Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 542/F din 18 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 8 raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.M., la 8 ani închisoare.
În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. raportat și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 12 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen., pe o durată de 10 ani. În baza art. 67 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a degradării militare. În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 12 ani, sporită cu 3 ani, în final urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare. În baza art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani și pedeapsa degradării militare. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 27 martie 2012 la zi.
În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata I.A., la pedeapsa de 12 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatei. S-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 27 martie 2012 la zi.
În baza art. 8 raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata P.A., la 4 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata la 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare. În baza art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatei. S-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 27 martie 2012 la zi.
În baza art. 8 raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.C., la 4 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), și (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare. În baza art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 27 martie 2012 la zi.
În baza art. 8 rap. la art. 2 lit. b) pct 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.R., la 4 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatul drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare. În baza art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. pe o durată de 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 27 martie 2012 la zi.
În baza art. 8 raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata C.G. la 4 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata la 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. pe o durată de 10 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare. În baza art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen. În baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea imobilelor situate în com. C., jud. Ilfov și București, str. V.P. În baza art. 163 C. proc. pen., s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra acestor imobile în vederea confiscării speciale.
În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., au fost obligați toți inculpații în solidar la plata a câte 20.000 euro în echivalent în lei la data plații în favoarea fiecăreia dintre părțile civile N.A. și D.M.I. cu titlul de despăgubiri civile.
În baza art. 163 alin. (1) și (6) C. proc. pen., s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumei de 40.000 euro în echivalent în lei în favoarea parților civile N.A. și D.M.I.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în luna mai 2009, partea vătămată N.A., în vârstă de 13 ani, s-a deplasat împreună cu prietena sa, D.I.M., în vârstă de 14 ani pe raza comunei B. Acestea au fost acostate de numita C.F., zisă "A.", cunoștința numitei D.I.M. Numita C.F. le-a invitat pe cele două victime minore acasă la ea să le prezinte niște haine, minorele acceptând propunerea. A doua zi, făptuitoarea majoră le-a propus celor două minore să se deplaseze la domiciliul unor cunoștințe (inculpații G.M. zis Z. și I.A.), urmând să le conducă acasă ulterior. Văzând cele două victime minore la domiciliul său, inculpatul Z. le-a spus că trebuie să întrețină relații sexuale contra unor sume de bani și că de acum înainte "el va fi cel ce va avea grija de ele". Ca urmare a refuzului victimelor, le-a agresat fizic și le-a amenințat, de față fiind și inculpata I.A. Aceasta nu numai că nu a schițat niciun gest de împotrivire față de activitatea inculpatului, ci a reprezentat o puternică încurajare pentru acesta pe întreaga activitate infracțională, participând în mod direct la exploatarea sexuală a celor două victime. Din declarația părții vătămate N.A., a rezultat că timp de două săptămâni, atât pentru ea cât și pentru prietena sa, au fost aduși aproximativ 10 clienți pe zi, cu care erau obligate să întrețină relații sexuale ori la domiciliul lui Z., ori pe câmp, ori în mașina clienților. Victimele erau în permanență păzite ori de inculpatul Z., ori de către numita I.A., după cum rezultă din declarația părții vătămate. Nu aveau posibilitatea de a fugi deoarece erau în permanență sub supravegherea celor doi și se aflau într-o comunitate de romi, după cum a declarat partea vătămată, care erau în relații de prietenie sau rudenie cu inculpații. Partea vătămată a arătat că după o perioadă de două săptămâni în zonă au început să fie făcute percheziții de către organele de urmărire penală în vederea identificării de traficanți de persoane. Inculpatul Z. le-a închis pe fete în casă și ulterior le-a transportat în comuna C., jud. Ilfov, la locuința inculpaților P.R., P.C., P.A. și C.G. Văzând ca profiturile obținute în urma exploatării celor două minore sunt considerabile, inculpatul Z. a luat hotărârea de a mai racola încă o minoră, prietena a victimei N.A. I-a spus acesteia să o sune pe prietena sa D.M.I., persoana suferind de un sever handicap psihic. N.A. a fost condusă cu un autoturism C. de culoare albastră (nu a fost identificat în mod complet pentru a putea fi confiscat) de către inculpații Z. și P.R., dar și de numita I.S. până în apropierea locuinței victimei D.M.I.
Aici, N.A. a sunat-o la telefon și i-a propus victimei să iasă la un suc. P.R. conducea mașina, iar inculpatul Z. se afla în spate, după cum rezultă din declarațiile victimei D.M.I. Având încredere în prietena sa, victima D.M.I. s-a urcat în mașina inculpaților și a fost dusă la rândul său la imobilul din com. C. unde a fost obligată să se prostitueze contra unor sume derizorii, de 10 - 20 lei, banii revenindu-i lui Z. Inculpatul Z. se ocupa și cu racolarea de clienți, iar inculpatul P.R., împreună cu inculpatul Z., transporta victimele la locul de întâlnire cu clienții. Martorii C.R. și V.I. au declarat că au negociat cu inculpatul Z. pentru a întreține relații sexuale cu fetele plătind sume variind între 20 și 50 lei, o parte din bani fiind dați nu numai inculpatului Z., dar și inculpatei I.A. (declarația din 19 aprilie 2012). Martorul V.I. a arătat cu deosebită claritate faptul că victimele nu au dorit sa întrețină relații sexuale cu el de bună voie ci au făcut acest lucru când alertat de refuzul fetelor a intervenit inculpatul P.C. și le-a zis să întrețină acte sexuale, victimele executându-se imediat. De menționat este că inculpatul P.C. este cel care i-a propus martorului să-i dea două fete pentru a întreține acte sexuale contra cost, spunându-i că cele două se prostituează. Martorul S.C.C. a arătat la rândul său că a negociat cu inculpații P.C. și P.R. să întrețină relații sexuale cu cele două victime minore contra sumei de 150 lei. Martorul I.G. a relatat aceeași situație de fapt, precizând că a negociat cu inculpații sus-amintiți pentru a primi serviciile sexuale ale celor două minore.Victimele erau în permanență însoțite, iar telefoanele mobile le-au fost luate la momentul sosirii în casa inculpaților. La domiciliu erau supravegheate de inculpatele P.A. și C.G. iar la locurile de întâlnire cu clienții de inculpații Z., P.R. și P.C. Partea vătămată D.M.I. a fost obligată să întrețină relații sexuale și cu inculpatul P.C., împotriva dorinței sale. În cazul în care își exprima refuzul de a întreține relații sexuale cu clienții, inculpatul Z. lovea victima cu pumnii sau diferite obiecte. De menționat că victima D.M.I. a fost dezvirginată în acest mod abject, până la activitatea infracțională a inculpaților, aceasta neîncepându-și viața sexuală. D.M.I., după întreținerea relațiilor sexuale cu P.C., a fost agresată fizic în semn de răzbunare de concubina acestuia, fiind lovită cu pumnii și o mătură, după cum a rezultat din declarația părții vătămate N.A. Inculpata P.A., într-o discuție cu inculpații Z. și P.C. a sugerat celor doi să facă acte fetelor pentru a putea să le trimită să se prostitueze în străinătate. Cele două fete au fost exploatate sexual o perioadă de o lună și jumătate. Au fost lăsate să plece abia în momentul în care mama părții vătămate N.A. s-a adresat cu rugăminți unei persoane cu autoritate în comunitatea din care provin inculpații, cunoscută sub numele de "M.". Victimele au fost aduse acasă în data de 20 iunie 2009 de inculpații P.R. și Z.
În drept, faptele inculpatului G.M. zis "Z." care în perioada 26 aprilie - 20 iunie 2009, a inițiat constituirea unui grup infracțional care a avut ca principală preocupare traficul de minori, prin acțiuni de racolare și găzduire a părților vătămate minore N.A. și D.M.I. și pe care le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituției în folosul său și a rudelor sale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 8 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. 33 lit. a) C. pen.
- Faptele inculpatei I.A. care începând cu data de 26 aprilie 2009, timp de aproximativ două săptămâni a găzduit-o la locuința proprietate a sa din București, str. V.P. și a supravegheat-o pe partea vătămată N.A., exploatând-o pe aceasta prin obligarea la practicarea prostituției în folosul său și a concubinului său G.M. zis "Z.", iar ulterior în luna iunie a reținut-o la domiciliul său în același scop timp de o noapte, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
- Faptele inculpatului P.R. care în perioada mai - iunie 2009, împreună cu G.M. și P.C. au constituit un grup infracțional care a avut ca principală preocupare traficul de minori, exploatându-le prin obligarea la practicarea prostituției în folosul său și a rudelor sale pe părțile vătămate minore N.A. și D.M.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 8 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. 33 lit. a) C. pen.
- Faptele inculpatului P.C. care în perioada mai - iunie 2009, împreună cu G.M. și P.R. au constituit un grup infracțional care a avut ca principală preocupare traficul de minori, exploatându-le prin obligarea la practicarea prostituției în folosul său și a rudelor sale pe părțile vătămate minore N.A. și D.M.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 8 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. 33 lit. a) C. pen.
- Faptele inculpatei P.A. care în perioada mai - iunie 2009, a aderat la grupul infracțional constituit de inculpații G.M., P.R. și P.C., grup infracțional care a avut ca principală preocupare traficul de minori, găzduindu-le și prin supravegherea acestora, împiedicându-le să se deplaseze conform propriei voințe, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției în folosul său și a rudelor sale pe părțile vătămate minore N.A. și D.M.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 8 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. 33 lit. a) C. pen.
- Faptele învinuitei C.G. zisă "M." care în perioada mai - iunie 2009, a sprijinit grupul infracțional constituit de inculpații G.M., P.R. și P.C., la care aderase și inculpata P.A., grup infracțional care a avut ca principală preocupare traficul de minori, iar prin supravegherea părților vătămate minore N.A. și D.M.I., aceasta le-a împiedicat să se deplaseze conform propriei voințe, acționând în scopul exploatării lor de către rudele sale prin obligarea la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 8 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. 33 lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a ținut seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume gradul deosebit de ridicat al faptelor comise, periculozitate acestor inculpați; niciunul dintre aceștia nu au recunoscut faptele în faza de urmărire penală.
În faza de cercetare judecătorească, inculpații au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.
În baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea imobilelor situate în com. C., jud. Ilfov și București, str. V.P., deoarece în aceste locații au fost găzduite victimele minore și forțate să se prostitueze.
În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., au fost obligați toți inculpații în solidar la plata a câte 20.000 euro în echivalent în lei la data plății în favoarea fiecăreia dintre părțile civile N.A. și D.M.I. cu titlul de despăgubiri civile și s-a impus acordarea acestor sume de bani, având în vedere traumele fizice și psihice suferite de victimele minore prin racolarea și obligarea de a practica prostituția în favoarea inculpaților.
A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor inculpaților, în favoarea celor două părți civile până la concurența sumei de 40.000 euro. Nu a rezultat cu claritate sumele obținute de inculpați în urma traficării minorelor, instanța de fond a apreciat că se află în imposibilitate de a dispune confiscarea specială a banilor obținuți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri inculpații G.M., I.A., P.R., P.C., P.A. Și C.G. care au solicitat reducerea pedepselor aplicate de instanța de fond.
În motivarea apelurilor, inculpații au arătat că pedepsele sunt prea aspre și nu s-a ținut cont de circumstanțele lor personale, de atitudinea lor procesuală și de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.
Analizând apelurile declarate de către inculpați în raport de dispozițiile invocate cât și din oficiu, s-au constatat următoarele:
Situația de fapt a fost corect reținută și se întemeiază pe probele administrate în cauză, iar inculpații au recunoscut comiterea infracțiunilor, și-au însușit materialul probator administrat în faza de urmărire penală și au solicitat să fie judecați potrivit procedurii simplificate potrivit art. 3201 C. proc. pen.
Referitor la solicitarea inculpaților de a se reduce pedepsele ce au fost aplicate, instanța a apreciat că nu este întemeiată această solicitare, pedepsele aplicate fiind corect stabilite și ținându-se cont de prevederile art. 72 C. pen.
S-a reținut că, faptele comise de inculpați sunt de o gravitate deosebită, cu urmări grave asupra părților vătămate minore, iar inculpații au desconsiderat cele mai elementare norme de conviețuire socială și au nesocotit valori umane privind demnitatea umană și libertatea persoanei.
Vinovăția inculpaților, s-a reținut că este cu atât mai mare dacă se are în vedere că victimele erau minore, iar partea vătămată D.M.I. avea un handicap psihic, fiind și virgină. La toate aceste aspecte, se manifestă violența inculpaților care, într-un mod brutal, au folosit violența față de părțile vătămate, le-au lovit cu pumnii, precum și cu obiecte contondente.
Toate aceste aspecte, s-a apreciat că justifică pedepsele aplicate inculpaților și au rolul de a ajuta atât la reeducarea inculpaților, dar și de mijloc de constrângere, așa cum prevede art. 52 C. pen.
Motivele invocate de către apelanții inculpați privind reducerea pedepselor au fost avute în vedere și de către instanța de fond care le-a dat eficiența cuvenită și a arătat de ce se impune aplicarea acestor pedepse.
S-a constatat că este întemeiată solicitarea parchetului, ca inculpata I.A. să nu fie obligată în solidar cu ceilalți inculpați la daune către partea civilă D.M.I., deoarece activitatea acestei inculpate nu are legătură cu faptele comise asupra victimei D.M.I.
De asemenea, instanța a apreciat că nu se impune confiscarea imobilelor aparținând inculpaților, deoarece sunt aplicabile dispozițiile art. 118 alin. (6) C. pen., aceste bunuri făcând parte din mijloacele de existență ale familiilor inculpaților.
S-a reținut ca reală, împrejurarea că instanța de fond când a dispus confiscarea acestor imobile, a avut în vedere dispozițiile legale prevăzute în art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, dar există posibilitatea pentru instanța de judecată să nu dispună confiscarea acelor bunuri care fac parte din mijloacele de existență ale inculpatului.
Față de cele menționate, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de către inculpați, a fost casată în parte sentința penală apelată și rejudecând, a fost înlăturată obligarea inculpatei I.A. la plata de despăgubiri civile către partea vătămată D.M.I.
S-a înlăturat măsura confiscării imobilelor situate în comuna C., județul Ilfov și în București, str. V.P.
S-a menținut starea de arest a inculpaților și s-a dedus arestarea preventivă de la 27 martie 2012 la zi, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații G.M., I.A., P.R., P.C., P.A. și C.G.
La termenul de judecată din 13 martie 2013, inculpații G.M., P.A. și I.A. au solicitat a fi reaudiați de instanța de recurs, iar Înalta Curte a procedat la audierea acestora și la consemnarea poziției procesuale, prin care au retractat declarația de recunoaștere privind săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței.
Inculpații G.M. și I.A., prin apărător desemnat din oficiu, au criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 și pct. 14 C. proc. pen., solicitând în principal achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și în subsidiar să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante și schimbarea modalității de executare prin aplicarea suspendării sub supraveghere prev. de art. 861 C. pen., având în vedere împrejurarea că inculpații au patru copii minori în întreținere.
Inculpații P.R. și P.A., prin apărător desemnat din oficiu, au criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 și pct. 14 C. proc. pen., solicitând, cu privire la inculpatul P.R., redozarea pedepsei și reținerea circumstanțelor personale ale acestuia, în sensul că are doi copii minori în întreținere și soția grav bolnavă. Considerând că se impune aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., în conformitate cu poziția sa clară de recunoaștere a faptelor. Ca modalitate concretă de executare a pedepsei, a solicitat suspendarea condiționată în conformitate cu disp. art. 81 C. pen., menționând că inculpatul are un loc de muncă stabil, așa cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosar, că a petrecut o perioadă suficient de lungă în arest preventiv, că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acesteia, solicitând de asemenea și reducerea cuantumului pedepsei spre minimul special Cu privire la inculpata P.A., a solicitat instanței de recurs să țină cont de poziția procesuală a inculpatei, arătând că, chiar dacă, la termenul de astăzi aceasta și-a nuanțat implicarea în fapte, sunt totuși aplicabile disp. art. 3201 C. proc. pen. deoarece trebuie să se facă aplicarea legii penale mai favorabile. De asemenea, a solicitat redozarea pedepsei aplicate inculpatei, iar ca modalitate concretă de executare a solicitat suspendarea executării pedepsei.
Inculpații P.C. și C.G. prin apărător ales au criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reindividualizarea cuantumului pedepselor. Cu privire la inculpatul P.C., a solicitat reținerea în favoarea sa cu titlu de circumstanțe atenuante a faptului că nu are antecedente penale și a avut o conduită procesuală corectă de-a lungul procesului penal, menționând că acesta este singurul întreținător al familiei sale, iar în baza disp. art. 74 - 76 C. pen. solicitând reducerea pedepsei care a fost aplicată inculpatului de instanța de fond și menținută în apel. Cu privire la inculpata C.G., a solicitat reținerea în favoarea acesteia a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen., respectiv conduita corespunzătoare a inculpatei înainte de săvârșirea acestei infracțiuni și reducerea cuantumului pedepsei de 8 ani închisoare. A mai arătat că inculpata a fost prezentă la toate termenele de judecată și nu s-a dezis nicio secundă de la ceea ce a afirmat în primă instanță. A mai solicitat aplicarea în cazul inculpatei C.G. a dispozițiilor suspendării sub supraveghere, prev. de art. 861 C. pen., cu stabilirea celui mai lung termen de încercare pe care instanța de recurs îl consideră necesar, precizând că inculpata C.G. a fost cercetată în stare de libertate fiind însărcinată, că este singurul întreținător al familiei și are copii minori în întreținere.
Examinând temeinicia deciziei recurate, în raport de criticile formulate, prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată recursurile declarate de inculpații G.M., I.A., P.R., P.C., P.A. și C.G., ca fiind nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta:
În urma aplicării dispozițiilor art. 3201 din Legea nr. 202/2010 privind reducerea limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită cu 1/3, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul de participație al fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
Astfel, la individualizarea pedepselor s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite de fiecare inculpat în parte, persoana făptuitorilor și circumstanțele atenuante sau agravante.
De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul creat, tribunalul a apreciat că circumstanțele personale ale inculpaților, infractori primari, cunoscuți în familie și societate ca persoane ce nu au mai săvârșit fapte antisociale nu poate determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu atât mai mult cu cât acest minim a fost redus cu o treime ca urmare a aplicării dispoz. art. 3201 C. proc. pen.
Recunoașterea unor date și împrejurări ale realității, ca circumstanțe atenuante, nu este posibilă decât dacă circumstanțele avute în vedere de instanță reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu, sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită în concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei.
În plus față de instanțele anterioare, Înalta Curte reține că gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpați este unul foarte ridicat, având în vedere pluralitatea de infracțiuni și de inculpați pe de-o parte, iar pe de altă parte instanța are în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea integrității corporale și a libertății de mișcare a două părți vătămate minore, dintre care, una, în vârstă de nu mai mult de 13 ani, a reperelor morale care trebuie să lumineze viața unui copil, atingerea adusă dezvoltării fizice și psihice a victimelor minore. Prin raportare mai ales la vârsta părților vătămate, se poate afirma că această experiență și-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a acestora, asupra echilibrului socio-afectiv al minorelor, mai ales că partea vătămată D.M.I. avea și un handicap psihic, fiind și virgină.
Înalta Curte reține că în speța de față s-a efectuat o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpați, dar și de circumstanțele personale ale acestora, ceea ce a determinat aplicarea unor pedepse juste și corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpaților.
Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă și completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen., cuantumul acestora ce a fost redus cu 1/3 în urma aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen. Înalta Curte apreciază că, susținerile prezentate în circumstanțierea inculpaților nu sunt apte să antameze reținerea vreunei circumstanțe atenuante raportat la caracterul abominabil al faptelor acestora.
De asemenea, criteriile de individualizare au fost luate în considerare și la individualizarea regimului de executare, astfel, raportându-se la persoana inculpaților, la lipsa conștientizării de către aceștia a consecințelor negative ale faptelor săvârșite, la perspectiva de reintegrare socială, precum și la particularitățile dezvoltării psiho-sociale a inculpaților și împrejurările cauzei, instanța consideră că scopul educativ, represiv și preventiv al pedepsei poate fi atins numai prin executarea efectivă a pedepselor privative de libertate, astfel că dispozițiile privind suspendarea executării pedepselor nu au incidență în cauză.
Cu privire la critica vizând retractarea declarației de vinovăție formulată de inculpații G.M., P.A. și I.A. cu prilejul dezbaterilor recursurilor, instanța de recurs reține că și aceasta este nefondată.
Astfel, la termenul de judecată din data de 8 iunie 2012 de la instanța de fond, inculpații P.R., P.C., P.A. și C.G., având pe rând cuvântul, au arătat că doresc să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., și în conformitate cu dispozițiile art. 3201 alin. (3) C. proc. pen., s-a procedat la ascultarea inculpaților P.R., P.C., P.A. și C.G., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei după citire și semnare.
Inculpații G.M. zis "Z." și I.A., au arătat că nu doresc să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., însă ulterior în cadrul aceleiași ședințe de judecată, au revenit asupra acestui aspect, și au arătat că doresc să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.
În conformitate cu dispozițiile art. 3201 alin. (3) C. proc. pen., la același termen s-a procedat la ascultarea inculpaților G.M. zis "Z." și I.A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei după citire și semnare.
Toți inculpații, au solicitat, conform art. 3201 C. proc. pen., ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le cunosc și le însușesc. Înalta Curte reține că, inculpații au fost asistați de apărător ales și apărători desemnați din oficiu.
Având în vedere această declarație și dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. introdus prin Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea soluționării cauzelor, text potrivit căruia, "Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.
La termenul de judecată, instanța a întrebat pe fiecare dintre inculpați dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușesc, procedează la audierea acestora și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți.
Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune administrarea de probe în fața instanței, se va dispune disjungerea acesteia.
În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. (1), dispozițiile art. 334 și 340 - 344 se aplică în mod corespunzător.
Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispozițiile alin. (1) - (6) nu se aplică în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață.
În caz de respingere a cererii, instanța continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun".
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că Tribunalul București a constatat că este competent și legal sesizat să judece cauza de față, inculpații nu sunt acuzați de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa detențiunii pe viață, inculpații au declarat personal înainte de citirea actului de sesizare că recunosc săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
De asemenea, instanța a mai reținut că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt legal administrate.
Din probe a rezultat că starea de fapt corespunde cu cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de inculpați.
Pe de altă parte, în situația în care instanța de recurs ar trece peste aceste aspecte, există riscul ca în soluționarea cauzei în procedura obișnuită, inculpaților să le fie încălcat principiul non reformatio in pejus, ceea ce nu este permis.
Așadar, rezultă că, instanța de fond la soluționarea cauzei a respectat exigențele impuse de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., acordul de voință al inculpaților a fost liber exprimat în prezența apărătorilor și în raport de aceste precizări, Înalta Curte reține că la acest moment procesual, respectiv în recurs, inculpații nu mai pot retracta declarația de vinovăție care are caracter irevocabil.
Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G.M., I.A., P.R., P.C., P.A. și C.G. împotriva Deciziei penale nr. 268/A din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Se va deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați G.M., I.A., P.R., P.C. și P.A., durata reținerii și arestării preventive de la 27 martie 2012, la 20 martie 2013.
Vor fi obligați recurenții inculpați G.M., I.A., P.R. și P.A. la plata sumei de câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Va obliga pe recurenții inculpați P.C. și C.G. la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.M., I.A., P.R., P.C., P.A. și C.G. împotriva Deciziei penale nr. 268/A din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați G.M., I.A., P.R., P.C. și P.A., durata reținerii și arestării preventive de la 27 martie 2012, la 20 martie 2013.
Obligă pe recurenții inculpați G.M., I.A., P.R. și P.A. la plata sumei de câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe recurenții inculpați P.C. și C.G. la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 martie 2013.
Procesat de GGC - GV