Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 315 din 13 august 2002, Tribunalul Botoșani a condamnat pe inculpații H.M. la câte 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C. pen. și art. 13 C. pen., pentru ambii inculpați.
A fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 29 ianuarie 2002, la zi pentru, inculpatul H.M. și de la 1 februarie 2002, la zi, pentru inculpatul B.R.
În esență, s-au reținut următoarele:
În noaptea de 28 ianuarie 2002, pentru a face rost de bani, inculpații au urmărit-o până într-un loc întunecos pe partea vătămată P.A., care ieșea dintr-un bar, inculpatul H.M. a lovit-o cu pumnul în față, după care inculpatul B.R. i-a aplicat mai multe lovituri, doborând-o la pământ, unde victima a fost imobilizată.
Inculpatul H.M. i-a sustras părții vătămate un telefon mobil, iar inculpatul B.R., un lănțișor din aur cu cruciuliță și portofelul cu suma de 400.000 lei.
Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 333 din 14 octombrie 2002, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaților H.M. și B.R.
Totodată, a menținut starea de arest a inculpaților și a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive de la 13 august 2002, la zi.
Prin recursurile declarate, inculpații au solicitat aplicarea art. 101 lit. b) și art. 103 C. pen., deoarece la data comiterii faptei erau minori, iar prejudiciul a fost acoperit prin restituirea bunului furat.
Recursurile inculpaților nu sunt fondate.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul și împrejurările în care inculpații au conceput și realizat tâlhăria, precum și de datele ce caracterizează persoana inculpaților, rezultă că instanțele au apreciat, în mod corect, că măsurile educative nu sunt suficiente pentru îndreptarea celor doi inculpați minori.
Drept urmare, nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, recursurile inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de inculpații H.M. și B.R. împotriva deciziei penale nr. 333 din 14 octombrie 2002 a Curții de Apel Suceava, ca nefondate.
Compută din pedepsele aplicate, durata reținerii și arestării preventive pentru H.M. de la 29 ianuarie 2002, iar pentru B.R. de la 30 ianuarie 2002 și până la zi, pentru ambii inculpați.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2003.