R  O  M    N  I  A

 

 

                                   

 

            S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul D.C. împotriva deciziei penale nr.415 din 2 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

            A lipsit recurentul condamnat, arestat, ce a fost citat cu mențiunea de a nu fi adus. Pentru apărarea sa a fost prezent avocat V.F., apărător din oficiu.

            Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

            Apărătorul a cerut admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.

            Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, nefiind îndeplinite cerințele art.453 lit.c Cod procedură penală.

           

C  U  R  T  E  A

 

            Asupra recursului de față;

            În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Condamnatul D.C., deținut în Penitenciarul Târgu Jiu, județ Gorj, pentru executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de tentativă de omor prin sentința penală nr.1691/2000 a Tribunalului Gorj, a formulat cerere de întreruperea executării acestei pedepse, starea materială a familiei sale fiind precară, prezența sa e necesară pentru redresare.

            Tribunalul Gorj, prin sentința penală nr.204/25.06.2002 a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat.

            În motivarea sentinței, reținându-se constatările din ancheta socială efectuată în cauză, se arată că într-adevăr familia condamnatului în compunerea căreia se găsește și o minoră cu gradul II de handicap, are o stare materială precară, familia locuind într-o casă insalubră și nebranșată la rețeaua electrică, dar că această situație existând și înainte de arestarea inculpatului și neputând fi îndreptată în perioada scurtă de întrerupere a executării pedepsei, nu se constituie în cauzele speciale prevăzute de art.455, 453 lit.c Cod procedură penală, pentru a putea determina întreruperea executării.

            Împotriva sentinței condamnatul a declarat apel, reiterând solicitările din cererea introductivă și stăruind să se dispună întreruperea executării pedepsei.

            Curtea de Apel Craiova prin decizia penală nr.415 din 2 octombrie 2002 a respins, ca nefondat, apelul condamnatului împotriva sentinței penale nr.204 din 25 iunie 2002 a Tribunalului Gorj.

            Nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, condamnatul a declarat recurs, reluând critica din apel, în sensul că dorește să se reaprecieze actele și apoi să se admită cererea sa de întreruperea executării pedepsei.

            Recursul este nefondat.

            Verificându-se actele dosarului în raport de critica formulată, se reține că ambele instanțe, le-au evaluat corect și în cauză neexistând motive speciale astfel cum sunt prevăzute de art.453 lit.c și 455 Cod procedură penală, pe deplin justificat cererea de întrerupere a executării pedepsei, a fost respinsă, ca nefondată.

            Toate greutățile de familie invocate de condamnat, sunt preexistente începerii executării pedepsei și personal recurentul nu s-a preocupat de rezolvarea acestora.

            Cu atât mai mult în intervalul maxim de 3 luni, ce îl prevede legea penală pentru o eventuală întrerupere, nu pot fi soluționate, respectivele greutăți materiale.

            În consecință, hotărârea atacată va fi menținută ca legală, iar recursul respins, ca nefondat, potrivit celor analizate și în baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b Cod procedură penală.

            Văzând și prevederile art.192 Cod procedură penală.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

 

Respinge,  ca  nefondat,  recursul  declarat  de condamnatul D.C. împotriva deciziei penale nr.415 din 2 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurentul condamnat să plătescă statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea  din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

            Pronunțată în ședință publică, azi 14 februarie 2003.