Decizia nr.804 Dosar nr.4815/2002
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații N.M. și S.M. împotriva deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curții de Apel București- Secția II Penală.
S-au prezentat inculpații, arestați, asistați de avocat M.B.,apărător desemnat din oficiu.
A lipsit intimata parte civilă.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpaților a solicitat admiterea recursurilor,casarea hotărârilor și , pe fond, reducerea pedepselor și obligarea inculpaților la despăgubiri numai în cuantumul corespunzător valorii materialelor găsite asupra lor.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate .
Inculpații, pe rând, în ultimul cuvânt, au solicitat reducerea pedepselor.
C U R T E A
Asupra recursului de față,
In baza lucrărilor din dosar,constată următoarele :
Prin sentința penală nr.860 din 23 septembrie 2002 pronunțată de Tribunalul București , Secția a II-a Penală au fost condamnați inculpații :
N.M. (la două pedepse de 4 ani închisoare și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g și alin.3 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și 75 lit.c Cod penal și de distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 și 75 lit.c Cod penal și
S.M. pentru aceleași infracțiuni – de furt calificat și distrugere la 4 ani și 6 luni închisoare și respectiv 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpații să execute cea mai grea pedeapsă , inculpatul N.M. 4 ani închisoare iar inculpatul S.M. 4 ani și 6 luni închisoare.
A fost menținută starea de arest și s-a dedus din pedepsele aplicate prevenția de la 8.02.2002 la zi .
În temeiul art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpați un bomfaier , un clește metalic, o cheie fixă și un magnet, folosite la săvârșirea infracțiunilor.
Inculpații au fost obligați în solidar să plătească 333.185.624 lei despăgubiri plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, către partea civilă Compania TRANSELECTRICA.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut pe baza probelor administrate că în perioada noiembrie 2001 – februarie 2002 – cei doi inculpați ajutați și de minorul N.C. au sustras și distrus conductori electrici în zona autostrăzii în construcție București - Constanța , la marginea satului Tânganu. Sustragerilor de conductori electrici li s-a pus capăt în noaptea de 8 februarie 2002 când în timpul pândei organizată de polițiștii de la Biroul de Poliție Pantelimon și cei de la Postul de Poliție din comuna Cernica i-au surprins pe cei trei.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpații care au criticat-o ca nelegală și netemeinică. Au cerut desființarea sentinței și achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal și reindividualizarea pedepselor pentru infracțiunea de furt.
Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a respins apelurile ca nefondate prin decizia nr.686/A din 22 octombrie 2002.
Nemulțumiți și de această hotărâre, inculpații au atacat-o cu recurs și au reiterat motivul din apel referitor la netemeinicia sentinței, solicitând reducerea pedepselor.
Recursul este nefondat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că faptele săvârșite de inculpați prezintă un pericol social deosebit atât prin obiectul material cât și prin valoarea pagubei. În același timp s-a avut în vedere că inculpații sunt tineri, nu au antecedente penale și au regretat faptele. Cum infracțiunea de furt calificat comisă de cei doi inculpați este prevăzută sub pedeapsa închisorii între 4-18 ani așa cum art.209 al.3 Cod penal a fost modificat prin Legea 456/2001 - , rezultă că stabilind pedepse la minimul special prevăzut de texul de lege, prima instanță a făcut o justă individualizare conform criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal.
Urmează ca în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursurile să fie respinse ca nefondate.
În baza art.38517 al.4 raportat la art.383 al.2 Cod procedură penală se va deduce prevenția de la 8 februarie 2002 până la 18 februarie 2003.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală urmează să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații N.M. și S.M.împotriva deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curții de Apel București- Secția II Penală.
Deduce din pedepse durata arestării preventive de la 8 februarie 2002 până la 18 februarie 2003 , pentru fiecare inculpat.
Obligă recurenții la câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei , se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2003.