Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 133 din 19 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Vaslui s-a dispus condamnarea inculpatei H.Y. (nume anterior V.E.C.), de cetățenie română și turcă, astfel:
- pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă prev. de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.
- pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.
- pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă calificată și continuată, prev. de art. 198 alin. (4) rap. la art. 198 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., la pedeapsa de.2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), lit. d) (drepturile părintești) și e) (dreptul de a fi tutore sau curator).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatei H.Y., în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a (dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), lit. d) (drepturile părintești) și e) (dreptul de a fi tutore sau curator).
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii s-au interzis inculpatei H.Y., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a (dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) lit. d) (drepturile părintești) și e) (dreptul de a fi tutore sau curator).
Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate prin prezenta sentință penală și potrivit. art. 82 alin. (1) C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 4 (patru) ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale.
În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei H.Y. asupra disp. art. 83 și art. 84 C. pen., asupra faptului că pe parcursul termenului de încercare să nu mai comită alte infracțiuni și să își execute obligațiile civile stabilite prin prezenta sentință penală, iar în caz contrar se va dispune revocarea acestui beneficiu și executarea pedepsei în regim de detenție.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat executarea, pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a (dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), lit. d) (drepturile părintești) și e) (dreptul de a fi tutore sau curator).
În temeiul prevederilor art. 118 alin. (1) C. pen., și art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a confiscat de la inculpata H.Y. suma de 599,11 euro suma obținută din activitatea de pornografie infantilă și un număr de 56 CD-uri și DVD-uri.
În temeiul art. 913 alin. (7) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a prezentei sentințe penale suporturile CD și DVD, se vor arhiva odată cu dosarul cauzei la sediul Tribunalului Vaslui, în locuri speciale în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității.
În baza art. 189 alin. (1) și art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligată inculpata H.Y. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 900 RON, din care suma de 500 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat la urmărirea penală și suma de 400 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat la cercetarea judecătorească, din care suma de 200 RON reprezentând onorariu avocat oficiu înaintat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și drept:
Martora B.M.G. locuiește cu părinții și încă o soră B.M.
În luna martie 2010, când abia împlinise 17 ani, martora B.M.G. a cunoscut-o pe inculpata H.Y., fostă V.E.C. prin intermediul fratelui acesteia, cu care petrecuse revelionul și care i-a propus martorei minore, să supravegheze pe cei patru-copii minori ai inculpatei.
Martora minoră B.M.G., care nu avea în acel moment nicio ocupație, dar se afla într-o situație financiară precară, a acceptat propunerea inculpatei, iar în următoarele 3-4 luni a locuit efectiv în locuința inculpatei H.Y. îngrijindu-i copii minori.
Profitând de această situație, inculpata H.Y. i-a propus la acel moment dat martorei minore B.M.G. să facă împreună videochat, respectiv, să se dezbrace și să întrețină raporturi sexuale împreună cu inculpata, în fața unei camere de luat vederi, promițându-i că în acest moment obține sume mari de bani de la clienți; martora minoră a acceptat propunerea făcută de inculpata H.Y., iar în perioada următoare au avut loc aprox 10 ședințe, cu o durată de aproximativ 1 oră fiecare, timp în care martora B.M.G. și H.Y. au întreținut raporturi sexuale sau realizau alte elemente, cu conotații sexuale, funcție de cererile clienților care accesau site-ul de specialitate ZZZ la care se scrisese anterior inculpata:
Conform extrasului contului bancar deschis de inculpata H.Y. Banca R. SA aceasta a avut încasări valutare externe de 599,11 euro din activitatea de videochat .
Pentru participarea la secvențele de videochat, inculpata H.Y. i-a plătit martorei victimă B.M.G. suma de 600 RON.
În baza autorizației de percheziție din 17 decembrie 2012 emisă de Tribunalul Vaslui, la data de 18 decembrie 2012 s-a efectuat o percheziție domiciliară la imobilul proprietatea inculpatei H.Y., în cadrul căreia au fost identificate și ridicate un hard disk, un laptop marca C. și un număr de 56 CD-uri și DVD.
În baza autorizației de percheziție din 20 februarie 2013 emisă de Tribunalul Vaslui a procedat la efectuarea percheziției în sistem informatic, asupra sistemelor informatice și a suporților de -stocare, a datelor informatice, ridicate de la locuința inculpatei H.Y. la percheziția domiciliară efectuată la data de 18 decembrie 2012.
Conform raportului de constatare din 13 martie 2013 pe unul din cele 56 CD-uri marca S. cu inscripția C+G au fost identificate 2 fișiere video tip M. intitulate „M. C+G față" și „M. C+G lateral", realizate la 01 mai 2010 și respectiv 22 mai 2010, și care conțin înregistrări video cu inculpata H.Y., întreținând raporturi sexuale cu martora minoră B.M.G.
Situația de fapt expusă mai sus s-a dovedit prin următoarele mijloace de probă:
- denunțul formulat de B.V.
- declarația martorei minore B.M.G.; - declarațiile martorei B.A.M.; - percheziția domiciliară; - percheziția în sistem informatic;- extrase cont bancar; - declarația inculpatei H.Y.
Faptele inculpatei H.Y. de a expune în perioada martie-iunie 2010 prin intermediul conexiunii de internet și a site-ului de specialitate ZZZ, suporturi vizuale, care reprezintă poziții și acte sexuale cu caracter pornografic, ce o implică pe minora B.M.G. în scopul vinderii acestor suporți vizuali, către clienții respectivului site, și obținerii de profit, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă prev. de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Acțiunile care caracterizează elementul material al infracțiunii din Legea nr. 678/2001, comise de inculpata au fost probate ca fiind:
- a expus pe minora B.M.G. camerei de luat conectată la rețeaua de internet și a prezentat, înfățișat, imagini vizuale cu poziții cu caracter pornografic sau acte sexuale.
- vânzarea acestor imagini sexuale, comercializarea lor clienților site-ului de specialitate la care era înscrisă inculpata în schimbul obținerii unui profit;
Faptele inculpatei H.Y. de a deține la domiciliu, fără drept pe un mijloc de stocare a datelor informatice - respectiv 1 CD, materiale pornografice cu minora B.M.G., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informative, prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003.
Ca și modalitate ce caracterizează elementul material al infracțiunii prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, a fost dovedită ca fiind obținerea, respectiv păstrarea la domiciliu, pe un mijloc de stocare a datelor informatice, respectiv un CD, de filme și fotografii, implicând-o pe minora B.M.G. în acte sexuale explicite cu inculpata H.Y.
Faptele inculpatei H.Y. de a determina pe minora B.M.G. să întrețină cu aceasta acte sexuale, prin darea sumei de 600 RON, în scopul producerii de materiale pornografice, în mod repetat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor în formă calificată și continuată, prev. de art. 198 alin. (4) rap. la art. 198 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în conținutul deciziei nr. 499 din 21 februarie 2012, atât obiectul juridic cât și latura subiectivă a infracțiunii prev. de art. 198 alin. (4) C. pen. și respectiv, art. 51 din Legea nr. 161/2003, sunt diferite și nu se poate considera că împrejurarea agravantă a infracțiunii prev. de art. 198 alin. (4) C. pen. este absorbită de infracțiunea prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003; raportul dintre cele două infracțiuni nu este unul de la infracțiune complexă la o infracțiune cel puțin gravă, care ar putea fi absorbită în conținutul laturii constitutive ale primei infracțiuni.
Inculpata H.Y., fostă V.E.C., cu dublă cetățenie română și turcă, fără ocupație, fără antecedente penale, a recunoscut și regretat faptele comise.
Martora B.M.G. nu s-a constituit parte civilă în faza.de urmărire penală.
Prin ordonanța nr. 59/D/P/2011 din 17 februarie 2012 s-a dispus începerea urmăriri penale față de învinuiții I.S.Ș., I.L.D. și I.C.E., sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 18 din Legea nr. 678/2001 și 51 din Legea nr. 161/2003.
Din întreg conținutul materialului de urmărire penală administrat în cauză a rezultat cu certitudine faptul că întreaga activitate infracțională a fost desfășurată doar de inculpata H.Y., motiv pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuiți.
Din probele administrate în cauză a rezultat vinovăția inculpatei față de învinuirile aduse prin rechizitoriu DI.I.C.O.T. - S.T. Vaslui.
Astfel, prin infracțiunile comise de inculpată, s-au adus atingere libertății sexuale a minorei B.M.G., prin crearea, răspândirea în mediul informatic, a materialelor de pornografie infantilă, care impun, obținerea unor sume de bani de la acte sexuale cu minori, cu scopul de a se produce cu acest prilej imagini cu caracter obscen, cu scopul răspândirii lor, contra cost, în mediul informatic.
Probele strânse în acest sens, în cursul urmăririi penale s-au coroborat cu declarația de recunoaștere și regret a inculpatei, care a urmărit, prin comiterea acestor infracțiuni, un folos patrimonial, este drept și alături de victima minora B.M.G.
În aceste condiții, s-a dispus condamnarea inculpatei pentru comiterea celor trei infracțiuni reținute în sarcina sa neexistând cauze, care să ducă, la înlăturarea răspunderii penale a acesteia.
La individualizarea judiciară a pedepsei, s-a ținut seama de disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., care, impun o micșorare a cuantumului pedepsei închisorii cu 1/3, dar și de circumstanțele atenuante reținute în sarcina inculpatei.
Astfel, s-a reținut că inculpata, nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, are 4 copii minori în întreținere, fiind singura lor întreținătoare. Aceasta s-a prezentat la fiecare termen de judecată, cât și la fiecare chemare a sa la urmărirea penală, cooperând cu organele judiciare în mod sincer, astfel încât, s-a apreciat că sunt aplicabile în cauză disp. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., precum și disp. art. 76 alin. (1) C. pen., privind reducerea cuantumului pedepselor, ca efect al circumstanțelor atenuante.
Sub raportul periculozității și complexității infracțiunilor comise de inculpată, instanța a avut în vedere, faptul că, aceasta a avut o activitate infracțională redusă, cu o singură parte vătămată, a obținut ca urmare a comiterii acestor infracțiuni o sumă modică.
În aceste condiții, instanța a dispus condamnarea inculpatei H.Y. astfel:
- pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă prev. de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., Ia o pedeapsă de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.
- pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la o pedeapsă de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.
- pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă calificată, și continuată, prev. de art. 198 alin. (4) rap. la art. 198 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen.; cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a (dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), lit. d) (drepturile părintești) și e) (dreptul de a fi tutore sau curator).
Conform art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale și a pedepsei complementare aplicate inculpatei H.Y., în pedeapsa cea mai grea, urmând că-aceasta să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. lit. d) și.e).
Pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 71 alin. (2) C. pen. inculpatei H.Y., i s-au interzis drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b), d) și e).
Avându-se în vedere faptul că, scopul pedepsei poate fi atins în acest:caz și fără o executare efectivă a acesteia fiind un prim și ultim eveniment;- ca urmare a circumstanțelor atenuante de care beneficiază inculpata, instanța, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen.
Termenul de încercare, conform art. 82 C. pen., a fost stabilit la 4 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale.
În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei H.Y. asupra disp. art. 83 și art. 84 C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare în caz de comitere a unor noi infracțiuni sau de sustragere, cu rea-credință de la obligațiile civile stabilite prin prezenta sentință penală, pe durata termenului de încercare stabilit mai sus.
Totodată, conf. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-au suspendat și pedepsele accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), d) și e) C. pen.
Raportat la cauza Hirst contra Marii Britanii și în baza prevederilor art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei pe durata executării pedepsei aplicate exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., față de soluția de condamnare instanța considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Referitor la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., instanța a arătat că, din motivarea deciziei nr. 2 din 6 octombrie 2005 a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie. Această marjă de apreciere nu este nelimitată. Restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanță, independentă în fiecare caz în parte.:
Parlamentul nu poate interzice automat (prin lege) exercitarea unui drept subiectiv fundamental, ca dreptul de a alege, unei categorii întregi, cum este aceea a deținuților dintr-un stat parte al Convenției, întrucât acest fapt ar avea efecte arbitrare.
De aceea, este necesară aprecierea instanței în fiecare, caz în parte și în contradictoriu, astfel încât necesitatea și proporționalitâtea să poate fi apreciate individual și în contradictoriu.
În cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei-de Nord încălcarea dreptului, subiectiv ce exprimă conținutul dreptului la alegeri libere este generată de „Legea britanică din 1983" ce reglementează alegerile, interdicția de a vota operând ope legis și față de toți condamnații, instanțele britanice nefiind chemate să se pronunțe pentru fiecare caz în parte.
Prin urmare, din decizia instanței europene s-a apreciat că rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.
Referitor la cauza din prezentul dosar privind pe inculpata H.Y., instanța a constatat că potrivit art. 36 din Constituția României cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniți până la ziua alegerilor inclusiv și că nu au drept de vot debilii sau alienații mintali, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, dispozițiile constituționale fiind preluate în Legea electorală.
În cauză inculpata a comis trei infracțiuni în concurs, care atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală a minorilor, la decența publică, cât și la sentimentul de pudoare, al societății față de actele sexuale explicite cu minori, transmise prin intermediul informatic.
S-a reținut că este adevărat că într-o societate democratică dreptul la alegeri libere, este o valoare fundamentală, la fel ca și relațiile de familie șt cele privind protecția minorilor asupra abuzurilor sexuale de orice fel.
Însă, din moment, ce inculpata, nu are maturitatea de a respecta, drepturile fundamentale ale minorilor, sub aspectul vieții sexuale, s-a apreciat că se impune, în mod rezonabil concluzia că această inculpată nu este în măsură să aprecieze asupra modului în care este guvernată țara și să facă parte din organele elective publice sau de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, ca urmare a degradării morale, de care a dat dovadă prin comiterea infracțiunilor.
Pentru a se putea exercita aceste drepturi este necesar, ca cel care le exercită, să dea dovadă de o înaltă ținută morală, pe care, însă, inculpata în prezent nu o are.
În baza art. 189 alin. (1) și art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata H.Y. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 900 RON, din care suma de 500 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat la urmărirea penală și suma de 400 RON reprezentând - cheltuieli judiciare avansate de stat la cercetarea judecătorească, din care suma de 200 RON reprezentând onorariu avocat oficiu înaintat din fondurile Ministerului Justiției.
Hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpata H.Y., care a criticat-o sub aspectul cuantumului pedepsei, a modalității de executare și cu privire la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) C. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea a constatat că apelul declarat de inculpată este tardiv.
Astfel, la termenul de judecată din data de 19 iunie 2013 inculpata a fost prezentă în fața Tribunalului Vaslui, când a dat și declarație, uzitând de procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. La același termen au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, în prezența inculpatei și a apărătorului acesteia.
Conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen., termenul de 10 zile pentru declararea apelului, pentru inculpata prezentă la dezbaterile din data de 19 iunie 2013, curge de la pronunțarea hotărârii, respectiv de la 19 iunie 2013, calculat pe zile libere, acest termen se împlinea la data de 01 iulie 2013.
Inculpata a declarat apelul prin corespondență Ia data de 26 iulie 2013, cu mult după expirarea termenului de apel.
Analizând instituțiile repunerii în termenul de apel și apelului peste termen, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 364 sau 365 C. proc. pen. Astfel, inculpata a fost prezentă la dezbaterile asupra fondului și nici nu s-a invocat o cauză temeinică de împiedicare care să justifice repunerea în termenul de apel.
Față de aceste aspecte, Curtea, art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpată împotriva sentinței .penale nr. 133 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Vaslui, fiind obligată la cheltuieli judiciare conform art. 189, art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata H.Y.
Examinând cauza în temeiul art. 3856 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, se constată că în raport de data pronunțării deciziei atacate, sunt aplicabile dispozițiile actuale ale Codului de procedură penală, astfel cum a fost modificat, prin Legea nr. 2/2013.
Inculpata deși a motivat recursul în termenul prev. de art. 36510 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte nu va putea avea în vedere cazurile de casare invocate având în vedere soluția pronunțată de către instanța de apel.
Examinând punctual criticile, Înalta Curte stabilește că motivul de recurs referitor la împrejurarea că apelul a fost declarat în termen se încadrează în cazul de casare invocat, respectiv art. 3859 pct. 172,C. proc. pen., însă critica nu este fondată.
Astfel, din actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, rezultă, că la termenul de judecată din data de 19 iunie 2013 de la instanța de fond, inculpata a fost prezentă în fața Tribunalului Vaslui, a dat și declarație uzitând de procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., la același termen au avut loc și dezbaterile asupra fondului cauzei, în prezența inculpatei și a apărătorului acesteia.
Or, conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen. anterior, termenul de 10 zile pentru declararea apelului, pentru inculpata aflată în stare de libertate și prezentă la dezbaterile din data de 19 iunie 2013, curge de la pronunțarea hotărârii, respectiv de la 19 iunie 2013, calculat pe zile libere, acest termen s-a împlinit la data de 01 iulie 2013.
Inculpata a declarat apelul prin corespondență la data de 26 iulie 2013, cu mult după expirarea termenului de apel.
Instanța de apel, analizând, instituțiile repunerii în termenul de apel și apelului peste termen, corect a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 364 sau art. 365 C. proc. pen.
Așadar, în mod corect s-a reținut că inculpata a fost prezentă la dezbaterile asupra fondului și nici nu s-a invocat o cauză temeinică de împiedicare care să justifice repunerea în termenul de apel, astfel că, în mod corect s-a respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpată împotriva sentinței penale nr. 133 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Vaslui, și a fost obligată inculpata la cheltuieli judiciare conform art. 189, art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Față de cele reținute, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata H.Y. împotriva deciziei penale nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă,
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2014.