Asupra cauzei penate de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 216 din 21 mai 2013, Tribunalul Prahova, secția penală, a admis excepția de necompetențâ după calitatea persoanei, excepție invocată de apărătorul inculpatei D.V. și, în temeiul art. 42 și art. 29 C. proc. pen. raportat la art. 9-10 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 238/P/2007 din data de 23 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
S.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. și raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale prevăzut de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals prevăzut de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
D.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
N.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
R.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
V.T., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S.S.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătura privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzut de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
D.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
V.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în încrirsuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
D.V.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
T.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în încrirsuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals în încrirsuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
D.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în încrirsuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
S.C.C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.
O.D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.
La termenul de judecata din 20 mai 2013, inculpata D.V., prin apărător ales, a ridicat excepția necompetenței după calitatea persoanei, precizând că are calitatea de raportor-membru al Comitetului Regiunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene și, conform Protocolului privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, beneficiază pe teritoriul național de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări. În prezenta cauză, conform apărării, competența după calitatea persoanei aparține Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reține instanța de fond că, în prezenta cauză, competența este determinată de calitatea inculpatei de membru, în mandatul 2010-2015, în Comitetul Regiunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Din înscrisurile depuse procedural la dosarul cauzei la data de 20 mai 2013 rezultă calitatea inculpatei D.V. de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană respectiv membru al Comitetului Regiunilor. În susținerea cererii s-au depus la dosar următoarele înscrisuri în fotocopie (fiind prezentate și în original pașapoartele aparținând inculpatei): Tratat de instituire a unui consiliu unic și a unei comisii unice a Comunităților Europene; Pașaport emis de către Uniunea Europeană pentru membrii Comitetului regiunilor, mandat 2007-2010; Pașaport UE mandat 2010-2015; Mandatul de reprezentant al României în cadrul Comitetului Regiunilor 2010-2014 poziția 2 D.V.; Mandatul emis de către reprezentanța permanentă a României de pe lângă Uniunea Europeană; Agendă și înscrisuri ale Comitetului Regiunilor la care se referă la prezenta și activitatea inculpatei D.V. în calitate de membru.
Instanța de fond a mai arătat că, prin încheierea de ședință din data de 4 octombrie 2012, a respins ca neîntemeiată excepția privind neregularitatea actului de sesizare al instanței, excepție invocată de inculpați, prin apărători, și a constatat, în temeiul art. 300 alin. (1) C. proc. pen. că este legal sesizată prin rechizitoriul nr. 235/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Ploiești.
Examinând însă excepția necompetenței după calitatea persoanei, excepție invocată de inculpata D.V., prin avocat G.D., instanța de fond a reținut următoarele:
Imunitatea Parlamentară permite aplicarea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun pentru membri Parlamentului European sau pentru personalul asimilat acestora. Conform art. 291 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, pe teritoriul statelor membre Comunitățile Europene se bucură de privilegiile și imunitațile necesare îndeplinirii misiunii lor în condițiile stabilite în Protocolul privind privilegiile și imunitațile Comunităților Europene. Potrivit dreptului comunitar, în discuție este beneficiul aplicat „pe teritoriul național, imunităților recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări”. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că inculpata D.V. avea această calitate în perioada de referință, calitate pe care o are și în prezent. Potrivit art. 10 din Protocol, membrii Parlamentului European beneficiază pe teritoriul național de imunitațile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări. În acest caz este vorba despre o „imunitate comunitară”, sesiunea are o durată anuală, iar imunitatea parlamentară se aplică pe toată durata mandatului. Conceptul de „durata sesiunilor” a fost explicit interpretat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene (în hotărârile din 12 mai 1964 și din 10 iulie 1986) în sensul că o sesiune anuală are o durată care corespunde anului în cursul căruia membrii săi se bucură de imunitatea prevăzută în Protocol în această perioadă fiind incluse și vacanțele parlamentare. Ultimul aliniat al art. 10 prevede excepția clasică a aplicării prerogativei imunității parlamentare, conform căreia aceasta nu poate fi invocată în caz de flagrant delict.
Cauza penală a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, primul termen de judecată fiind stabilit astăzi, 26 noiembrie 2013.
Examinând aspectele juridice ridicate de competența Înaltei Curți pentru judecarea în primă instanța a prezentei cauze, se rețin următoarele:
- faptele presupus a fi fost săvârșite de inculpați, fapte ce formează obiectul judecății în prezenta cauză penală, datează din perioada anilor 2005-2007;
- trimiterea în judecată a inculpaților a fost dispusă prin rechizitoriul din data de 23 decembrie 2008;
- așa cum menționează chiar instanța de fond, verificarea regularității rechizitoriului s-a realizat prin încheierea din data de 4 octombrie 2012;
- declinarea competenței prin prezenta sentință a avut loc la data de 21 mai 2013.
A constatat instanța de fond că inculpata D.V. este membru, în mandatul 2010-2015, în Comitetul Regiunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Această calitate nu atrage însă, așa cum greșit a apreciat instanța de fond, schimbarea competenței de judecată prin interpretarea dispozițiilor art. 29 și art. 40 C. proc. pen. întrucât aceasta nu are calitatea de europarlamentar, astfel cum expres se menționează în dispozițiile art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., și nici nu are beneficiul „imunității recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări”.
Instanța de fond a interpretat greșit noțiunile de „privilegii și imunități” menționate de art. 4 din regulamentul de procedură al Comitetului Regiunilor (J.O. al Uniunii Europene nr. L 6/14 din 9 ianuarie 2010) care face trimitere, în mod generic, la „privilegiile și imunitățile prevăzute de Protocolul privind privilegiile și imunitățile”.
De asemenea, în mod greșit s-a asimilat calitatea de „membru în Comitetul Regiunilor” cu cea de „europarlamentar”, inclusiv prin asimilarea cu imunitățile și privilegiile acestora din urmă, nicio dispoziție legală/convențională/protocolară europeană nepermițând o astfel de concluzie juridică, după cum greșit soluția declinării competenței are la bază interpretări generale referitoare la „dreptul comunitar”, la „imunitatea parlamentară”, la „imunitatea comunitară”.
Potrivit art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., împrejurarea care atrage competența Înaltei Curți de Casație și Justiție este exclusiv calitatea persoanei (fiind norme de competență după calitatea persoanei), adică calitatea de senator sau deputat (în Parlamentul României) ori calitatea de europarlamentar.
Or, este de necontestat că inculpata menționată nu are nici calitatea de senator ori de deputat în Parlamentul României și nici calitatea de europarlamentar.
Împrejurarea că, potrivit protocolului diplomatic ori consular, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, cu privire la unele persoane se menționează că beneficiază de anumite privilegii și imunități, nu determină schimbarea „calității”, „statutului” acestora în „europarlamentar” ori în „senator” sau „deputat” în Parlamentul României.
De altfel, nicio reglementare europeană din cele menționate de instanța de fond nu sugerează că membrii Comitetului Regiunilor sunt „echivalați”, prin statut, cu „europarlamentarii”, că se bucură de „imunitate” de jurisdicție penală sau de alte „privilegii” care să pună în discuție răspunderea penală pentru presupusa săvârșire a unor fapte pe teritoriul României, fapte care nu au legătură cu activitatea decurgând din calitatea de membru al Comitetului Regiunilor.
Privilegiile și imunitățile la care trimite Regulamentul de procedură al Comitetului Regiunilor pentru membrii acestuia se referă la cele general acordate persoanelor care îndeplinesc misiuni de natură diplomatică ori consulară, adică în executarea misiunii sau funcției respective (privilegii și imunități privind regimul transmiterii de documente oficiale, regimul documentelor de deplasare, libera circulație, declarațiile făcute în exercitarea funcției, situația familiei, taxele vamale, schimbul valutar, regimul impozitării veniturilor, al achiziționării unor bunuri etc.), iar nu la privilegii sau imunități de jurisdicție penală pentru presupusa săvârșire a unor fapte pe teritoriul României, fapte care nu au legătură cu activitatea decurgând din calitatea de mernbru al Comitetului Regiunilor.
De exemplu, chiar și în cazul europarlamentarilor se stipulează (art. 9-10) că „Membrii Parlamentului European nu pot fi subiectul nici unei forme de anchetă, detenție sau al altor proceduri legale pentru opiniile ori voturile exprimate în exercitarea funcțiilor lor. Pe durata sesiunilor Parlamentului European membrii acestuia beneficiază:
a) pe teritoriul statului lor de imunitățile acordate membrilor parlamentului țării lor;
b) pe teritoriul oricărui alt stat membru de imunitate față de orice măsură de detenție și alte proceduri legale. Imunitatea se aplică, de asemenea, membrilor Parlamentului European atunci când aceștia se deplasează sau se înapoiază de la locul de întrunire a Parlamentului European. Imunitatea nu poate fi invocată în cazul în care un membru al Parlamentului European este surprins în flagrant delict și nici nu poate împiedica Parlamentul European să își exercite dreptul de a ridica imunitatea unuia dintre membrii săi”. De asemenea, în preambulul tuturor protocoalelor referitoare la imunități și privilegii se menționează expres principiul potrivit căruia toate persoanele menționate în protocol „se bucură pe teritoriile statelor membre de privilegiile și imunitățile necesare pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile”, „pentru îndeplinirea misiunii lor”.
Art. 10/respectiv art. 11 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile, la care se face trimitere, inclusiv de instanța de fond, prevede că „Reprezentanții statelor membre care participă la lucrările instituțiilor Comunității, consilierii acestora și experții tehnici se bucură, pe perioada exercitării funcțiilor lor, a călătoriei spre locul de desfășurare a reuniunii și la întoarcere, de privilegiile, imunitatile sau facilitățile obișnuite”/respectiv că „Reprezentanții statelor membre, care iau parte la activitățile desfășurate de instituții ale Comunităților, consilierii lor și experții în probleme tehnice se bucură, pe durata exercitării funcțiilor lor și în decursul călătoriilor lor către sau de la locul reuniunii, de privilegiile, imunitățile și facilitățile uzuale”.
În sfârșit, potrivit art. 17/ex-art. 18 din același protocol: „Privilegiile, imunitățile și facilitățile sunt acordate funcționarilor și altor agenți ai Uniunii exclusiv în interesul acesteia din urmă”.
Cu referire la cererea de reunire a prezentei cauze penale cu cea având nr. 4968/105/2013 a Tribunalului Prahova, în care inculpați sunt N.V. și D.V.A., aceasta urmează a fi examinată de instanța căreia i se va trimite cauza cu nr. 8311/105/2008*, ca instanță competentă pentru ambele cauze penale.
Față de cele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 39 și urm. C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Trimite cauza privind pe inculpații S.M., D.V., N.V., R.S., V.T., S.S.M., D.G., V.D., D.V.A., T.P., S.S., D.M., S.C.C. și O.D. la Tribunalul Prahova, pentru continuarea judecății.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 200 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2013.