Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București, a fost condamnat, între alții și inculpatul seg. rez. G.A.M. la:
- 2 pedepse a câte 2 ani închisoare pentru infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, după ce permisul de conducere i-a fost reținut, în baza art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966;
- 2 pedepse de câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea a două fapte de instigare la infracțiunea de fals intelectual prevăzute de art. 25, raportat la art. 289 C. pen.;
- 2 pedepse a câte un an și 6 luni închisoare, pentru două infracțiuni de uz de fals, în baza art. 291 teza I C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, care a fost adăugată la pedeapsa de 2 ani închisoare, astfel că inculpatul va executa 2 ani și 6 luni închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata indicată de art. 71 din același cod.
S-a reținut că inculpatul a determinat cu intenție, în baza unor rezoluții distincte, în lunile noiembrie și decembrie 1997, pe plt. rez. B.M. să falsifice cu prilejul întocmirii, două dovezi prin care i se permitea să conducă, după reținerea permisului de conducere.
Folosind aceste acte false, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice, deși avea permisul de conducere reținut.
Anterior, același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu, definitivă prin neapelare, la pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de încredințare a unui autoturism pentru a fi condus pe drumurile publice de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 36 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966, și ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1) C. pen., dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, în condițiile prevăzute de art. 81 și art. 82 C. pen.
Prin decizia penală nr. 94 din 12 aprilie 2001 a Tribunalului Militar Teritorial, apelurile declarate de inculpați, împotriva sentinței penale de mai sus, au fost respinse.
Inculpatul G.A.M., nemulțumit de această decizie, a declarat recurs și a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 350 din 18 octombrie 2001 a Curții Militare de Apel, rămasă definitivă prin sentința penală nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București.
Împotriva tuturor acestor hotărâri, procurorul general, în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., a declarat, recurs în anulare, socotind că acestea au fost pronunțate cu încălcarea legii, în ceea ce-l privește pe inculpatul G.A.M.
Astfel, s-au aplicat nelegal prevederile art. 83 C. pen., cu privire la pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia aplicată prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu, cât și pentru neaplicarea dispozițiilor de grațiere integrală și condiționată a unor pedepse aplicate în prezenta cauză, cât și pentru cele aplicate prin sentința penală nr. 44/1998 a Tribunalului Giurgiu.
Recursul în anulare este fondat.
Examinându-se actele cauzei, în raport de criticile aduse precum și din oficiu, Curtea, constată că într-adevăr, cu privire la inculpatul G.A.M., s-au aplicat cu totul eronat prevederile art. 83 C. pen., față de pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu, în loc de a se fi aplicat dispozițiile art. 85 C. pen.
Se va reține aceasta, deoarece instanțele nu au observat că, faptele deduse judecății în prezenta cauză, sunt concurente cu cele pentru care a fost judecat și condamnat prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare). Astfel, prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 se reține că cele două infracțiuni, inculpatul G.A.M. le-a comis la 28 iulie 1997, iar faptele din prezenta cauză, judecate de instanțele militare au fost săvârșite la 30 noiembrie 1997 și 8 decembrie 1997, deci înainte ca făptuitorul G.A.M. să fi fost condamnat definitiv pentru faptele din 28 iulie 1997 sau pentru vreuna din ele.
Ca atare, ne aflăm în fața unui concurs real de infracțiuni, astfel cum e prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. și deci nici una din fapte nu s-a comis în termenul de încercare, pentru a se putea legal trece la revocarea suspendării prevăzută de art. 83 C. pen., cu a sa urmare imediată și consecință legală, de a se adăuga în întregime cuantumul pedepsei suspendate la pedeapsa nouă, ce se aplică pentru noile sau noua faptă penală comisă.
Așa fiind, în cauză operează prevederile art. 85 alin. (1) C. pen. și trebuia dispusă anularea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998. Apoi văzând că atât faptele, pentru care a fost condamnat inculpatul și nici acesta (nefiind recidivist) nu sunt exceptate de la grațierea intervenită prin Legea 543/2002 se impunea a se constata grațierea integrală și condiționată, prin aplicarea art. 1 și art. 7 din actul de clemență susmenționat, pentru infracțiunile prevăzute de art. 36 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966 și de art. 239 alin. (1) C. pen.
Lămurindu-se în acest mod antecedentele penale ale inculpatului G.A.M. și trecându-se la analiza persoanei sale, ce nu e recidivist și în raport de data comiterii faptelor deduse judecății, în prezenta cauză, instanțele militare trebuiau să rețină că și parte din pedepsele aplicate în acest dosar (pentru infracțiuni neexceptate), beneficiază de grațierea integrală și condiționată prevăzută de aceeași Lege de grațiere nr. 543/2002, respectiv pentru infracțiunile prevăzute de art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966.
Astfel, după ce se va constata și această grațiere de pedepse, se reține în final că, inculpatul G.A.M. are de executat două pedepse de câte 2 ani închisoare pentru infracțiunea de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen., faptele fiind în concurs real.
Ca atare, prin aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., se vor recontopi aceste 2 pedepse aplicate prin sentința penală nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București și se va dispune aplicarea celei mai grele și anume de 2 ani închisoare.
Ținând seama de toate elementele în care s-au săvârșit faptele, consecințele acestora precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului G.A.M., rejudecând întreaga cauză, în limita celor analizate și numai cu privire la acest făptuitor și văzând că recursul în anulare este în favoarea sa, se apreciază că prezintă garanții socio-morale pentru aplicarea prevederilor art. 81 și art. 82 C. pen.
În consecință, pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, nu va fi executată prin privare de libertate ci prin suspendare, condiții în care se vor înlătura prevederile art. 71 și art. 64 C. pen.
Totodată aflându-ne în situația aplicării și a art. 85 alin. (3) C. pen., alături de art. 81 C. pen., se constată că termenul de încercare de 4 ani, s-a împlinit deja, la 30 iunie 2002, calculul acestui termen începând a se face, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunțat anterior suspendarea condiționată, și anume 30 iunie 1998.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 4141 C. proc. pen., se va admite recursul în anulare și în sensul celor analizate vor fi casate hotărârile atacate.
Se mai constată că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză, în perioada de la 14 noiembrie 2001, la 1 august 2002.
Se vor anula vechile mandate de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București, deciziei nr. 94 din 12 aprilie 2001 a Tribunalului Militar Teritorial București și deciziei nr. 350 din 18 octombrie 2001 a Curții Militare de Apel, privind pe inculpatul G.A.M.
Casează hotărârile atacate cu privire la inculpatul G.A.M. și rejudecând:
Înlătură dispozițiile art. 83 C. pen., cu privire la pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 și art. 82 C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu.
Aplică dispozițiile art. 85 C. pen., cu privire la această pedeapsă rezultantă, constatând că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul G.A.M. prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 sunt concurente cu faptele pentru care este judecat inculpatul în dosarul nr. 82/2000 al Tribunalului Militar București și pentru care a fost condamnat prin sentința nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București.
Descontopește pedepsele aplicate inculpatului G.A.M. prin sentința penală nr. 44 din 17 iunie 1998 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare) înlăturând aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și repune pedepsele în individualitatea lor și anume:
- pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 36 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966;
- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 239 alin. (1) C. pen.
În baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002 se constată că cele două pedepse sus-menționate sunt grațiate în întregime și condiționat.
Descontopește și pedepsele aplicate inculpatului G.A.M. prin sentința nr. 397 din 14 decembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Militar București, înlăturând aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.
Repune pedepsele în individualitatea lor și anume:
- două pedepse de câte un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen.;
- două pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 și
- două pedepse de către 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen.
Potrivit art. 1 și art. 7 din Legea nr. 453/2002 constată că cele două pedepse de câte 2 ani închisoare aplicate inculpatului G.A.M. prin sentința nr. 397 din 14 decembrie 2000 a Tribunalului Militar București pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 sunt grațiate integral și condiționat.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește restul pedepselor aplicate inculpatului G.A.M. prin sentința nr. 397 din 14 decembrie 2000 în pedeapsa cea mai grea, și anume 2 ani închisoare.
Înlătură aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
Conform art. 85 alin. (3) C. pen. și cu aplicarea art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, pe termenul de încercare de 4 ani și care se constată împlinit la data de 30 iunie 2002, conform art. 85 alin. (3) C. pen.
Constată că inculpatul G.A.M. a fost arestat preventiv în prezenta cauză, în perioada de la 14 noiembrie 2001, la 1 august 2002.
Anulează vechile mandate de executare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2003.