere curentă a clădirilor, lucrări şi servicii de întreţinere-reparaţii pentru echipamentele, utilajele şi instalaţiile din dotare, servicii de telefonie şi de televiziune prin cablu, servicii de comunicaţii de date, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţilor administrative şi de întreţinere-deservire, pe baza estimărilor proprii şi a solicitărilor fundamentate ale celorlalte compartimente din aparatul propriu al instituţiei;
h) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii necesare bunei funcţionări a instituţiei;
i) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere, care au fost încheiate la solicitarea Biroului administrativ şi întreţinere- deservire, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
j) întocmeşte, conform legii, documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea biroului;
k) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
l) ţine evidenţa tehnico-operativă pe locuri de folosinţă şi pe utilizatori, a activelor fixe şi a obiectelor de inventar;
m) întocmeşte periodic referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;
n) asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare;
o) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum;
p) verifică periodic modul de gestionare, depozitare şi păstrare a materialelor intrate şi ieşite din magazie;
q) asigură multiplicarea şi legarea documentelor necesare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi necesarul de tipizate utilizate în cadrul activităţilor specifice Ministerului Public, în situaţia în care acestea pot fi executate cu tehnica din dotare;
r) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile cu bunurile, serviciile şi lucrările de reparaţii-întreţinere pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
s) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne;
ş) identifică, monitorizează şi evaluează factorii de risc specifici;
t) stabileşte şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de apărare împotriva incendiilor;
ţ) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste ori voluntare şi asigură dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor;
u) asigură condiţiile de funcţionare a bufetului de incintă din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
v) asigură, printr-o întreţinere adecvată, buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi menţinerea acestora la un nivel tehnic care să respecte cerinţele legale, pe toată durata utilizării lor;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului administrativ şi întreţinere-deservire, funcţionează formaţiile de întreţinere - deservire şi tipografie conduse de câte un şef formaţie, precum şi formaţia de pompieri. Aceste formaţii exercită atribuţiile specifice menţionate la alin. (1) şi sunt încadrate cu personal contractual.
(3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire este condus de un şef birou.
Art. 71. - Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto (1) Personalul Compartimentului transporturi şi întreţinere parc auto are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea de exploatare a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) asigură transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autovehiculelor din dotarea parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) eliberează foile de parcurs şi verifică completarea acestora de către conducătorii auto, cu toate datele necesare întocmirii situaţiilor cerute de lege şi de procedurile interne;
d) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru fiecare autovehicul aflat în dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi situaţiile privind consumul lunar de carburanţi;
e) întocmeşte situaţia lunară a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe mărci şi tipuri de autovehicule;
f) întocmeşte situaţia centralizată a parcului auto al parchetelor din cadrul Ministerului Public;
g) gestionează bonurile valorice de carburanţi auto, pe care le distribuie conducătorilor auto în funcţie de necesităţi şi de stocul "la zi" înregistrat în fişa activităţii zilnice (F.A.Z.);
h) monitorizează modul de încadrare al consumului de carburanţi auto în limitele stabilite prin acte normative specifice;
i) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de exploatare şi de întreţinere a parcului auto;
j) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: prestări de servicii de service auto, prestări de servicii de spălare şi curăţare autovehicule, servicii de asigurare auto, roviniete auto, carburanţi auto, alte servicii şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) asigură serviciile de inspecţie tehnică auto, revizie auto şi reparaţii auto pentru toate mărcile de autovehicule din parcul auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi spălarea şi curăţarea acestora;
I) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii necesare bunei funcţionări a parcului auto;
m) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere care au fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
n) întocmeşte documentaţia privind ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;
o) ţine evidenţa termenelor scadente ale poliţelor de asigurare auto şi ia măsuri în vederea înnoirii, în termen, a acestora;
p) ţine evidenţa dosarelor de daune accidente în care sunt implicate autovehicule aflate în dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
q) asigură respectarea reglementărilor interne privind organizarea şi funcţionarea garajului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) asigură respectarea regulilor privind accesul şi parcarea autoturismelor în garaj, precum şi a normelor specifice de protecţia muncii şi de prevenire şi de stingere a incendiilor în cadrul garajului;
s) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
ş) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Personalul Compartimentului transporturi şi întreţinere parc auto se subordonează direct şefului Serviciului administrativ, întreţinere-deservire şi transport, care răspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
Secţiunea a 6-a Compartimentul intern de prevenire şi protecţie
Art. 72. - Atribuţii (1) Compartimentul intern de prevenire şi protecţie îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă.
(2) Personalul Compartimentului intern de prevenire şi protecţie are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi răspunde de activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează instrucţiuni proprii instituţiei pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale instituţiei şi asigură condiţii pentru ca fiecare angajat să primească o instruire adecvată în acest domeniu;
c) verifică însuşirea şi aplicarea de către personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a măsurilor de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului;
d) ia măsuri privind asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi protecţiei în muncă;
e) elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie;
f) identifică pericolele şi evaluează riscurile profesionale pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) elaborează programul de înstruire-testare la nivelul instituţiei;
h) organizează şi planifică efectuarea de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examenelor medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, în conformitate cu prevederile legale;
i) identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din instituţie, întocmeşte necesarul de dotare, urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvată a echipamentelor individuale de protecţie, precum şi înlocuirea acestora la termenele stabilite;
j) comunică evenimentele conform competenţelor prevăzute de lege şi participă la cercetarea acestora, atunci când este cazul;
k) elaborează rapoarte privind accidentele de muncă suferite de către angajaţii instituţiei, în conformitate cu prevederile legale;
l) întocmeşte note de fundamentare şi face propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente activităţilor pe care le efectuează şi coordonează;
m) întocmeşte caietele de sarcini pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii în domeniul de competenţă;
n) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri şi de prestări de servicii care au fost încheiate la solicitarea acesttii compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Personalul Compartimentului intern de prevenire şi protecţie se subordonează direct managerului economic al Departamentului economico-financiar şi administrativ, care organizează şi coordonează activitatea de prevenire şi protecţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL XIV Direcţia de audit public intern
Art. 73. - Atribuţiile Direcţiei de audit public intern (1) Personalul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea;
b) elaborează planul anual de audit public intern în cadrul Ministerului Public, pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) asigură activitatea de supervizare a misiunilor de audit public intern desfăşurate;
e) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
f) raportează procurorului general constatările şi concluziile rezultate din misiunile de audit public intern desfăşurate, precum şi stadiul implementării recomandărilor formulate;
g) elaborează raportările trimestriale şi semestriale prevăzute de lege;
h) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern la nivelul Ministerului Public;
i) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate;
j) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;
k) desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al starului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cadrul Direcţiei de audit public intern funcţionează Compartimentul de monitorizare şi metodologie, care exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e), f), g) şi h), precum şi orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 74. - Conducerea Direcţiei de audit public intern şi atribuţiile acesteia (1) Direcţia de audit public intern este condusă de un director.
(2) Directorul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic şi metodologic şi, după caz, supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni;
c) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa direcţiei şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
d) soluţionează unele lucrări ale direcţiei, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor unităţilor de parchet verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate;
f) evaluează performanţele profesionale individuale ale auditorilor interni, potrivit legii;
g) coordonează activitatea Compartimentului de monitorizare şi metodologie;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Directorul Direcţiei de audit public intern are obligaţia să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere în Carta auditului intern, alături de activităţile de asigurare.
(4) Directorul Direcţiei de audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.
CAPITOLUL XV Unitatea de management al proiectelor
Art. 75. - Conducerea şi atribuţiile Unităţii de management al proiectelor (1) Unitatea de management al proiectelor se organizează în vederea derulării programelor cu finanţare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Unitatea de management al proiectelor funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este coordonată de un manager public sau de un consilier pentru afaceri europene.
(3) Personalul Unităţii de management al proiectelor are următoarele atribuţii principale, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) coordonează activităţile prin care se realizează implementarea, din punct de vedere tehnic, a proiectelor cu finanţare externă;
b) asigură managementul tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de instituţia finanţatoare, conform acordurilor de finanţare;
c) raportează către instituţiile abilitate datele şi informaţiile solicitate.
(4) În vederea implementării programelor în termenele prevăzute, personalul Unităţii de management a proiectelor are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) identifică sursele de finanţare şi elaborează propunerile de proiecte;
b) întreprinde demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse;
c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării propunerilor de proiecte;
d) supraveghează îndeplinirea de către prestatorii de servicii şi furnizorii de produse a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor subsecvente proiectelor;
e) planifică şi răspunde de organizarea, în condiţii optime, a activităţilor aprobate prin proiecte;
f) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării proiectelor, rapoartele de monitorizare şi de evaluare a proiectelor, conform procedurilor;
g) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării proiectelor cu partenerii;
h) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru proiectele cu finanţare externă;
i) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al Unităţii de management al proiectelor;
j) asigură participarea la întâlnirile în legătură cu activitatea de asistenţă financiară a proiectelor cu finanţare externă, organizate la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) elaborează propunerile de buget privind proiectele cu finanţare externă nerambursabilă, propunerile privind repartizarea pe trimestre a sumelor aferente proiectelor bugetare şi propunerile pentru deschiderea de credite bugetare;
l) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor strict legate de activităţile prevăzute în calendarul proiectelor în implementare;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Coordonatorul Unităţii de management al proiectelor este abilitat să solicite şi să primească de la Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe şi celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (4).

   
SECŢIUNEA 11
  Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

   Art. 791. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
   (2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.

   (4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
   (5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice.
   (6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
   (7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
   (8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
   (9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) -e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (9) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.

   (10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine.
    ___________
    Alineatul (10) a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
    ___________
    Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
   (13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
   Art. 792. - (1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
   (2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
   (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 793. - (1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
   (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 794. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
    ___________
    Art. 79^4. - a fost introdus prin punctul 41. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 21/12/2016 începând cu 29.12.2016.
    SECŢIUNEA 1^1 a fost introdusă prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   
SECŢIUNEA a 2-a
  Direcţia Naţională Anticorupţie

   Art. 80. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 81. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 82. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (3) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 83. - (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
CAPITOLUL I Colegiile de conducere
Art. 118. - Organizare şi funcţionare (1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale de conducere ale parchetelor şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestora, în condiţiile legii.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte cu privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întruneşte ori de câte ori este nevoie şi dezbate:
a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în raport de care face propuneri ministrului justiţiei de perfecţionare a politicii penale;
b) problemele rezultate din activitatea de control ierarhic în cadrul parchetelor;
c) probleme privind practica neunitară la nivelul parchetelor;
d) analiza anuală a indicatorilor de calitate;
e) activitatea semestrială pe baza datelor statistice;
f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii şi parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele generale ale parchetului, în condiţiile legii.
(5) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri, de drept şi respectiv aleşi potrivit legii.
(6) Colegiile de conducere se întrunesc ori de câte ori este necesar.
(7) Colegiile de conducere sunt convocate de conducătorul parchetului sau cel puţin 2 dintre membrii aleşi.
(8) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt publice.
(9) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror sau grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(10) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa ca invitaţi procurori cu funcţii de conducere sau de execuţie care nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau economico-administrative, participă ca invitat şi managerul economic al parchetului respectiv, cu vot consultativ. Ceilalţi invitaţi nu au drept de vot.
(11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor.
(12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(13) Procesele verbale privind hotărârile colegiilor de conducere se păstrează într-o mapă specială de către grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte parchete.
Art. 119. - Componenţa (1) Colegiile de conducere ale parchetelor au următoarea componenţă:
a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
c) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale sunt constituite din prim- procurorul şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale specializate pentru minori şi familie şi parchetelor de pe lângă judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
e) colegiile de conducere ale parchetelor militare sunt constituite din conducătorul parchetului şi 2 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii numărul procurorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de conducătorul parchetului.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
Art. 120. - Condiţiile de alegere şi statutul membrilor (1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor acelui parchet.
(2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în funcţie şi care funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia conducătorilor parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor stagiari.
(3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie, inclusiv conducătorii parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept, procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii stagiari.
(4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale ale procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul majorităţii membrilor.
(5) Calitatea de membru ales al colegiului de conducere încetează: la expirarea mandatului, prin demisie, revocare sau suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la alt parchet, instanţă, ori instituţie, prin dobândirea calităţii de membru de drept al colegiului de conducere ca urmare a delegării sau numirii în funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(6) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit alin. (1) - (3), prin organizarea de noi alegeri.
(7) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (6) este de 3 ani de la data alegerii potrivit art. 122.
Art. 121. - Candidaturile (1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere al unui parchet, se convoacă adunarea generală a procurorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită.
(2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de parchet la care se va desfăşura adunarea generală. Acesta va cuprinde:
- data afişării şi denumirea parchetului emitent:
- condiţiile exercitării dreptului de vot şi de depunere a candidaturilor;
- termenul limită pentru depunerea candidaturilor:
- termenul de contestare a candidaturilor.
(3) De la data afişării convocatorului şi cel mult cu 20 de zile înaintea datei adunării generale se pot depune personal candidaturile, în scris, sub semnătură şi însoţite de un curriculum-vitae, la conducătorul parchetului.
(4) Secretariatul adunării generale a procurorilor, desemnat de conducătorul parchetului, înregistrează candidaturile în registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi dacă respectivul candidat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2). Secretariatul adunării generale respinge o candidatură ca fiind nulă dacă se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2) sau art. 121 alin. (3). Respingerea candidaturii se comunică de îndată procurorului în cauză.
(5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi rezultatul verificărilor efectuate potrivit alin. (4) se afişează la sediul parchetului cu cel mult 15 zile înaintea datei adunării generale.
(6) După data afişării listei centralizate a candidaturilor depuse, candidaţii îşi pot organiza la sediul parchetului întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse, până, cel mult, cu 2 zile înaintea datei adunării generale. Aceştia pot fi sprijiniţi de asociaţiile profesionale ale procurorilor.
Art. 122. - Alegerea membrilor (1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru diferitele adunări generale este egal cu numărul procurorilor cu drept de vot în adunările generale respective, prevăzut la art. 120 alin. (3), şi un număr suplimentar de 10% pentru fiecare adunare generală.
(2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară de numele de familie se înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia de procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul candidaţilor cu nume de familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt identice, se va ţine cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror.
(3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot şi va exprima un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi, stabilit de lege, prevăzut la art. 119 alin. (1). Buletinele de vot nedistribuite se anulează.
(4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.
(5) Votarea se va face prin încercuirea numelor candidaţilor al căror număr, prevăzut la art. 119 alin. (1), este stabilit prin lege.
(6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.
(7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr mai mare de candidaţi decât cel prevăzut de lege vor fi declarate nule.
(8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere, procurorii care obţin numărul cel mai mare de voturi, valabil exprimate, în ordine descrescătoare.
(9) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din procurori, aleşi de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidatura.
(10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării generale de către conducătorul parchetului sau adjunctul său.
(11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat, situaţie în care procedura de numărare şi comunicare a voturilor, prevăzută la alin. (9) şi (10) se repetă.
(12) Secretariatul privind desfăşurarea adunării generale pentru alegerea membrilor colegiului de conducere va fi asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului.
(13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi secretariatului adunării;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi cauzele neprezentării lor;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor comisiei.

   (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 84. - ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
CAPITOLUL II Adunările generale ale procurorilor
Art. 123. - Organizare şi funcţionare (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. În cazul adunărilor generale convocate pentru alegerea sau revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte parchete participa la adunarea generală a procurorilor parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi.
(2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept ori alte probleme în legătură cu activitatea parchetelor;
d) poate iniţia procedura de revocare a procurorilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie.
(4) Adunarea generală a procurorilor se organizează anual, ori de câte ori este necesar sau la solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(5) Adunarea generală a procurorilor se convoacă de către conducătorul parchetului.
(6) Adunarea generală a procurorilor se poate convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al parchetului.
(7) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de către conducătorul parchetului sau de un procuror desemnat de acesta şi este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) La adunarea generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru alegerea membrului în Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile cazurilor în care legea prevede altfel.
(11) Organizarea şedinţelor este asigurată de un secretariat format din procurori şi/sau grefieri desemnaţi de către conducătorul parchetului.
(12) Hotărârile adunării generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.

   (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 85. - ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

    În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 86. - (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 42. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 87. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.

   (3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
   a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
   b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
   (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
   (6) Evaluarea prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie propuşi de procurorul-şef al direcţiei, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuşi de procurorul general şi un formator propus de Institutul Naţional al Magistraturii.
    ___________
    Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (7) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
   (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) -e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin litera b) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
    ___________
    Alineatul (9) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (91) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
    ___________
    Alineatul (9^1) a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
    ___________
    Alineatul (10) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.
   Art. 88. - Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    ___________
    Art. 88. - a fost modificat prin punctul 44. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    SECŢIUNEA a 2-a a fost modificată prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   
SECŢIUNEA a 21-a
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

   Art. 881. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane.
   (3) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
   (4) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.
   (5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
   (6) Abrogat prin punctul 2. din Decizie nr. 547/2020 începând cu 04.10.2020.
    ___________
    Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   Art. 882. - (1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
   (2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
   (3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2018 începând cu 10.10.2018.

   (4) Numărul de posturi al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
   (5) Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.

   Art. 883. - (1) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
   (2) Componenţa comisiei de concurs este următoarea:
   a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;
   b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.
   (3) Condiţiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 885 alin. (3).
   (4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susţinerea candidaturii sale.
   (5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului.
   (6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.
   (7) Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).
   (8) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
    ___________
    Art. 88^3. - Derogare prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2018 începând cu 10.10.2018.

   Art. 884. - (1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.
   (2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
   (3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar.
    ___________
    Art. 88^4. - Derogare prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2018 începând cu 10.10.2018.

   Art. 885. - (1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.
   (2) Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs compuse potrivit art. 883 alin. (2), din care face parte de drept şi procurorul-şef secţie.
   (3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
   a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
   b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;
   c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
   d) să aibă o bună pregătire profesională;
   e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.
   (4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
   (5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
   a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei prevăzute la art. 883 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef secţie;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 92/2018 începând cu 16.10.2018.

   b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani;
   c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate.
   (6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă procurorul-şef secţie şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.
   (7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea.
   (8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al acestuia.
   (9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
   a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
   b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
   c) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
   (10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puţin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:
   a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
   b) minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
   c) minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
   (11) Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante şi în ordinea punctelor obţinute.
   (111) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    ___________
    Alineatul (11^1) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   (112) Comisiile de concurs prevăzute de art. 883, respectiv de art. 885 îşi desfăşoară legal activitatea în prezenta a cel puţin 3 membri.
    ___________
    Alineatul (11^2) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   (12) Procedurile de numire, continuare a activităţii în cadrul secţiei şi revocare din funcţiile de conducere şi execuţie din cadrul secţiei vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    ___________
    Pus în aplicare prin Regulament din 19/09/2018 începând cu 19.11.2018.
    Pus în aplicare prin Regulament din 19/09/2018 începând cu 21.09.2018.
    ___________
    Art. 88^5. - Derogare prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2018 începând cu 10.10.2018.

   Art. 886. - (1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în total 9 ani de activitate în cadrul secţiei.
   (2) Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activităţii în cadrul secţiei şi decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activităţii desfăşurate de acesta în ultimii 3 ani.
   (3) La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
   (4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
   Art. 887. - (1) Procurorii numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al secţiei, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
   (2) În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
   
A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 3/2019 :
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Fără cale de atac.
Admite sesizările formulate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în Dosarul nr. 1.996/1/2018 şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în Dosarul nr. 2.197/1/2018, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
"
În interpretarea dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 888 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 şi a art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea infracţiunilor de justiţie, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie?"
şi
"
În cazul infracţiunilor prevăzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dacă prin intrarea în vigoare a prevederilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 încetează competenţa funcţională de a participa la şedinţa de judecată conform dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori pentru un alt procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie desemnat de conducătorul parchetului, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie".
Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea infracţiunilor de justiţie, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 februarie 2019.

   Art. 888. - (1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele:
   a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;
   b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
   c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;
   d) Abrogată prin punctul 2. din Decizie nr. 547/2020 începând cu 04.10.2020.
    ___________
    Litera d) a fost modificată prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
    ___________
    Litera e) a fost introdusă prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

   (2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
   Art. 889. - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 8810. - (1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
   (2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
   (3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului- şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
   (4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
   (5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.
   (6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
   (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
   (8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
   (9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul- şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
   (10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1).
    ___________
    Art. 88^10. - a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

   Art. 8811. - (1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
   (2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.
   (3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) şi art. 22 alin. (1) - (3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare".
    ___________
    Art. 88^11. - a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.
    ___________
    SECŢIUNEA a 2^1-a a fost introdusă prin punctul 45. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
   *) Potrivit art. III din Legea nr. 207/2018, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data 23.07.2018. Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie înregistrate la orice structură de parchet şi nesoluţionate până la data la care secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională.

   
SECŢIUNEA a 3-a
  Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

   Art. 89. - (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
   (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
   (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
   Art. 90. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.
   (2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 46. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
   Art. 91. - În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
   Art. 92. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
   (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
   (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
   (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
   (5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 93. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
   Art. 94. - (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
   Art. 95. - (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
   (2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
   (3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
   Art. 96. - (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
   (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
CAPITOLUL I Colegiile de conducere
Art. 118. - Organizare şi funcţionare (1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale de conducere ale parchetelor şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestora, în condiţiile legii.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte cu privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întruneşte ori de câte ori este nevoie şi dezbate:
a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în raport de care face propuneri ministrului justiţiei de perfecţionare a politicii penale;
b) problemele rezultate din activitatea de control ierarhic în cadrul parchetelor;
c) probleme privind practica neunitară la nivelul parchetelor;
d) analiza anuală a indicatorilor de calitate;
e) activitatea semestrială pe baza datelor statistice;
f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii şi parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele generale ale parchetului, în condiţiile legii.
(5) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri, de drept şi respectiv aleşi potrivit legii.
(6) Colegiile de conducere se întrunesc ori de câte ori este necesar.
(7) Colegiile de conducere sunt convocate de conducătorul parchetului sau cel puţin 2 dintre membrii aleşi.
(8) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt publice.
(9) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către un procuror sau grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(10) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa ca invitaţi procurori cu funcţii de conducere sau de execuţie care nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau economico-administrative, participă ca invitat şi managerul economic al parchetului respectiv, cu vot consultativ. Ceilalţi invitaţi nu au drept de vot.
(11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor.
(12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(13) Procesele verbale privind hotărârile colegiilor de conducere se păstrează într-o mapă specială de către grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte parchete.
Art. 119. - Componenţa (1) Colegiile de conducere ale parchetelor au următoarea componenţă:
a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
c) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale sunt constituite din prim- procurorul şi 6 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale specializate pentru minori şi familie şi parchetelor de pe lângă judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
e) colegiile de conducere ale parchetelor militare sunt constituite din conducătorul parchetului şi 2 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii numărul procurorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de conducătorul parchetului.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
Art. 120. - Condiţiile de alegere şi statutul membrilor (1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor acelui parchet.
(2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în funcţie şi care funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia conducătorilor parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor stagiari.
(3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie, inclusiv conducătorii parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept, procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii stagiari.
(4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale ale procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul majorităţii membrilor.
(5) Calitatea de membru ales al colegiului de conducere încetează: la expirarea mandatului, prin demisie, revocare sau suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la alt parchet, instanţă, ori instituţie, prin dobândirea calităţii de membru de drept al colegiului de conducere ca urmare a delegării sau numirii în funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(6) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit alin. (1) - (3), prin organizarea de noi alegeri.
(7) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (6) este de 3 ani de la data alegerii potrivit art. 122.
Art. 121. - Candidaturile (1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere al unui parchet, se convoacă adunarea generală a procurorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită.
(2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de parchet la care se va desfăşura adunarea generală. Acesta va cuprinde:
- data afişării şi denumirea parchetului emitent:
- condiţiile exercitării dreptului de vot şi de depunere a candidaturilor;
- termenul limită pentru depunerea candidaturilor:
- termenul de contestare a candidaturilor.
(3) De la data afişării convocatorului şi cel mult cu 20 de zile înaintea datei adunării generale se pot depune personal candidaturile, în scris, sub semnătură şi însoţite de un curriculum-vitae, la conducătorul parchetului.
(4) Secretariatul adunării generale a procurorilor, desemnat de conducătorul parchetului, înregistrează candidaturile în registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi dacă respectivul candidat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2). Secretariatul adunării generale respinge o candidatură ca fiind nulă dacă se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (2) sau art. 121 alin. (3). Respingerea candidaturii se comunică de îndată procurorului în cauză.
(5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi rezultatul verificărilor efectuate potrivit alin. (4) se afişează la sediul parchetului cu cel mult 15 zile înaintea datei adunării generale.
(6) După data afişării listei centralizate a candidaturilor depuse, candidaţii îşi pot organiza la sediul parchetului întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse, până, cel mult, cu 2 zile înaintea datei adunării generale. Aceştia pot fi sprijiniţi de asociaţiile profesionale ale procurorilor.
Art. 122. - Alegerea membrilor (1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru diferitele adunări generale este egal cu numărul procurorilor cu drept de vot în adunările generale respective, prevăzut la art. 120 alin. (3), şi un număr suplimentar de 10% pentru fiecare adunare generală.
(2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară de numele de familie se înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia de procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul candidaţilor cu nume de familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt identice, se va ţine cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror.
(3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot şi va exprima un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi, stabilit de lege, prevăzut la art. 119 alin. (1). Buletinele de vot nedistribuite se anulează.
(4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.
(5) Votarea se va face prin încercuirea numelor candidaţilor al căror număr, prevăzut la art. 119 alin. (1), este stabilit prin lege.
(6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.
(7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr mai mare de candidaţi decât cel prevăzut de lege vor fi declarate nule.
(8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere, procurorii care obţin numărul cel mai mare de voturi, valabil exprimate, în ordine descrescătoare.
(9) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din procurori, aleşi de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidatura.
(10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării generale de către conducătorul parchetului sau adjunctul său.
(11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat, situaţie în care procedura de numărare şi comunicare a voturilor, prevăzută la alin. (9) şi (10) se repetă.
(12) Secretariatul privind desfăşurarea adunării generale pentru alegerea membrilor colegiului de conducere va fi asigurat de procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului.
(13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi secretariatului adunării;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi cauzele neprezentării lor;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor comisiei.

   (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 97. - Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 3-a prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
Titlul IV Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii
CAPITOLUL I Parchetele de pe lângă curţile de apel
Secţiunea 1 Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel
Art. 76. - Structura parchetelor de pe lângă curţile de apel (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia de proceduri speciale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă;
E. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
Art. 77. - Conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de 1 - 2 procurori generali adjuncţi, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate.
(2) Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între procurorii generali adjuncţi este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) La parchetele de pe lângă curţile de apel unde există un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. în perioada absenţei procurorului general sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în care există 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, adjunctul sau adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general, se va stabili ordinea procurorilor cu alte funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel care preiau atribuţiile specifice acestei funcţii.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), procurorul general va delega dreptul de semnătură procurorului general adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, procurorul general poate fi ajutat de 1 - 3 procurori generali adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori şefi secţie.
Art. 78. - Atribuţiile procurorului general (1) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului de pe lângă curtea de apel şi coordonează activitatea celorlalte parchete din circumscripţie, potrivii legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte dc Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) evaluează anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită controlul asupra procurorilor de la parchetele din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi;
d) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
e) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
f) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate, asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prezidează şedinţele acestuia;
h) organizează activitatea de relaţii cu publicul, conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
I) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi judecătorii;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare,
p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
q) repartizează procurorii pe secţii în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
r) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi propune sau, după caz, dispune delegarea procurorilor, în condiţiile prevăzute de lege;
s) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
ş) asigură încadrarea personalului auxiliar de specialitate, inclusiv specialişti IT, şi celui conex acestuia, precum şi a funcţionarilor publici şi personalului contractual, la parchetul de pe lângă curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie;
t) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
ţ) este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii;
u) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă curtea de apel, integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din circumscripţia acestuia, asigurând transmiterea proiectului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispune măsuri în vederea elaborării proiectelor de buget anual ale parchetelor de pe lângă tribunalele din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel;
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi a sediilor parchetelor din circumscripţia acestuia;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
(3) Consilierii juridici - personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a procurorului general şi exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 60 şi 61.
Art. 79. - Atribuţiile procurorului general adjunct Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor şi a altor compartimente ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată, urmăreşte pregătirea acestora şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declarare a căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel şi analizează activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
j) propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, în raport de problemele de drept sesizate în activitatea parchetelor din circumscripţie;
k) asigură organizarea corespunzătoare a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor funcţii, altele decât cele de procuror, din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi a parchetelor din circumscripţia acestuia, potrivit legii şi regulamentelor; din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, conduce comisiile de examinare;
l) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 80. - Atribuţiile procurorului şef secţie (1) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
Secţiunea a 2-a Secţia de urmărire penală
Art. 81. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel sau în cauzele preluate de la parchetele ierarhic inferioare;
b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;
c) organizează activitatea de cercetare criminologica şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie.
(3) În cadrul Secţiei de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea specialişti în analiza informaţiilor şi percheziţii informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25.
Secţiunea a 3-a Secţia judiciară
Art. 82. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de curtea de apel, potrivit legii;
c) examinează cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), din dispoziţia procurorului general al parchetului;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege si regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie.
(3) Secţiei judiciare penale şi Secţiei judiciare civile de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2).
Secţiunea a 4-a Secţia de proceduri speciale
Art. 83. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de proceduri speciale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au următoarele atribuţii:
a) asigură realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) asigură îndeplinirea procedurilor speciale legale privind cererile de arestare provizorie în vederea extrădării, de extrădare pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmăririi penale şi alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de proceduri speciale este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 5-a Departamentul economico-financiar şi administrativ
Art. 84. - Conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ şi atribuţiile acesteia (1) Activitatea economico-financiara şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi este condus de un manager economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de fundamentare, elaborare şi prezentare către conducerea Ministerului Public a proiectului de buget anual întocmit, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
e) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii;
f) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii proprii a parchetului, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile aplicabile în vigoare;
g) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor de natură salariala cuvenite personalului parchetului;
h) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din creditele bugetare;
i) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;
j) întocmeşte şi depune lunar/anual declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora;
k) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietate sau administrare, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul său;
l) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de administrare şi întreţinere-deservire a sediilor, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
m) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
n) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;
o) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, potrivit legii;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau dispuse de conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(3) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 38, art. 57 şi 58 şi art. 64 - 72.
CAPITOLUL II Parchetele de pe lângă tribunale
Secţiunea 1 Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă tribunale
Art. 85. - Structura parchetelor de pe lângă tribunale (1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia de supraveghere a urmăririi penale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă;
E. Departamentul economico-financiar şi administrativ.
Art. 86. - Conducerea parchetelor de pe lângă tribunale (1) Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de 1 - 2 prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.
(2) Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între prim-procurorii adjuncţi este stabilită prin ordin al prim-procurorului.
(3) La parchetele de pe lângă tribunale unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în care există 2 prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului respectiv.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către prim- procuror, adjunctul sau adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, se va stabili ordinea procurorilor cualte funcţii de conducere din parchetul respectiv care preiau atribuţiile specifice.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4), prim-procurorul va delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 prim-procurori adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale sunt conduse de procurori şefi secţie.
Art. 87. - Atribuţiile prim-procurorului (1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal are următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce întreaga activitate a parchetului, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii; coordonează activitatea parchetelor din circumscripţie;
b) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
c) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
d) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate;
e) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele acestuia;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
h) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează periodic conferinţe de presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
l) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele de pe lângă judecătorii, din circumscripţia teritorială;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare;
p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a actelor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
q) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
r) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
s) formulează recomandări în vederea numirii în funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, altele decât cele prevăzute în art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
ş) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
t) asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;
ţ) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii;
u) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă tribunal, precum şi al parchetelor din circumscripţie, asigurând transmiterea acestuia către parchetul de pe lângă curtea de apel;
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;
w) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, prim procurorul parchetului de pe lângă tribunal emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
Art. 88. - Atribuţiile prim-procurorului adjunct Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente, care i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) organizează activitatea judiciară la parchetele subordonate şi coordonează participarea procurorilor de la aceste parchete la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
d) organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de judecată, împreună cu procurorul şef al secţiei judiciare, urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului;
j) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea parchetelor din circumscripţie, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor;
k) asigură pregătirea corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 89. - Atribuţiile procurorului şef secţie (1) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
Secţiunea a 2-a Secţia de urmărire penală
Art. 90. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal ori preluate de la parchetele ierarhic inferioare;
b) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei activităţi;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală, coordonează şi controlează activitatea tehnicianului criminalist;
e) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acestora în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
f) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), dacă nu sunt date de prim-procurorul parchetului în competenţa Secţiei judiciare;
g) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 3-a Secţia judiciară legii;
Art. 91. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de tribunal, potrivit legii;
c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d), din dispoziţia procurorului general al parchetului;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef secţie.
(3) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti secţiei judiciare penale şi secţiei judiciare civile li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiilealin. (1) lit. a) - e) şi alin. (2).
Secţiunea a 4-a Secţia de supraveghere a urmăririi penale
Art. 92. - Atribuţii şi conducere (1) Procurorii de la Secţia de supraveghere a urmăririi penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au următoarele atribuţii:
a) supraveghează activitatea organelor de cercetare penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei activităţi;
b) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. a) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora;
c) asigură folosirea mijloacelor tehnice din dotare;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie, dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de supraveghere a urmăririi penale este condusă de un procuror şef secţie.
Secţiunea a 5-a Departamentul economico-financiar şi administrativ
Art. 93. - Atribuţii şi conducere (1) Activitatea economico-financiară şi administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea directă a prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal şi este condus de un manager economic cu atribuţiile prevăzute la art. 84 alin. (2).
(3) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 57 - 58 şi art. 64 - 72.
Secţiunea a 6-a Parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie
Art. 94. - Conducerea şi atribuţiile (1) Dispoziţiile art. 86 alin. (1), (4) şi (5) şi art. 87 - 91 din prezentul regulament privind conducerea şi atribuţiile parchetelor de pe lângă tribunale se aplică în mod corespunzător şi parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie.
(2) Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunalul specializat pentru minori şi familie exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 84.
(3) Activitatea economico-financiară a parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie este realizată de parchetele de pe lângă tribunale în circumscripţia cărora îşi desfăşoară activitatea.
CAPITOLUL III Parchetele de pe lângă judecătorii
Secţiunea 1 Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii şi atribuţiile acesteia
Art. 95. - Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, care, în funcţie de volumul de activitate, pot fi ajutaţi de prim-procurori adjuncţi.
(2) Prim-procurorul adjunct acţionează şi răspunde pentru îndeplinire măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului ce i-au fost repartizate.
(3) În perioada absenţei prim-procurorului sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. În cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct ori în cazul imposibilităţii concomitente a exercitării atribuţiilor de către prim-procuror şi prim- procurorul adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va desemna un înlocuitor, cu acordul acestuia, urmând să-i confirme actele procedurale.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), excluzând cazul revocării, prim-procurorul va delega dreptul de semnătură prim-procuroruiui adjunct sau, după caz, înlocuitorului desemnat.
Art. 96. - Atribuţiile prim-procurorului (1) Prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi exercită controlul asupra personalului din subordine, în vederea îndeplinirii în mod corespunzător a sarcinilor de serviciu;
b) repartizează procurorii pe activităţi în cadrul parchetului, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
c) desemnează persoanele care desfăşoară activităţile de gestionare şi protecţie a documentelor clasificate;
d) organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
e) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă;
f) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;
g) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
h) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări de competenţa parchetului de pe lângă judecătorie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
i) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
j) dispune măsurile necesare pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii judiciare;
k) organizează şi participă la şedinţele de analiză a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorie;
I) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
m) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
n) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie emite ordine şi/sau dispoziţii cu caracter intern.
Art. 97. - Atribuţiile prim-procurorului adjunct Prim-procurorul adjunct al parchetului de pe lângă judecătorie are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor prim-procurorului parchetului, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea compartimentelor ce i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii;
g) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul parchetului;
h) coordonează activitatea de instruire şi de perfecţionare profesională a procurorilor stagiari;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
Secţiunea a 2-a Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii
Art. 98. - Atribuţii (1) Procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetelor de pe lângă judecătorii;
b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală, potrivit legii;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluţionării operative şi temeinice a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;
e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în cauzele în care se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală, potrivit legii;
f) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de către instituţiile şi organele abilitate;
g) participă la judecarea cauzelor penale şi civile, potrivit legii;
h) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;
i) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
j) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia conducerii parchetului ori a parchetelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive, identifică situaţii de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri pentru promovarea recursului în interesul legii;
k) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) În cazul în care în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie sunt înfiinţate secţii, dispoziţiile art. 89 - 91 se aplică în mod corespunzător.

   
SECŢIUNEA a 4-a
  Organizarea parchetelor militare

   Art. 98. - (1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   (2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
   Art. 99. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
   (2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
   Art. 100. - (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.
   (2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.
   (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
   (4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 101. - Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.
    ___________
    Art. 101. - a fost modificat prin punctul 48. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 102. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 4-a prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
Titlul V Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 99. - Organizare şi funcţionare (1) Pe lângă fiecare instanţă militară, funcţionează un parchet militar. Astfel, pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Iaşi funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, iar pe lângă Tribunalul Militar Timişoara funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.
(2) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(3) În cadrul acestora, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, funcţionează şi personal militar şi civil angajat al Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 100. - Atribuţii generale (1) Parchetele militare exercită atribuţiile specifice competenţei stabilite prin lege.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare penală speciale puse în serviciul lor, a căror activitate o conduc şi controlează, potrivit legii.
CAPITOLUL II Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
Secţiunea 1 Structura şi conducerea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
Art. 101. - Structura În cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Compartimentul de documente clasificate.
Art. 102. - Conducerea (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 77 alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti sunt conduse de procurori militari şefi secţie.
Art. 103. - Atribuţiile procurorului general militar Procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea personalului din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi a celorlalte parchete militare din circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii;
b) organizează, coordonează şi exercită controlul la secţiile şi Compartimentul de documente clasificate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi din celelalte parchete militare, potrivit legii;
c) urmăreşte şi controlează, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii militari şi celelalte categorii de personal îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii;
d) elaborează semestrial programul de activitate al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor militare din subordine şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
e) examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial, analizează cu toţi procurorii militari activitatea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor constatate;
f) evaluează anual activitatea parchetelor militare din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
h) dispune convocarea colegiului de conducere al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi prezidează şedinţele acestuia, convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti;
i) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă;
j) reprezintă unitatea în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
I) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
m) repartizează procurorilor spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
n) organizează împreună cu procurorul militar şef secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe aceea desfăşurată de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare;
o) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
p) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare şi participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de Curtea Militară de Apel Bucureşti;
q) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
r) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
s) repartizează procurorii militari pe secţii sau alte compartimente de activitate, în funcţie de pregătirea, specializarea, aptitudinile acestora, precum şi de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului militar;
ş) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi propune motivat delegarea procurorilor militari, în condiţiile legii;
t) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
ţ) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate şi exercită alte atribuţii privind personalul auxiliar de specialitate, conform legii;
u) face propuneri pentru elaborarea proiectului de buget anual al parchetelor militare şi asigură transmiterea acestora la Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti;
w) conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
x) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului militar şef al Secţiei parchetelor militare ori a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 104. - Atribuţiile procurorului general militar adjunct Procurorul general militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor procurorului general militar, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari de la parchetele militare subordonate la şedinţele de judecată;
d) organizează participarea procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea acestora pentru şedinţele de judecată;
e) organizează şedinţe săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii, formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
g) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
h) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general militar;
i) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi analizează activitatea Secţiei judiciare;
j) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de procurorul general militar;
k) propune tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, în raport de problemele de drept sesizate în activitatea parchetelor militare din circumscripţie;
l) coordonează organizarea, potrivit legii şi regulamentelor, a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor posturi vacante de personal auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi al parchetelor militare din circumscripţia acestuia, respectiv pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie sau de conducere la aceste parchete militare;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 105. - Atribuţiile procurorului militar şef secţie (1) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând procurorului general militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
Secţiunea a 2-a Secţia de urmărire penală
Art. 106. - Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 81 alin. (1).
Secţiunea a 3-a Secţia judiciară
Art. 107. - Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 82 alin. (1).
Secţiunea a 4-a Compartimentul de documente clasificate
Art. 108. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea, inventarierea anuală, arhivarea şi clasarea în mape/dosare a documentelor clasificate;
b) execută măsurile dispuse de procurorul general militar şi de funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite,
c) informează ierarhic cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară Bucureşti.
CAPITOLUL III Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare
Secţiunea 1 Structura şi conducerea parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare
Art. 109. - Structura În cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Birourile teritoriale;
D. Compartimentul de documente clasificate.
Art. 110. - Conducerea (1) Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 86 alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de procurori şefi secţie.
Art. 111. - Atribuţiile prim-procurorului militar Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) elaborează semestrial programul de activitate al parchetului militar pe care îl conduce, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
c) examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial analizează cu toţi procurorii militari rezultatele activităţii parchetului militar pe care îl conduce, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
d) dispune convocarea colegiului de conducere al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar şi prezidează şedinţele acestuia;
e) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul parchetului militar pe care îl conduce;
f) asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de presă;
h) reprezintă parchetul militar de pe lângă tribunalul militar în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
i) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală şi în legi speciale;
j) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
k) organizează, împreună cu procurorul militar şef secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie;
l) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii;
m) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare;
n) participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunalul militar;
o) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
p) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
q) repartizează procurorii militari pe secţii, în funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului;
r) formulează recomandări în vederea numirii în funcţiile de conducere din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
s) organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
ş) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;
t) conduce compartimentul documentelor clasificate, potrivit legii;
ţ) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 112. - Atribuţiile prim-procurorului militar adjunct Prim-procurorul militar adjunct are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor prim-procurorului militar, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea structurilor din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, conform repartizării dispuse prin ordin de prim-procurorul militar;
b) prezintă prim-procurorului militar obiectivele şi activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari la şedinţele de judecată, conform competenţei, şi urmăreşte pregătirea corespunzătoare a acestora;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac în cauzele de competenţă proprie, potrivit legii;
e) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim- procurorului militar;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare de judecată şi sesizează Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, în vederea promovării recursului în interesul legii;
g) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept constatate în activitatea parchetului, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete militare;
h) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului şi analizează activitatea Secţiei judiciare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări repartizate de prim-procurorul militar;
j) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a personalului auxiliar de specialitate;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 113. - Atribuţiile procurorului militar şef secţie (1) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând prim-procurorului militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
Secţiunea a 2-a Secţia de urmărire penală
Art. 114. - Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire penală a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 90 alin. (1).
Secţiunea a 3-a Secţia judiciară
Art. 115. - Atribuţii Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile prevăzute la art. 91 alin. (1).
Secţiunea a 4-a Birourile teritoriale
Art. 116. - La nivelul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara se pot înfiinţa birouri teritoriale în condiţiile legii.
Secţiunea a 5-a Compartimentul de documente clasificate
Art. 117. - Atribuţii şi conducere (1) Personalul Compartimentului de documente clasificate are atribuţiile prevăzute la art. 108 alin. (1).
(2) Compartimentul de documente clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct prim-procurorului militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar.

   
TITLUL IV
  Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

   Art. 103. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(2) Institutul este instituţie publică aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(4) Institutul realizează formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

   (11) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 49. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

   (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(3) Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

   Art. 104. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri după cum urmează: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecător al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(3) Consiliul ştiinţific este convocat de către directorul Institutului sau, după caz, o treime din numărul membrilor săi, Consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Consiliului ştiinţific, desemnat de acesta.
Art. 5. - (1) Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în Consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1).
(2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.
(3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul Institutului.
(4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ.
(5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.
Art. 6. - Institutul este obligat să solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor membrilor în funcţie.

   (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 14. - (1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură respectarea programelor de formare şi a normelor de disciplină interioară;
b) asigură elaborarea politicilor şi strategiilor de formare a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a proiectelor programelor de formare profesională;
c) coordonează structurile organizatorice încredinţate de directorul Institutului;
d) participă la elaborarea proiectului statului de funcţii şi statului de personal;
e) participă la elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului.
(2) Directorii adjuncţi exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului.
(3) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecărui director adjunct.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 12. - (1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic, acreditat potrivit legii.
(2) Funcţiile de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Consiliului, în termen de 30 zile de la data afişării, însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante.
(4) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, Direcţia de resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul candidatului.
(5) În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susţinerea planului managerial şi are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaţilor, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la alin. (1), cu acordul acestora, în funcţiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor prin concurs. Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Judecătorii şi procurorii numiţi sau delegaţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detaşaţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii.
(8) Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(9) Directorul economic este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii.

   (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
(2) Durata mandatului membrilor Consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an.

   (4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
    ___________
    Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

   Art. 105. - Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
   
Punere în aplicare Art. 105. prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 8. - (1) Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare.
(3) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.
(4) Lucrările şedinţei se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţă.
(5) Hotărârile Consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa.

   
Punere în aplicare Art. 105. prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 7. - (1) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului.
(2) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:
a) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor;
b) propune Consiliului Superior al Magistraturii data şi locul organizării concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi informează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la capacitatea maximă de şcolarizare a Institutului;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;
e) avizează numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
f) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului;
h) avizează proiectul de buget al Institutului;
i) aprobă Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului;
j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului;
k) aprobă programul relaţiilor externe ale Institutului.
(3) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra oricăror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

   Art. 106. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
   (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 50. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 107. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
   
Punere în aplicare prin Hotărâre 57/2018 :
Art. 1. - Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii este de 95.

   (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
   Art. 108. - (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
   (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
   (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în muncă şi în funcţie, astfel:
   a) în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 2,5;
   b) în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului de formare iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;
   c) celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 51. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
Punere în aplicare Art. 108. prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 43. - (1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul Consiliului ştiinţific, în condiţiile legii.
(2) Pentru desfăşurarea procesului de formare profesională Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfăşurarea programelor de formare profesională iniţială, de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi de formare a formatorilor, pe baza programelor aprobate.

   
Punere în aplicare Art. 108. prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :
Art. 44. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) -e), g) -i).
(2) Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face potrivit legii.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de drepturile şi are îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

   Art. 109. - Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.

    ___________
    Pus în aplicare prin Regulament din 01/03/2007 începând cu 22.04.2021.

   
TITLUL V
  Asistenţii judiciari

   Art. 110. - Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
   a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
   b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
   c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
   d) cunosc limba română;
   e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
   Art. 111. - (1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
   (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
   (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
   Art. 112. - Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
   Art. 113. - (1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
   (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
   (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
   (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
   Art. 1131. - (1) Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.
   (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător şi asistenţilor judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.
   (3) Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la ministrul justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului orice informaţii pe care le consideră necesare şi va proceda la audierea asistentului judiciar.
   (4) Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul «nesatisfăcător» este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.
   (5) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
    ___________
    Art. 113^1. - a fost introdus prin punctul 52. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 114. - Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
   a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
   
Punere în aplicare prin Hotărâre 616/2005 :
CAPITOLUL I Selecţia şi numirea asistenţilor judiciari
Art. 1. - Asistenţii judiciari sunt numiţi în funcţii de către ministrul justiţiei, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea Consiliului Economic şi Social.
Art. 2. - (1) Pot fi propuşi pentru numirea ca asistenţi judiciari persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e) se dovedeşte cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii.
(3) Verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face de Consiliul Economic şi Social. Actele doveditoare ale îndeplinirii condiţiilor se transmit Ministerului Justiţiei odată cu propunerile de numire a candidaţilor în funcţiile de asistenţi judiciari.
Art. 3. - (1) Consiliul Economic şi Social propune candidaţi pentru numirea ca asistenţi judiciari, în limita numărului de posturi comunicat de Ministerul Justiţiei.
(2) Selecţia candidaţilor se face de către Consiliul Economic şi Social, pe baza criteriilor stabilite de acesta.
Art. 4. - (1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 3, Consiliul Economic şi Social solicită în scris confederaţiilor patronale şi confederaţiilor sindicale, reprezentative la nivel naţional, desemnarea de candidaţi, ţinând seama de numărul de posturi vacante în cadrul fiecărui tribunal. Pot participa la selecţie numai candidaţii propuşi de confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional.
(2) Confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional transmit Consiliului Economic şi Social lista nominală a candidaţilor, împreună cu dosarele întocmite pentru fiecare candidat.
(3) Dosarul prevăzut la alin. (2) trebuie să cuprindă:
a) copie de pe certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie;
b) copie de pe buletinul/cartea de identitate;
c) copie de pe diploma de studii juridice;
d) copie de pe actul doveditor al vechimii în funcţii juridice;
e) cazierul judiciar, în original;
f) cazierul fiscal, în original;
g) recomandarea organizaţiei care a desemnat candidatul;
h) curriculum vitae şi declaraţia candidatului de acceptare a funcţiei de asistent judiciar;
i) certificatul medical prevăzut la art. 2 alin. (2).
(4) Candidaţii trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în localitatea în care îşi are sediul tribunalul pentru care sunt propuşi.
Art. 5. - Candidaţii vor fi informaţi de către confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional cu privire la obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru funcţiile de asistenţi judiciari. Candidaţii îşi vor exprima în scris acordul pentru numirea în aceste funcţii, în condiţiile legii.
Art. 6. - (1) Selecţia candidaţilor se face de Consiliul Economic şi Social, cu acordul confederaţiilor patronale şi confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional. În cazul în care acordul confederaţiilor nu se realizează, Biroul executiv al Consiliului Economic şi Social va decide cu privire la candidaţii ce vor fi propuşi.
(2) Consiliul Economic şi Social centralizează propunerile prevăzute la art. 4 alin. (2), verifică dosarele candidaţilor, precum şi promovarea examenului de selecţie şi le supune spre avizare Biroului executiv şi aprobării plenului Consiliului Economic şi Social.
Art. 7. - Lista centralizată a candidaţilor selectaţi de Consiliul Economic şi Social este supusă avizării Biroului executiv şi aprobării plenului Consiliului Economic şi Social.
Art. 8. - (1) Hotărârea plenului Consiliului Economic şi Social, împreună cu dosarele candidaţilor propuşi, este transmisă Ministerului Justiţiei în vederea numirii asistenţilor judiciari.
(2) Ministrul justiţiei, pe baza propunerilor prevăzute la alin. (1), numeşte în termen de 15 zile asistenţii judiciari şi comunică Consiliului Economic şi Social ordinul şi lista asistenţilor judiciari numiţi.
(3) Ministrul justiţiei poate respinge unele candidaturi propuse, comunicând Consiliului Economic şi Social motivele respingerii şi posturile rămase vacante, în vederea reluării procedurilor pentru propunerea de candidaţi.

   b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
   
Punere în aplicare prin Hotărâre 616/2005 :
CAPITOLUL II Delegarea, detaşarea şi transferarea asistenţilor judiciari
Art. 9. - (1) În cazul în care un tribunal, un tribunal specializat sau o curte de apel, care judecă în primă instanţă, potrivit legii, cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor asistenţi judiciari, a existenţei unor posturi vacante sau alte asemenea situaţii, la propunerea preşedintelui instanţei respective pot fi delegaţi asistenţi judiciari de la alte instanţe.
(2) Delegarea asistenţilor judiciari se dispune de preşedintele instanţei la care aceştia sunt încadraţi, pe o perioadă de cel mult 60 de zile, şi poate fi prelungită, cu acordul asistentului judiciar, cu cel mult 60 de zile într-un an.
(3) Pe perioada delegării asistenţii judiciari beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat din instituţiile publice bugetare.
Art. 10. - (1) Detaşarea asistenţilor judiciari la alte instanţe se poate dispune, numai cu acordul scris al acestora, de preşedinţii curţilor de apel în circumscripţia cărora funcţionează.
(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 2 ani. Detaşarea poate fi prelungită o singură dată pentru o durată de până la 2 ani, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 11. - În perioada detaşării asistenţii judiciari beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat din instituţiile publice bugetare. În cazul în care salariul şi celelalte drepturi băneşti pentru funcţia în care este detaşat asistentul judiciar sunt inferioare celor de care acesta beneficiază la funcţia în care este încadrat, el îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei pe care o deţine.
Art. 12. - Asistenţii judiciari pot fi transferaţi, la cerere, de la o instanţă la alta, prin ordin al ministrului justiţiei. Transferul asistenţilor judiciari se comunică Consiliului Economic şi Social.

   Art. 115. - Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

   
TITLUL VI
  Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

   Art. 116. - (1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
   a) registratura;
   b) grefa;
   c) arhiva;
   d) biroul de informare şi relaţii publice;
   e) biblioteca.
   (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
   (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (4) Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.
   (5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   (6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
    ___________
    Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   (7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
    ___________
    Alineatul (7) a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

   Art. 117. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
   (2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
   
Punere în aplicare prin Lege 247/2005 :
Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare, se aplică de la 1 iulie 2013.

   Art. 118. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
   (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
   (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
   (5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 119. - (1) Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
   (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
   (3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
   Art. 120. - (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
   (5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   (51) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    ___________
    Alineatul (5^1) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

   (52) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5).
    ___________
    Alineatul (5^2) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

   (6) Abrogat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.
    ___________
    Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 53. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (7) Abrogat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.
    ___________
    Alineatul (7) a fost introdus prin punctul 53. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 1201. - În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
    ___________
    Art. 120^1. - a fost introdus prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 74/2013 începând cu 29.06.2013.

   Art. 1202. - (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal şi vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
   (2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
   (3) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală şi în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale.
   (4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora.
   (5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.
    ___________
    Art. 120^2. - a fost introdus prin punctul 54. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 1203. - (1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 1202 sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
   (2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art. 1202 alin. (1).
   (3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
   (5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentului articol au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
   (6) Salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reduse cu 20%.
   (7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public şi se acordă de către parchetul unde este detaşat.
    ___________
    Art. 120^3. - a fost introdus prin punctul 54. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 1204. - (1) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii.
   (4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
   (5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prevăzută la art. 1202 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
   (6) Numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 1202 alin. (1), precum şi repartizarea acestora se stabileşte, în funcţie de necesităţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Art. 120^4. - a fost introdus prin punctul 54. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
Punere în aplicare TITLUL VI prin Regulament Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din 14.11.2019... din 14/11/2019 :
Titlul VII Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor
CAPITOLUL I Atribuţiile funcţiilor administrative
Art. 124. - Grefierii de la cabinete Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au următoarele atribuţii:
a) primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului general, prim- adjunctului şi adjunctului procurorului general;
b) efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea lucrărilor primite la cabinet;
c) transmit de îndată lucrările conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;
e) din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredactează lucrările repartizate;
f) asigură evidenţa folosirii şi păstrării în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - g).
Art. 125. - Grefierii şefi Prim-grefierii, grefierii şefi, grefierii şefi secţie şi grefierii şefi serviciu au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului ierarhic superior măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
b) primesc corespondenţa adresată parchetului, secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului ierarhic superior;
c) conform rezoluţiei procurorului ierarhic superior predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;
d) din dispoziţia procurorului ierarhic superior înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;
e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul ierarhic superior asupra respectării acestora;
f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefa, consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;
g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;
h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;
i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;
j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului;
k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru parchet, secţie ori serviciu şi propun conducătorului parchetului dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;
I) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere sau tehnoredactare;
m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor parchetului, conform prevederilor legale;
o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul ierarhic superior;
q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - p).
Art. 126. - Grefierii, grefierul statistician, grefierul documentarist, grefierul arhivar (1) Grefierii au următoarele atribuţii:
a) primesc de la grefierul şef ierarhic lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul ierarhic superior şi le înregistrează în registrele parchetului;
b) înregistrează lucrările în registrele de evidenţă, precum şi în alte evidenţe;
c) completează zilnic registrele, conform rubricaţiei, şi răspund de exactitatea datelor înscrise;
d) scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;
e) dactilografiază sau tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef ierarhic;
f) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute în fişa postului;
h) în exercitarea atribuţiilor au obligaţia de a păstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;
i) ţin evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi, cheltuieli judiciare sau obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală;
j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - i).
(2) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:
a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează fişele criminologice;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
c) verifică şi îndrumă personalul care înregistrează şi centralizează datele statistice;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
(3) Grefierul documentarist are următoarele atribuţii.
a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) informează zilnic procurorii cu privire la actele normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
e) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către procurorii parchetului.
(4) Grefierul arhivar are următoarele atribuţii:
a) pune la dispoziţia persoanelor interesate lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat consultarea şi ţine evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
b) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
c) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, registrele şi condicile;
d) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmeşte lista dosarelor aflate în conservare în arhiva parchetului;
e) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;
f) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în măsura în care este posibil;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii.
CAPITOLUL II Registratura, grefa, arhiva şi documentarea juridică
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
Art. 127. - Compartimentele auxiliare de specialitate Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) compartiment de documentare juridică.
Secţiunea a 2-a Registratura
Art. 128. - Primirea corespondenţei (1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim- grefîer ori de grefierul şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(2) La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.
(3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale persoanelor fizice şi juridice, depuse de acestea direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu sau de grefierul de serviciu şi numărul de înregistrare în Registrul de audienţă (R-33) ori, după caz, menţiunea de primire aplicată de procurorul sau grefierul care a primit corespondenţa.
(4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
Art. 129. - Sortarea şi examinarea corespondenţei (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul şef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare conducătorului parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.
(3) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută acestora. Persoanele cărora le este adresată vor deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi în cazul în care vizează probleme de serviciu o vor preda pentru repartizare.
(4) Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau de către grefierul şef şi prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului se face, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel mai târziu a doua zi.
(5) Repartizarea lucrărilor spre soluţionare se face, de regulă, în ziua prezentării corespondenţei sau cel mai târziu în 3 zile de la prezentare.
Art. 130. - Alte măsuri (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.
Art. 131. - Plângeri şi sesizări (1) Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4), după verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului sau un procuror desemnat de acesta. Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal).
(2) Sesizările din oficiu cu privire la săvârşirea unor fapte cu caracter penal se înregistrează în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4) după verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către conducătorul parchetului sau un alt procuror cu funcţie de conducere desemnat de acesta.
Art. 132. - Lucrările care conţin informaţii clasificate Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, "secrete de stat" sau "de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, prin compartimentele de documente clasificate organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.
Art. 133. - Înregistrarea corespondenţei (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările, plângerile, denunţurile şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţ.
(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15), dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.
(3) Documentele financiar-contabile se înregistrează în ordine cronologică în registrele prevăzute de legislaţia financiar-contabilă, completate la nivelul departamentului economico- financiar şi administrativ.
Art. 134. - Alte dispoziţii privind înregistrarea lucrărilor (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări în nomenclatoare.
Art. 135. - Înregistrarea în sistem partidă (1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
(2) Prim-grefierii sau grefierii şefi au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
Art. 136. - Predarea şi scăderea lucrărilor (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora.
(2) Lucrările redactate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, spre dactilografiere, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-l).
(3) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-l).
(4) Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre sau le verifică atunci când sunt efectuate de altă persoană.
(5) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
Art. 137. - Corespondenţa cu autorităţile şi persoanele străine (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe. Corespondenţa va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate.
(2) Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
(4) Corespondenţa într-o limbă străină primită de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în limba română.
(5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe.
Art. 138. - Expedierea corespondenţei (1) În cazul lucrărilor rezolvate după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază destinatarilor.
(2) În corespondenţa expediată se vor menţiona denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.
(3) Prim-grefierul sau grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
Art. 139. - Comunicările (1) Comunicarea soluţiilor adoptate în cauzele de competenţa parchetelor şi a actelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
(2) Alte comunicări decât cele prevăzute la alin. (1) se realizează prin serviciul poştal sau de curierat, ori printr-un mijloc electronic de comunicare.
Art. 140. - Perioada înregistrării corespondenţei (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de I ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
(2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul şef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
Art. 141. - Menţiuni eronate Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr- o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru sau din condică prin semnătura conducătorului parchetului ori a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.
Art. 142. - Arhivarea lucrărilor (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.
(2) Aranjarea actelor, numerotarea şi legarea dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 143. - Controlul grefei (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.
(2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.
(3) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atribuţiile de control prevăzute la alin. (1) şi (2) se exercită de procurorul şef secţie adjunct, respectiv de conducătorul serviciului sau compartimentului, iar în cazul cabinetelor conducerii şi consilierilor procurorului general, de către un procuror anume desemnat de procurorul general.
Secţiunea a 3-a Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 144. - Activitatea de relaţii cu publicul (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, activitatea de relaţii cu publicul este asigurată de Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
(2) Activitatea de relaţii cu publicul, constând în primirea direct de la persoanele fizice şi reprezentanţii persoanelor juridice a sesizărilor, memoriilor şi altor solicitări şi furnizarea de relaţii privind sesizările, potrivit legii se desfăşoară conform programului stabilit.
Art. 145. - Primirea corespondenţei (1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor care conţin informaţii clasificate, se primeşte de grefierii Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.
(2) Corespondenţa primită la Serviciul de registratură generală, grefa, arhivă şi relaţii cu publicul referitoare la lucrări anterioare sau lucrări solicitate de secţii se predă de îndată, după înregistrarea la partida respectivă la compartimentele de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază.
(3) În cazul plângerilor şi memoriilor adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după înregistrarea acestora se va proceda astfel:
a) plângerile şi memoriile vor fi examinate de un procuror pentru a stabili natura, obiectul şi competenţa de soluţionare a acestora;
b) în raport de aspectele constatate, se va întocmi un referat supus aprobării procurorului şef al Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul pentru a se dispune trimiterea plângerii la organul competent.
(4) Plângerile şi memoriile din care rezultă date de interes mediatic, alte date care pot interesa conducerea Ministerului Public, precum şi cele transmise de autorităţile publice centrale sub semnătura unui demnitar ori transmise de Ministerul Justiţiei vor fi prezentate procurorului general pentru a dispune.
Art. 146. - Cazuri speciale (1) Corespondenţa cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută destinatarului.
(2) Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:
a) comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;
b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a primit răspuns;
c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi publice;
d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.
Art. 147. - Înregistrarea corespondenţei Grefierii anume desemnaţi din cadrul Serviciului de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul vor înregistra corespondenţa după cum urmează:
a) Corespondenţa care are ca obiect comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetului, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economică-administrativă, corespondenţa oficială primită de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15) şi va primi numere cu soţ;
b) Corespondenţa având ca obiect plângerile, denunţurile, sesizările, reclamaţiile, cererile şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34), atribuindu-se numere de înregistrare fără soţ.
Art. 148. - Lucrări comune Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
Art. 149. - Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" şi un număr după cum urmează: "C I" pentru procurorul general, "C 2" pentru prim-adjunctul procurorului general şi "C 3" pentru adjunctul procurorului general.
(2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.
(3) Documentele ce conţin informaţii clasificate se înregistrează la Serviciul de documente clasificate.
Art. 150. - Corespondenţa primită de direcţii/secţii (1) Corespondenţa primită de direcţii/secţii de la Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul se selectează de grefierii şefi ai direcţiei/secţiilor şi se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef direcţie/secţie, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.
(3) Corespondenţa primită de procurorii şefi direcţii/secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se repartizează şi se predă după examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare.
Art. 151. - Înregistrarea corespondenţei primită la direcţii/secţii (1) Înregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii şefi se face după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 132 din prezentul regulament, cu excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1/2019);
b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;
c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4). După înscrierea numărului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face după soluţionare;
d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a) - c), în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) - d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.
Art. 152. - Închiderea lucrărilor, scăderea şi expedierea corespondenţei la nivelul Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1) Închiderea lucrărilor se face de fiecare secţie distinct, pentru expediere fiecare grefier şef secţie urmărind ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
(2) Corespondenţa astfel pregătită se predă pe bază de borderouri, defalcate, Serviciului de registratură generală, grefa, arhivă şi relaţii cu publicul în vederea predării la serviciul poştal.
(3) Corespondenţa voluminoasă se expediază cu sprijinul secţiei/compartimentului de la care provine.
Art. 153. - Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 147 şi 151 se va face şi în Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30).
Art. 154. - Documente în formă electronică Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi documentelor în formă electronică.
Secţiunea a 4-a Grefa
Art. 155. - Atribuţii Grefa constituie compartimentul auxiliar de specialitate la toate parchetele care efectuează următoarele operaţiuni:
a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit Hotărârii nr. 69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
b) folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare;
c) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare;
d) dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate.
Secţiunea a 5-a Arhiva. Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor păstrate în arhivă
Art. 156. - Predarea la arhivă (1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autorităţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.
(4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii clasificate, se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete.
Art. 157. - Dosarul arhivistic (1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, grefierul şef ori grefierul anume desemnat aşază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică sau cea prevăzută în reglementările interne, le numerotează şi le coase sau le leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele şi acele.
(2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul arhivistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului, respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conţine . . . file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.
Art. 158. - Inventarul Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar rămâne la grefierul şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.
Art. 159. - Inventare separate Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de păstrare.
Art. 160. - Evidenţa inventarelor Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31), potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 161. - Verificarea inventarelor La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de prezentul regulament.
Art. 162. - Păstrarea în arhivă Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordine cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.
Art. 163. - Grefierii arhivari (1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.
(2) Grefierii arhivari îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.
Art. 164. - Eliberarea şi consultarea documentelor (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii care deţine arhiva.
(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. în cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul parchetului, respectiv procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă.
(4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în Registrul de depozit (R-35).
(5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într- un registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de păstrare permanent.
Art. 165. - Comisia de selecţionare (1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.
(4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor.
(5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.
Art. 166. - Selecţionarea documentelor După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacă comisia de selecţionare. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
Art. 167. - Rectificări în inventar În cazul în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul iniţial.
Art. 168. - Selecţionarea altor documente (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.
(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.
Art. 169. - Documentele care nu au termen de păstrare Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi, facându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
Art. 170. - Documentele selecţionate Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se depun şi două exemplare din inventarul definitiv.
Art. 171. - Criterii de selecţie La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
Art. 172. - Dotarea arhivei (1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor.
(2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.
Art. 173. - Controlul arhivei Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva la celelalte parchete.
Secţiunea a 6-a Evidenţa activităţii parchetului
Art. 174. - Ţinerea evidenţei (1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare parchet se ţin, de regulă, pe suport de hârtie.
(2) Evidenţa se poate ţine şi în sistem informatizat în funcţie de posibilităţile tehnice ale parchetelor.
(3) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte sau se salvează periodic pe suporturi electronice de stocare, depozitate în condiţii de securitate.
Art. 175. - Registre şi condici Pentru evidenţa activităţii, toate parchetele întocmesc şi păstrează următoarele registre şi condici:
A. Registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale ministrului justiţiei şi ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Partea I)/Registrul de evidenţă a ordinelor, deciziilor şi a altor dispoziţii ale organelor de conducere centrale şi locale (Partea a II-a) (R-3).
2. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4).
3. Registrul de evidenţă a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale (R-5).
4. Registrul de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6).
5. Registrul special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7).
6. Registrul de evidenţă a cererilor de încuviinţare a efectuării percheziţiei (R-8).
7. Registrul de evidenţă a plângerilor formulate împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, precum şi împotriva soluţiilor procurorului (R-9).
8. Registrul de evidenţă a infirmărilor, redeschiderilor şi restituirilor de la instanţă (R-10).
9. Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
10. Registrul de evidenţă şi punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a cheltuielilor judiciare (R-12).
11. Registrul de evidenţă a căilor de atac exercitate de procuror (R-13).
12. Registrul de inventar al bibliotecii (R-14).
13. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15).
14. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită (R-16).
15. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi secrete (R-17).
16. Registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu (R-18).
17. Registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru însemnări clasificate (R-19).
18. Registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate (R-20).
19. Registrul de evidenţă a certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate (R-21).
20. Registrul de evidenţă a autorizaţiilor speciale (R-22).
21. Registrul documentelor UE/NATO (R-23).
22. Registrul de dactilografiere (R-24).
23. Registrul de incidente de securitate (R-25).
24. Registrul de evidenţă a vizitatorilor în cadrul mediului de securitate local (R-26).
25. Registrul de evidenţă a mediilor de stocare SI (R-27).
26. Registrul jurnal de evenimente pentru evidenţa incidentelor, verificărilor, controalelor şi testărilor în cadrul SI (R-28).
27. Registrul imprimantă/salvarea informaţiilor pe medii electronice de stocare (R-29).
28. Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30).
29. Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31).
30. Registrul de evidenţă a sigiliilor şi ştampilelor (R-32).
31. Registrul de audienţă (R-33).
32. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34).
33. Registrul de depozit (R-35).
34. Registrul de evidenţă a salariaţilor care au avut acces în unitate ori au rămas după terminarea programului normal de lucru (R-36).
35. Registrul de evidenţă a persoanelor care au acces în unitate (R-37).
36. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-38).
37. Registrul de control (R-39).
38. Registrul de evidenţă a sancţiunilor aplicate salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (R-40).
39. Registrul numerelor de inventar (R-49).
40. Registrul inventar (R-50).
41. Registrul jurnal (R-51).
42. Registrul de evidenţă a ordinelor de protecţie provizorii emise în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (R-52).
B. Condici:
1. Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1).
2. Condica de evidenţă a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2).
3. Condica de evidenţă a documentelor/suporturilor care se arhivează/păstrează conform art. 142 alin. (6) şi art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală (C-3).
4. Condica de evidenţă a folosirii materialelor de criminalistică (C-4).
5. Condica de prezenţă (C-5).
6. Condica de corespondenţă (C-6).
7. Condica de evidenţă sumară (C-7).
8. Condica de evidenţă a lucrărilor salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (C-8)
9. Condica de predare-primire a documentelor clasificate (C-9).
10. Condica de predare-primire a cheilor de la încăperile şi containerele de securitate (C-10).
11. Borderoul de corespondenţă clasificată (C-11).
Art. 176. - Registre la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va ţine şi următoarele registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-1).
2. Registrul de evidenţă a ordinelor şi a deciziilor cu caracter individual ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-2).
3. Registrul opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R-41).
4. Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42).
5. Registrul de comenzi la tipografie (R-43).
6. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44).
7. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-45).
8. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie (R-46).
Art. 177. - Alte registre şi condici (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă tribunale şi curţile de apel vor mai ţine:
1. Registrul de casă (R-47).
2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată (R-48).
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine şi Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42), precum şi Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44) şi Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-45).
(3) Pentru evidenţa activităţii parchetelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Registrele şi condicile prevăzute la art. 175 lit. A) pct. 4 - 5, 7, 14 - 21 şi 39, art. 175 lit. B) pct. 1 - 4 şi 7 - 10, art. 176 pct. 1 - 2, 5 - 6 şi art. 177 alin. (1) pct. 1 şi 2 nu sunt destinate publicităţii.
(5) Registrele şi condicile prevăzute la art. 175 - 177 au conţinutul stabilit prin acte normative speciale sau prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Secţiunea a 7-a Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare
Art. 178. - Recuperarea cheltuielilor judiciare (1) Grefierii şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus amenda judiciară prevăzută de Codul penal.
(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor judiciare se ţine în Registrul de evidenţă şi punere în executare a obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a cheltuielilor judiciare (R-12), completându-se rubricaţia în raport de situaţia concretă.
Art. 179. - Stabilirea cheltuielilor judiciare Stabilirea cheltuielilor judiciare se face potrivit procedurii prevăzute prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 180. - Evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi, cheltuieli judiciare sau obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală şi vor propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.
Secţiunea a 8-a Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
Art. 181. - Evidenţa corpurilor delicte (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor. Aceştia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare a acestora.
(2) Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte se fac de către grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier desemnat de conducătorii parchetelor, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
(3) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. în cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
(4) În registrul de evidenţă se va face descrierea amănunţită a obiectelor primite, arătându- se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. în acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
(5) La dosarul cauzei se păstrează numai înscrisuri privind evidenţa corpurilor delicte şi a mijloacelor materiale de probă. Toate corpurile delicte şi mijloacele materiale de probă se păstrează la camera de corpuri delicte.
Art. 182. - Depozitarea corpurilor delicte Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi dulapuri metalice anume destinate.
Art. 183. - Păstrarea corpurilor delicte (1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.
Art. 184. - Păstrarea obiectelor de valoare (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă.
(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.
(3) Obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.
(4) Dacă sunt strict necesare urmăririi penale, şi pe mai departe în procedura de cameră preliminară sau de judecată, obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau judecătorului de cameră preliminară sau instanţei în termen de 48 de ore de la emiterea rechizitoriului sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
(5) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deţinători, inclusiv sumele de bani care fac obiectul sechestrului, se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor.
(6) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.
Art. 185. - Înregistrarea documentelor (1) Recipisele de consemnare la CEC BANK - S.A. care sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
(2) La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.
Art. 186. - Predarea unor corpuri delicte (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profilului activităţii, în vederea valorificării.
(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în termen de cel mult 3 zile de la valorificarea bunurilor.
(3) Activitatea de evidenţă, depozitare, păstrare şi restituire a obiectelor de valoare este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de acesta.
Art. 187. - Obiecte periculoase Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau de îndată pe bază de proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul.
Art. 188. - Predarea corpurilor delicte la instanţă (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată sau sesizarea instanţei în vederea confiscării, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în actul de sesizare. în adresa de trimitere a dosarului se enumera şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei.
(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă, cu menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
Art. 189. - Restituirea corpurilor delicte (1) Restituirea corpurilor delicte se face după expirarea termenului de formulare a plângerii împotriva soluţiei procurorului de netrimitere în judecată.
(2) Dacă s-a formulat plângere împotriva soluţiei, restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă a acesteia.
(3) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea vor fi valorificate în condiţiile stabilite prin lege.
Art. 190. - Controlul financiar Departamentul economico-financiar şi administrativ şi Direcţia de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.
Art. 191. - Alte dispoziţii (1) Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.
(2) Dispoziţiile art. 181 - 183 se aplică în mod corespunzător pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii.
Secţiunea a 9-a Dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate
Art. 192. - Dactilografierea sau tehnoredactarea (1) Grefierii cu funcţii de conducere asigură dactilografierea sau tehnoredactarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor.
(2) În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume desemnaţi să dactilografieze sau să tehnoredacteze şi actele procedurale.
(3) Lucrările vor fi dactilografiate sau tehnoredactate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.
(4) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe orice alt suport împreună cu conceptele, se restituie de grefieri grefierilor cu funcţii de conducere zilnic, la sfârşitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.
(5) Grefierii cu funcţii de conducere au obligaţia să predea de îndată lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe alt suport, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.
(6) Grefierii au obligaţia să întreţină mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia măsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru.
(7) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a redactat, data redactării, numărul de exemplare şi numărul de file dactilografiate.
Art. 193. - Formularele statistice Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizată a datelor statistice se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 194. - Ştampilele, sigiliile şi imprimatele Modul de folosire, păstrare, evidenţă şi scoatere din uz a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Secţiunea a 10-a Organizarea activităţii de documentare juridică
Art. 195. - Coordonarea şi controlul activităţii de documentare juridică (1) Activitatea de documentare juridică este organizată, la parchete, în cadrul grefei, fiind coordonată şi controlată de către conducătorul parchetului, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca.
(2) Conducătorii parchetelor ordonatori de credite vor lua măsuri pentru completarea fondului de documentare juridică.
Art. 196. - Fondurile de tipărituri (1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea parchetelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:
a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului parchetelor.
(3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
(4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.
(5) Compartimentele de documentare juridică pot fi gestionate de un grefier documentarist sau de un grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care parchetul este abonat să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.
(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de către parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale.
(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
Art. 197. - Fondul documentar (1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:
- grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecţii de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative);
- grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri legislaţie, jurisprudenţă, cărţi şi reviste);
- grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă;
- grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului;
- grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;
- grupa VI - dreptul muncii;
- grupa VII - drept internaţional public şi drept internaţional privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;
- grupa VIII - dicţionare;
- grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;
- grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.
(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor.
(3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică.
(4) Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică.
(5) Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul anului.
(6) Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul conducătorului parchetului.
Art. 198. - Păstrarea fondului documentar Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.

   
TITLUL VII
  Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

   Art. 121. - (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
   (2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 55. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
   
Punere în aplicare Art. 121. prin Hotărâre 719/2005 :
Art. 2. - (1) Protecţia magistraţilor şi a membrilor de familie ai acestora, în cazul în care viaţa, integritatea corporală sau avutul lor sunt supuse unor ameninţări, se asigură de către Poliţia Română, la solicitarea expresă a conducătorilor instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
(2) Modalităţile de asigurare a protecţiei magistraţilor şi a membrilor de familie ori a bunurilor acestora se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În temeiul protocolului, măsurile concrete de protecţie necesare, pentru fiecare caz în parte, se stabilesc de organele competente.

   
Punere în aplicare Art. 121. prin Hotărâre 719/2005 :
Art. 1. - (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin unităţile sale teritoriale, cu un număr de 4.200 de jandarmi.
(2) Modalităţile de asigurare a pazei sediilor instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, de supraveghere a accesului şi de menţinere a ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor legale.

   Art. 122. - (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
   (2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
   (3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
   (4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 123. - Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   
Punere în aplicare Art. 123. prin Hotărâre 719/2005 :
Art. 2. - (1) Protecţia magistraţilor şi a membrilor de familie ai acestora, în cazul în care viaţa, integritatea corporală sau avutul lor sunt supuse unor ameninţări, se asigură de către Poliţia Română, la solicitarea expresă a conducătorilor instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
(2) Modalităţile de asigurare a protecţiei magistraţilor şi a membrilor de familie ori a bunurilor acestora se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În temeiul protocolului, măsurile concrete de protecţie necesare, pentru fiecare caz în parte, se stabilesc de organele competente.

   
Punere în aplicare Art. 123. prin Hotărâre 719/2005 :
Art. 1. - (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin unităţile sale teritoriale, cu un număr de 4.200 de jandarmi.
(2) Modalităţile de asigurare a pazei sediilor instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, de supraveghere a accesului şi de menţinere a ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor legale.

   Art. 124. - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.
    ___________
    Art. 124. a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   
TITLUL VIII
  Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

   
CAPITOLUL I
  Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

   Art. 125. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
   (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
   (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

   Art. 126. - (1) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
   a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 27/09/2004 începând cu 13.09.2005.

   b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 27/09/2004 începând cu 13.09.2005.

   c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 18/05/2011 începând cu 06.07.2011.

   d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestei direcţii.
    ___________
    Litera d) a fost modificată prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.
    Pusă în aplicare prin Regulament din 26/11/2004 începând cu 16.03.2006.

   e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru managerul economic al acestei direcţii.
    ___________
    Litera e) a fost introdusă prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 27/09/2004 :
Art. 4. - (1) La concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de manager economic se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) au capacitate deplină de exerciţiu;
c) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei;
d) au studii economice superioare;
e) au o vechime în specialitate de minimum 5 ani;
f) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care le-ar face incompatibile cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
h) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită aceasta prin lege.
(2) La concursul pentru ocuparea funcţiilor publice vacante din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 27/09/2004 :
Art. 3. - (1) Concursul de ocupare a funcţiei vacante de manager economic pentru curţi de apel şi tribunale se organizează de către curţile de apel, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) La concurs se pot înscrie persoanele care au o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) au capacitate deplină de exerciţiu;
c) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
d) au studii superioare economice;
e) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care le-ar face incompatibile cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
f) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
g) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau... din 26/11/2004 :
Art. 5. - La concursul pentru ocuparea funcţiei publice de manager economic şi a celorlalte funcţii publice vacante se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) au capacitate deplină de exerciţiu;
c) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei;
d) îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică vacantă (studii superioare economice, pentru funcţia de manager economic, studii superioare, pentru funcţii publice cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată, pentru anumite funcţii publice prevăzute de lege, şi studii medii, pentru funcţii publice cu studii medii);
e) îndeplinesc condiţiile minime de vechime în specialitatea funcţiei publice pentru care candidează (minimum 5 ani pentru funcţia publică de conducere de manager economic, minimum 2 ani pentru funcţia publică de conducere de şef birou şi şef serviciu, minimum 5 ani pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional "superior", minimum 3 ani pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional "principal" şi minimum 1 an, 8 luni, respectiv 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite, pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional "asistent");
f) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care le-ar face incompatibile cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) nu au fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
h) nu au desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită aceasta prin lege.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 18/05/2011 :
Art. 8. - (1) La concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante de manager economic se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) condiţiile prevăzute la art. 54 şi 57 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, specializarea ştiinţe economice;
c) au o vechime în specialitate de minimum 3 ani;
d) au o bună reputaţie.
(2) Îndeplinirea condiţiei privind buna reputaţie se verifică de către comisia de concurs, pe baza recomandărilor de la ultimul loc de muncă depuse de candidat şi, dacă este cazul, a verificărilor administrative efectuate de către compartimentele de resurse umane.
(3) La concursul pentru ocuparea celorlalte funcţii publice vacante din cadrul departamentelor economico-financiare şi administrative se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) Condiţiile specifice de participare la concursul de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice vacante se stabilesc, pe baza fişei postului, prin ordinul prin care se dispune organizarea concursului, la propunerea Compartimentului de resurse umane, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

   (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 27/09/2004 :
Art. 15. - Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţiile publice pentru care au candidat, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 27/09/2004 :
Art. 15. - Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţia de manager economic, prin ordin al preşedintelui curţii de apel.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau... din 26/11/2004 :
Art. 20. - Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţiile publice pentru care au candidat, prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

   
Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pen... din 18/05/2011 :
Art. 11. - Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final obţinut, în funcţia publică de manager economic, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv în funcţia publică pentru care au susţinut concursul, prin ordin al procurorului general al parchetului care a organizat concursul.

   (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   Art. 127. - Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
   a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
   b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
   c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
   d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
   e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
   f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
   g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
   h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
   i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
   j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
   Art. 128. - Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   *) Potrivit art. II din Legea nr. 17/2006, pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în ceea ce îi priveşte pe informaticieni, se abrogă prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.
   Art. 129. - Prin derogare de la prevederile legislaţiei în domeniul finanţelor publice, preşedinţii instanţei şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
    ___________
    Art. 129. - a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 130. - (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.
   (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
   a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
   b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
   c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
   d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
   e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

   
CAPITOLUL II
  Bugetele instanţelor şi parchetelor

   Art. 131. - (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
   (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
   (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
   Art. 132. - (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
   (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
   (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
   (6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor militare, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.
    ___________
    Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 57. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
   Art. 133. - (1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători sau al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 58. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 134. - (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 59. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   
Punere în aplicare prin Hotărâre 563/2020 :
Art. 1. - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează cu un număr maxim de 579 de posturi.

   (3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.
   Art. 1341. - (1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
   a) numirii în funcţii de conducere;
   b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
   c) detaşării;
   d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
   e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
   f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
   (2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 60. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   (3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.
   (4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin alineatul din Hotărâre nr. 328/2016 începând cu 11.05.2016.

   (5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
   (6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
   (7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.
    ___________
    Art. 134^1. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

   Art. 135. - (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
   (2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
    ___________
    Art. 135. - a fost modificat prin punctul 61. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

   Art. 136. Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2017 începând cu 07.12.2017.
    Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2017 începând cu 07.12.2017.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 80/2016 începând cu 22.11.2016.

   
TITLUL IX
  Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 137. - Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
   a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
   b) oficiile registrului comerţului;
   c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.
   Art. 138. - (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
   (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   (3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin litera a) din Ordonanţă de urgenţă nr. 134/2005 începând cu 16.03.2006.

   Art. 139. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
   a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
   b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
   c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
   d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
   e) vacanţa judecătorească;
   f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
   g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 62. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Pus în aplicare prin Regulament din 17/12/2015 începând cu 08.05.2020.

   Art. 140. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
   a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu 22.11.2016.

   b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
   c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
   d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
   e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
   f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
   (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiţiei.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 63. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.
    ___________
    Pus în aplicare prin Regulament din 06/04/2021 începând cu 23.04.2021.
    Pus în aplicare prin Regulament din 14/11/2019 începând cu 05.06.2020.

   Art. 141. - Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 142. - (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.

   (2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.
   (3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
   (4) Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
   Art. 143. - (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
   (2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
   Art. 144. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
   a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
   b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11 -13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691 -695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
   (2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
   
ANEXA Nr. 1

   
A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA
   

Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţă
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Câmpeni oraşul Câmpeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebeş municipiul Sebeş
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahonţ comuna Gurahonţ
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Argeş Piteşti municipiul Piteşti
Câmpulung municipiul Câmpulung
Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş
Costeşti oraşul Costeşti
Topoloveni oraşul Topoloveni
Bacău Bacău municipiul Bacău
Oneşti municipiul Oneşti
Moineşti municipiul Moineşti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhuşi oraşul Buhuşi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuş municipiul Beiuş
Marghita municipiul Marghita
Aleşd oraşul Aleşd
Salonta municipiul Salonta
Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa
Năsăud oraşul Năsăud
Beclean oraşul Beclean
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Săveni oraşul Săveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Făgăraş municipiul Făgăraş
Rupea oraşul Rupea
Zărneşti oraşul Zărneşti
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei oraşul Făurei
Însurăţei oraşul Însurăţei
Buzău Buzău municipiul Buzău
Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat
Pătârlagele oraşul Pătârlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caraş-Severin Reşiţa municipiul Reşiţa
Caransebeş municipiul Caransebeş
Oraviţa oraşul Oraviţa
Moldova Nouă oraşul Moldova Nouă
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Olteniţa municipiul Olteniţa
Lehliu-Gară oraşul Lehliu-Gară
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Medgidia municipiul Medgidia
Hârşova oraşul Hârşova
Mangalia municipiul Mangalia
Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc
Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului
Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte
Găeşti oraşul Găeşti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Răcari oraşul Răcari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băileşti municipiul Băileşti
Filiaşi oraşul Filiaşi
Şegarcea oraşul Şegarcea
Calafat municipiul Calafat
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Târgu Bujor oraşul Târgu Bujor
Lieşti comuna Lieşti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu
Târgu Cărbuneşti oraşul Târgu Cărbuneşti
Novaci oraşul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Topliţa municipiul Topliţa
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroşani municipiul Petroşani
Orăştie municipiul Orăştie
Brad municipiul Brad
Haţeg oraşul Haţeg
Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Feteşti municipiul Feteşti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Paşcani municipiul Paşcani
Hârlău oraşul Hârlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Ilfov Buftea oraşul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
Târgu Lăpuş oraşul Târgu Lăpuş
Dragomireşti comuna Dragomireşti
Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova municipiul Orşova
Vânju Mare oraşul Vânju Mare
Baia de Aramă oraşul Baia de Aramă
Mureş Târgu Mureş municipiul Târgu Mureş
Sighişoara municipiul Sighişoara
Reghin municipiul Reghin
Târnăveni municipiul Târnăveni
Luduş oraşul Luduş
Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Roman municipiul Roman
Târgu-Neamţ oraşul Târgu-Neamţ
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Balş oraşul Balş
Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
Câmpina municipiul Câmpina
Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negreşti-Oaş oraşul Negreşti-Oaş
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaş municipiul Mediaş
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Sălişte oraşul Sălişte
Suceava Suceava municipiul Suceava
Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc
Rădăuţi municipiul Rădăuţi
Fălticeni municipiul Fălticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sânnicolau Mare oraşul Sânnicolau Mare
Făget oraşul Făget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Măcin oraşul Măcin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bârlad municipiul Bârlad
Huşi municipiul Huşi
Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Drăgăşani municipiul Drăgăşani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Bălceşti oraşul Bălceşti
Vrancea Focşani municipiul Focşani
Panciu oraşul Panciu
Adjud municipiul Adjud
Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti


    ___________
    Tabelul a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 148/2011 începând cu 22.07.2011.

   
B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
   

Judeţul Tribunalul şi tribunalul specializat Localitatea de reşedinţă
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Argeş Argeş municipiul Piteşti
Bacău Bacău municipiul Bacău
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Brăila Brăila municipiul Brăila
Buzău Buzău municipiul Buzău
Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Reşiţa
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Covasna Covasna municipiul Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Ilfov Ilfov oraşul Buftea
Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare
Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploieşti
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Sălaj Sălaj municipiul Zalău
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timiş Timiş municipiul Timişoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea Vrancea municipiul Focşani
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti


    ___________
    Tabelul a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.
    ___________
    Litera B. a fost modificată prin punctul 4. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.

   
CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
   

Curtea de apel Tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel Localitatea de reşedinţă
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba Sibiu Hunedoara municipiul Alba Iulia
2. Curtea de Apel Piteşti Argeş Vâlcea municipiul Piteşti
3. Curtea de Apel Bacău Bacău Neamţ municipiul Bacău
4. Curtea de Apel Oradea Bihor Satu Mare municipiul Oradea
5. Curtea de Apel Suceava Suceava Botoşani municipiul Suceava
6. Curtea de Apel Braşov Braşov Covasna municipiul Braşov
7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Teleorman municipiul Bucureşti
8. Curtea de Apel Cluj Cluj Bistriţa-Năsăud Maramureş Sălaj municipiul Cluj-Napoca
9. Curtea de Apel Constanţa Constanţa Tulcea municipiul Constanţa
10. Curtea de Apel Craiova Dolj Gorj Mehedinţi Olt municipiul Craiova
11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi Brăila Vrancea municipiul Galaţi
12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi Vaslui municipiul Iaşi
13. Curtea de Apel Târgu Mureş Mureş Harghita municipiul Târgu Mureş
14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova Buzău Dâmboviţa municipiul Ploieşti
15. Curtea de Apel Timişoara Timiş Arad Caraş-Severin municipiul Timişoara


    ___________
    Tabelul a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 296/2013 începând cu 17.11.2013.

   
ANEXA Nr. 2

   
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţă
   

Nr. crt. Instanţa militară şi localitatea de reşedinţă Parchetul militar şi localitatea de reşedinţă Circumscripţia teritorială
I.1. Tribunalul Militar Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Argeş
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Ilfov
Olt
Teleorman
Vâlcea
Municipiul Bucureşti
Constanţa
Tulcea
Brăila
Buzău
Dâmboviţa
Prahova
I.2. Tribunalul Militar Cluj
Sediul: Municipiul Cluj-Napoca		 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Sediul: Municipiul Cluj-Napoca		 Braşov
Covasna
Sibiu
Alba
Bistriţa-Năsăud
Cluj
Sălaj
Harghita
Mureş
Bihor
Maramureş
Satu-Mare
I.3. Tribunalul Militar Iaşi
Sediul: Municipiul Iaşi		 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi
Sediul: Municipiul Iaşi		 Bacău
Neamţ
Suceava
Vrancea
Botoşani
Galaţi
Iaşi
Vaslui
I.4. Tribunalul Militar Timişoara
Sediul: Municipiul Timişoara		 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara
Sediul: Municipiul Timişoara		 Dolj
Gorj
Hunedoara
Mehedinţi
Arad
Caraş-Severin
Timiş
II. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Competenţă
teritorială generală
III. Curtea Militară de Apel Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
Sediul: Municipiul Bucureşti		 Competenţă
teritorială generală