S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr.348 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpații D.I. și S.F.
S-au prezentat intimații inculpați, aflați în stare de arest, asistați de avocat C.D., apărător desemnat din oficiu.
A lipsit intimata parte civilă R.P..
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Procurorul a susținut oral motivele de recurs, astfel cum au fost formulate în scris și depuse la dosar, precizând că le aduce o completare, în sensul omisiunii aplicării prevederilor art.13 din Codul penal pentru infracțiunile de tâlhărie prevăzute de art.211 alin.2 lit.a din Cod penal, reținute în sarcina inculpaților.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, aplicarea prevederilor art.13 din Codul penal pentru infracțiunile de tâlhărie prevăzute de art.211 alin.2 lit.a din Codul penal săvârșite de ambii inculpați, înlăturarea prevederilor art.74 și 76 din Codul penal pentru inculpatul D.I. și majorarea pedepsei aplicate acestuia precum și majorarea pedepsei aplicate inculpatului S.F.
Apărătorul inculpaților a pus concluzii de admitere a recursului, numai cu privire la aplicarea prevederilor art.13 din Codul penal, referitor la infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 lit.a din Codul penal, reținută în sarcina inculpaților și respingerea ca nefondate a celorlalte motive de casare susținute de procuror.
Inculpatul D.I., în ultimul cuvânt, a solicitat respingerea recursului declarat de parchet.
Inculpatul S.F., în ultimul cuvânt, a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr.326 din 4 aprilie 2002, a condamnat pe inculpații:
- D.I. la 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.211 alin.2 lit.a,d și e, cu aplicarea art.74 lit.b și c, a art.76 lit.b și a art.71, raportat la art.74 din Codul penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 17 decembrie 2001 la zi.
- S.F. la 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.211 alin.2 lit.a,d și e, cu aplicarea art.71, raportat la art.64 din Codul penal.
Instanța a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 16 decembrie 2001 la zi.
Tribunalul a admis acțiunea civilă a părții civile R.P.T., și a obligat inculpații, solidar, la plata către aceasta a sumei de 10.500.000 lei, despăgubiri civile, precum și la câte 2.500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Hotărând astfel, instanța a reținut, în fapt, că, în ziua de 15 decembrie 2001, în jurul orei 10,00 ,inculpații, aflați în incinta unui magazin, au observat că partea vătămată P.R.T. are asupra sa un teanc de bancnote de 100.000 lei, iar când acesta a părăsit magazinul s-au luat după ea. Pe stradă, inculpatul D.I. i-a cerut lui P.R.T., suma de 5.000 lei, pe care acesta a spus că i-o va da, cerându-le însă să stea la distanță. În acel moment, S.F. a împins-o pe partea vătămată într-un zid, i-a pus mâna la gură, amenințând-o cu „tăierea” dacă va striga, timp în care D.I. i-a luat din buzunar 5.700.000 lei, 31 dolari SUA și telefonul mobil.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații, care, la termenul de judecată au declarat că și le retrag, instanța luând act de voința acestora, potrivit art.369 din Codul de procedură penală.
Prin apelul declarat, parchetul critică hotărârea pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, ca urmare a interpretării greșite a dispozițiilor privind circumstanțele atenuante și a celor referitoare la criteriile legale de individualizare.
Curtea de Apel București, Secția I penală, prin decizia nr.348 din 19 iunie 2002, a respins, ca nefondat, apelul parchetului, apreciind că „Instanța de fond a făcut o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați, respectându-se riguros criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, în conformitate cu care s-a ținut seama de gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni, împrejurările concrete în care fapta a fost comisă și de circumstanțele personale ale inculpaților”.
În termen legal, hotărârile au fost atacate cu recurs declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu reiterarea aceluiași caz de recurs, care a format și obiectul cererii de apel, analizate cu prilejul judecării acestuia.
Examinând hotărârile atacate în raport de cazul de recurs invocat, prevăzut de art.3859 alin.1 pct.14 teza întâi din Codul de procedură penală, precum și din oficiu, cu privire la cazurile care se iau în considerare conform art.3859 alin.3, Curtea constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis.
1. În acest sens, Curtea constată că, de la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie săvârșită în condițiile prevăzute de art.211 alin.2 lit.a, respectiv „de două sau mai multe persoane împreună”, până la judecarea definitivă a acesteia, a intervenit Legea nr.169 din 18 aprilie 2002 (neluată în considerare de către instanța de control judiciar) care a modificat și completat dispozițiile art.211, prin introducerea alineatului 21 ce prevede majorarea limitelor pedepsei, și anume de la 7 la 20 de ani închisoare pentru tâlhăria comisă în situația menționată.
Așa fiind, inculpaților, față de dispozițiile exprese ale art.13 din Codul penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, le sunt aplicabile prevederile anterioare, care prevăd pedepse între 5 și 20 de ani închisoare.
2. Curtea constată că, reținerea circumstanțelor atenuante judiciare, prevăzute de art.74 lit.b și c din Codul penal în favoarea inculpatului D.I. nu se justifică, în raport cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, cât și cu datele personale ale acestuia, care în timpul minorității a fost internat într-un centru de reeducare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat (copie de pe fișa de cazier judiciar, fila 71 din dosarul de urmărire penală), situație în care le va înlătura.
Totodată, inculpatul S.F. nu este nici el la prima abatere de o asemenea gravitate, fiind anterior condamnat pentru fapte de aceeași natură (copie de pe fișa de cazier judiciar, fila 55).
În consecință, Secția penală a Curții Supreme de Justiție, în baza art.38515 alin.1 pct.2 lit.d din Codul de procedură penală, va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, va casa hotărârile pronunțate în cauză cu privire la neaplicarea prevederilor art.13 din Codul penal, referitoare la infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a din Codul penal, privind pe ambii inculpați, la aplicarea dispozițiilor art.74 și ale art.76 din Codul penal privind pe inculpatul D.I., pe care le va înlătura și la pedepsele aplicate inculpaților, în sensul că acestui inculpat îi va stabili o pedeapsă cu închisoarea de 6 ani, iar inculpatului S.F., 7 ani închisoare.
Instanța va deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al arestării preventive de la 17 decembrie 2001 la 25 februarie 2003 pentru inculpatul D.I. și de la 16 decembrie 2001 la 25 februarie 2003 pentru inculpatul S.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr.348 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală, privind pe inculpații D.I. și S.F.
Casează decizia atacată numai cu privire la neaplicarea prevederilor art. 13 din Codul penal referitor la infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin 2 lit. a din Codul penal privind pe ambii inculpați, la aplicarea prevederilor art. 74 și art.76 din Codul penal, privind pe inculpatul D.I., precum și la pedepsele aplicate ambilor inculpați.
Face aplicarea art.13 din Codul penal referitor la infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.2 lit. a din Codul penal, pentru ambii inculpați.
Inlătură aplicarea prevederilor art. 74 și art.76 din Codul penal pentru inculpatul D.I..
Modifică pedepsele aplicate inculpaților, în sensul că le majorează, astfel :
- pentru inculpatul D.I. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 6 ani închisoare;
- pentru inculpatul S.F. de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la 17 decembrie 2001 la 25 februarie 2003 pentru inculpatul D.I. și de la 16 decembrie 2001 la 25 februarie 2003 pentru inculpatul S.F.
Onorariile de avocat, în sume de câte 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2003.