Decizie nr. 901/2016
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 170/PI din 10 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/59/2016/a1 a fost respinsă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, și, în baza art. 111 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, s-a dispus a fi plătit din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Timiș.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 20 mai 2016, sub nr. x/59/2016/a1, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a solicitat, urmare a cererii Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene, menținerea măsurii arestării numitului A. în vederea predării către autoritățile judiciare din Belgia, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (9) din Legea nr. 302/2004.
În motivarea cererii s-a arătat că autoritățile belgiene responsabile cu preluarea persoanei nu pot organiza misiunea de preluare a susnumitului până la data de 10 iunie 2016, dată la care expiră măsura arestării provizorii, astfel cum aceasta a fost dispusă prin sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond, a reținut următoarele:
Prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, înregistrată pe rolul instanței de judecată la data de 12 mai 2016, sub nr. x/59/2016, s-a solicitat, în baza art. 102 din Legea nr. 302/2004, luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de 30 zile în vederea predării, față de persoana solicitată A., având în vedere împrejurarea că față de acesta s-a emis un mandat european de arestare de Judecătoria de Primă Instanță Flandra de Vest, Secția Veurne Belgia, în Dosarul nr. x/137/DD, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Prin sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/59/2016, în baza art. 107 alin. (1) raportat la art. 103 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În consecință, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 25 aprilie 2016 de către Judecătoria de Primă Instanță Flandra de Vest, Secția Veurne Belgia, în Dosarul nr. x/137/DD pe numele persoanei solicitate A. și predarea acesteia către organele judiciare din Belgia.
S-a constatat că persoana solicitată a consimțit la predarea sa organelor judiciare din Belgia și nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.
De asemenea, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 (treizeci) de zile, începând cu data de 12 mai 2016, până la data de 10 iunie 2016, inclusiv.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 8 lit. b) și art. 5 alin. (3) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală și cooperare judiciară internațională în materie penală, s-a dispus plata sumei de 420 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, să fie virată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Timiș.
În baza acestei sentințe a fost emis mandatul de arestare nr. 63/PI//ME din data de 12 mai 2016.
La data de 10 iunie 2016, prin adresa, Biroul Sirene România, a comunicat faptul că persoana solicitată A. nu a putut fi preluată de autoritățile belgiene, solicitând comunicarea unei decizii cu privire la posibilitatea prelungirii stării de arest preventiv a susnumitului în vederea predării către autoritățile din Belgia.
Prin adresa emisă la aceeași dată, instanța de fond a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene să comunice următoarele: motivele pentru care, potrivit art. 111 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 nu s-a procedat la predarea numitului A. în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare; dacă în condițiile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 s-a convenit o nouă dată pentru predarea numitului A. - și în caz afirmativ - motivele pentru care nu a fost predat numitul A. în termen de 10 zile de la această nouă dată. Urmare a acestei adrese, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene a răspuns că autoritățile belgiene au solicitat prelungirea perioadei de arest din cauza imposibilității de a duce la bun sfârșit procedura de extrădare în termenul de arestare, ca urmare a unor probleme administrative, fiind informați cu privire la data de 16 iunie 2016 ca dată a predării persoanei solicitate.
Făcând o evaluare a înscrisurilor aflate la dosar, prima instanță a constatat că termenele prevăzute de dispozițiile art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind predarea persoanei solicitate, nu au fost respectate de către autoritățile implicate, prima dată fixată pentru predare fiind stabilită la 16 iunie 2016, după un interval mai mare de o lună de la data când s-a dispus executarea mandatului european de arestare, predarea persoanei și luarea măsuri arestării preventive.
Prin urmare, apreciind că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 111 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, prima instanță a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a formulat contestație, arătând că, deși, data convenită pentru predarea persoanei solicitate a fost stabilită după expirarea termenului de arestare precizat prin hotărârea de predare, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 103 alin. (10) din Legea nr. 304/20004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, termenul maxim de arestare de 180 de zile, nefiind depășit.
Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare.
Prin sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/59/2016, în baza art. 107 alin. (1) raportat la art. 103 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, dispunându-se executarea mandatului european de arestare emis la data de 25 aprilie 2016 de către Judecătoria de Primă Instanță Flandra de Vest, Secția Veurne Belgia, în Dosarul nr. x/137/DD pe numele persoanei solicitate A. și predarea acesteia către organele judiciare din Belgia.
Totodată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 12 mai 2016, până la data de 10 iunie 2016, inclusiv.
În baza acestei sentințe a fost emis mandatul de arestare nr. 63/PI/ME din data de 12 mai 2016.
Din conținutul adresei emisă de Biroul Național Sirene la data de 10 iunie 2016, rezultă că persoana solicitată A. nu a putut fi preluată de către autoritățile belgiene până la data de 10 iunie 2016, data expirării măsurii arestării preventive dispuse de instanța de judecată, prin sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016, acestea solicitând prelungirea arestării preventive a persoanei solicitate, motivat de faptul că s-au aflat în imposibilitate de a îndeplini procedura de extrădare în termenul de arestare, din motive administrative, informând, totodată Biroul Național Sirene, cu privire la data de 16 iunie 2016, ca dată de predare a persoanei solicitate.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că, între autoritățile implicate în predarea persoanei solicitate, respectiv Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene și autoritățile belgiene, nu au fost stabilite termenele prevăzute de art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, prima dată stabilită pentru predarea persoanei solicitate A., fiind la 16 iunie 2016, după mai mult de o lună de la data când, prin sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016, s-a dispus executarea mandatului european de arestare, predarea persoanei și luarea măsurii arestării preventive.
Potrivit art. 111 alin. (4) din actul normativ anterior menționat, în cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleași fapte.
În aceste condiții, Înalta Curte constată că instanța de fond a respins, în mod corect, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A., întrucât nu au fost respectate termenele pentru predare, fără ca acest motiv să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat de arestare bazat pe aceleași fapte.
Pentru motivele mai sus arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva sentinței penale nr. 170/PI din 10 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, privind persoana solicitată A.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană solicitată, în sumă de 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva sentinței penale nr. 170/PI din 10 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, privind persoana solicitată A.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană solicitată, în sumă de 400 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2016.