Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 457 din 24 septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Constanța s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul I.D.M., pentru întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 23 din 18 februarie 1993 a Tribunalului Constanța.
Condamnatul a fost obligat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite cazurile prevăzute de art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) din același cod, respectiv, „când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie”.
În acest sens s-a reținut că referatul de anchetă socială a relevat că părinții inculpatului sunt decedați, iar cele două surori ale acestuia sunt căsătorite.
Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind în această cale de atac, situația dificilă în care se găsește familia sa și deci admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Prin decizia penală nr. 266/ P din 25 octombrie 2002, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Nemulțumit și de hotărârea pronunțată în apel, condamnatul a declarat recurs, fondat pe considerentul îndeplinirii în cauză a condiției situației speciale a familiei, situație pentru a cărei ameliorare materială se impune întreruperea executării pedepsei.
Recursul declarat nu este fondat.
Potrivit prevederilor art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazul și în condițiile înscrise în art. 453 din același cod, iar la lit. c), a primului aliniat al acestui text de lege se enunță cazul „când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru familie”.
Din ancheta socială efectuată nu s-au desprins astfel de împrejurări speciale, gravitatea cărora să producă consecințe imediate, negative, pentru familia condamnatului.
Față de cele expuse, se reține că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnat, să fie respins ca nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul I.D.M. împotriva deciziei penale nr. 266/ P din 25 octombrie 2002 a Curții de Apel Constanța.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2003.