Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu adresa nr.90 din 13 februarie 2004, a fost înaintat acestei instanțe, recursul declarat de inculpatul S.F., împotriva încheierii din 14 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Prin motivele de recurs scrise, inculpatul a criticat susținerea instanței care menține starea de arest cu mențiunea că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și a arătat că nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie. Pentru a dovedi acest lucru a cerut să fie audiați doi martori pe care i-a indicat în memoriul depus.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Curtea de Apel București, secția I penală a fost investită cu judecarea apelurilor declarate de inculpații C.D. și S.F., împotriva sentinței penale nr. 1117 din 17 noiembrie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală în dosarul nr. 3483/2003.
Prin rezoluție s-a fixat termen pentru judecarea apelurilor la 26 ianuarie 2004 și potrivit art. 3002 C. proc. pen. termen pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive.
Procedând conform art. 160b C. proc. pen., Curtea a analizat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive față de cei doi inculpați (art.148 lit. h) C. proc. pen.) și a apreciat că acestea se mențin și impun în continuare privarea de libertate.
S-a motivat că gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost condamnați în primă instanță infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., circumstanțele reale ale faptelor, persoana fiecărui inculpat și existența probelor certe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, existând temerea că puși în libertate vor săvârși și alte fapte de același gen, impun menținerea stării de arest.
Încheierea este temeinică și legală, corespunzând cerințelor prevăzute de lege.
Instanța, prin încheiere motivată, a menținut măsura arestării preventive, motivarea încheierii constând, tocmai în faptul stabilirii menținerii condițiilor avute în vedere, la luarea măsurii.
Față cu cele arătate, recursul declarat de inculpat fiind nefondat va trebui respins, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct.1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și dispozițiile art.192 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.F. împotriva încheierii de ședință din 14 ianuarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2004.