Asupra contestaţiei penale de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-a constatat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate cu privire la extrădare.
S-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A..
S-a dispus extrădarea şi predarea către autorităţile din Statele Unite ale Americii a numitului A., faţă de care a fost emis mandatul de arestare din data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky.
S-a constatat că persoana extrădabilă nu şi-a dat acordul pentru extrădare şi că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii.
S-a dispus arestarea în vederea predării a numitului A., pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.12.2018 la 10.01.2019 inclusiv.
S-a constatat că persoana extrădată a fost reţinută pentru 24 de ore la data de 11.12.2018, ora 21:10.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a reţinut următoarele:
La data de 12.12.2018 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, sub numărul de mai sus, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti referitoare la cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii cu privire la numitul A..
În cuprinsul sesizării, s-a arătat în esenţă că la data de 05.12.2018, prin adresa nr. x, Ministerul Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (4) rap. la art. 40 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane privind pe numitul A..
S-a învederat că potrivit acestei solicitări persoana extrădabilă este urmărită pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii pentru infracţiunile de:
- conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.
S-a mai arătat că la data de 05.07.2018 a fost înregistrat, sub nr. x la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, rechizitoriul prin care numitul A., alături de alte persoane, a fost inculpat pentru comiterea infracţiunilor anterior menţionate şi că la aceeaşi dată, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat de arestare pe numele acestuia.
Ministerul Public a precizat că autorităţile judiciare americane au transmis prin intermediul Ministerului Justiţiei documentele prevăzute de dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, respectiv:
- rechizitoriul nr. x, aflat pe rolul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky;
- mandatul de arestare nr. x emis la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al Statului Kentucky;
- copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză;
- declaraţia sub jurământ a agentului special B.;
- fotografii ale numitului A..
S-a precizat în continuare că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă sunt incriminate şi de legea penală română şi, de asemenea, că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă ale cererii de extrădare, aspect constatat şi de Ministerul Justiţiei cu ocazia efectuării examenului de regularitate conform art. 38 din Legea nr. 302/2004.
Raportat la cele arătate, Ministerul Public a solicitat Curţii de Apel Bucureşti să dispună admiterea cererii de extrădare, precum şi arestarea provizorie a numitului A. în vederea extrădării.
A fost ataşat dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti conţinând documentele înaintate de autorităţile americane, precum şi actele întocmite de Ministerul Public, conform Legii nr. 302/2004.
La termenul din 12.12.2018, Curtea a procedat la audierea numitului A., care a formulat opoziţie la extrădare şi a precizat prin apărător că nu solicită acordarea termenului prevăzut de art. 46 şi 49 din Legea nr. 302/2004 în vederea formulării în scris a motivelor de opoziţie.
S-a arătat, de asemenea, că persoana extrădabilă nu înţelege să renunţe la beneficiul regulii specialităţii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut următoarele:
Prin cererea de extrădare ce face obiectul prezentei cauze s-a solicitat extrădarea cetăţeanului român A., faţă de care Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat de arestare la data de 05.07.2018.
S-a reţinut de autorităţile americane că persoana extrădabilă a comis următoarele infracţiuni:
- conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.
În fapt, s-a reţinut în sarcina persoanei extrădabile A. că, împreună cu alte persoane, a fraudat cetăţeni ai Statelor Unite ale Americii prin organizarea unor licitaţii online, procedând ulterior la operaţiuni de spălare de bani prin reţeaua C.. Astfel, acesta şi ceilalţi membri ai reţelei C. postau anunţuri false pe site-uri de vânzări online şi cu amănuntul, prin care ofereau spre vânzare articole de lux, cum ar fi autovehicule. Pretinzând că persoana care a postat anunţul de vânzare este într-o situaţie delicată (ex. decesul unui membru de familie, militar detaşat la o altă unitate etc) solicita persoanelor interesate plata, folosind facturi care conţineau mărci comerciale contrafăcute ale licitaţiilor online oficiale (ex. D. şi E.). Sumele trimise de victime erau utilizate apoi pentru achiziţionarea de monedă digitală bitcoin.
S-a reţinut că moneda bitcoin era transferată către un alt cont de bitcoin, aparţinând altei persoane şi apoi era schimbată în monedă obişnuită (RON sau valută)
În urma examenului de regularitate internaţională, efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean român, că între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009, că extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 şi art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, că la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română şi că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004.
Curtea a constatat mai întâi că, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii şi România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
De asemenea, la art. 2 alin. (1)-(4) al aceluiaşi Tratat, intitulat "Infracţiuni care dau loc la extrădare", se prevăd următoarele:
(1) O infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. În cazul în care cererea de extrădare are ca obiect executarea de către o persoană condamnată a unei pedepse aplicate pentru o infracţiune care dă loc la extrădare, pedeapsa privativă de libertate rămasă de executat trebuie să fie de cel puţin 4 luni.
(2) De asemenea, pot da loc la extrădare tentativa, asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile menţionate la alin. (1).
(3) În sensul prezentului articol, o infracţiune dă loc la extrădare:
a) indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie;
b) indiferent dacă infracţiunea este sau nu una dintre acelea pentru care legislaţia federală a Statelor Unite ale Americii prevede dovedirea unor aspecte, precum folosirea transportului interstatal ori folosirea serviciilor poştale sau a altor facilităţi care afectează comerţul interstatal ori exterior, aceste aspecte fiind doar de natură a stabili competenţa pentru o instanţă federală din Statele Unite ale Americii; şi
c) indiferent dacă, în cauzele penale privitoare la impozite şi taxe, obligaţii vamale, controlul operaţiunilor valutare, importul sau exportul de mărfuri, legislaţia statelor solicitant şi solicitat prevede ori nu acelaşi tip de impozite şi taxe, obligaţii vamale sau controlul operaţiunilor valutare, importul ori exportul aceloraşi tipuri de mărfuri.
(4) Dacă infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea va fi acordată, dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii pentru extrădare, în cazul în care legislaţia statului solicitat permite aplicarea unei pedepse pentru o infracţiune comisă în afara teritoriului său în împrejurări similare.
Totodată, în articolele 4-7 din Tratat sunt menţionate situaţiile în care extrădarea solicitată de una dintre părţi poate fi refuzată, precum şi motivele care nu pot justifica respingerea unei cereri de extrădare.
Raportat la articolele menţionate din cuprinsul Tratatului, Curtea a constatat că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 4-7 ale acestuia. Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracţiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.
Împrejurarea că persoana extrădabilă ar putea fi judecată în România sub aspectul faptelor de a căror săvârşire este acuzată de autorităţile americane nu poate justifica un refuz al extrădării, acest motiv fiind exclus de dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Tratat.
Instanţa a constatat şi că susţinerea persoanei extrădabile, în sensul că nu este vinovată de săvârşirea faptelor obiect al acuzaţiei nu poate face obiectul analizei Curţii, conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.
Referitor la situaţia personală a numitului A., care a afirmat că are probleme de sănătate, Curtea a constatat că acest aspect nu reprezintă un impediment la extrădare, acesta putând primi tratament pentru afecţiunile de care suferă şi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Curtea a reţinut în continuare că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracţional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) şi (2) din C. pen. (efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos) şi spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Faptele anterior menţionate sunt sancţionate de legea penală a ambelor părţi cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, aşadar, îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.
De asemenea, autorităţile americane au ataşat cererii de extrădare documentele şi informaţiile obligatorii prevăzute de art. 8 alin. (2) şi (3) din Tratat.
În aceste condiţii, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi că motivele de opoziţie invocate de persoana solicitată nu sunt întemeiate, Curtea, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 a constatat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate cu privire la extrădare.
Împotriva hotărârii pronunţate de curtea de apel a formulat contestaţie persoana extrădabilă, solicitând respingerea cererii de extrădare şi judecarea sa în România, având în vedere că faptele reţinute în sarcina sa au corespondent în legislaţia românească.
A solicitat să se aibă în vedere Convenţia de la New York din anul 1994 care nu permite detaşarea unei persoane faţă de familia sa, de ţara în care s-a născut şi cu care are legături, pentru că pedeapsa trebuie să permită ulterior şi reinserţia socială, iar din punctul său de vedere, nu se justifică în niciun mod condiţia urgenţei măsurii.
A mai susţinut că autorităţile judiciare americane nu i-au adus la cunoştinţă niciun act de urmărire penală pentru a putea să-şi formuleze apărările şi să nu ajungă direct în faţa unei instanţe de judecată.
Examinând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.
Art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii şi România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a solicitat admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii cu privire la numitul A., în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (4) rap. la art. 40 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007.
Potrivit acestei solicitări persoana extrădabilă este urmărită pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii pentru infracţiunile de:
- conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;
- conspiraţie la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.
La cererea de extrădare, autorităţile judiciare americane au transmis prin intermediul Ministerului Justiţiei documentele prevăzute de dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, respectiv:
- rechizitoriul nr. x, aflat pe rolul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky;
- mandatul de arestare nr. x emis la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al Statului Kentucky;
- copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză;
- declaraţia sub jurământ a agentului special B.;
- fotografii ale numitului A..
Se reţine, că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracţional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) şi (2) din C. pen. (efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos) şi spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Faptele menţionate sunt sancţionate de legea penală a ambelor părţi cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, aşadar, îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.
Raportat la dispoziţiile legale menţionate, Înalta Curte constată că în cauză nu există niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4-7 din Tratat.
Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracţiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.
Susţinerile persoanei extrădabile, în sensul, că pentru faptele imputate poate fi judecat în România, nu pot fi primite, întrucât în cauză nu există elemente din care să rezulte că faptele de fraudă informatică săvârşite împotriva cetăţenilor americani, cu efecte în statul american, investigate de o autoritate judiciară americană, ar fi mai uşor de investigat din nou în România în această fază.
De asemenea,împrejurarea că în cauză nu s-a ţinut cont de Convenţia de la New York din 1994 ratificată de România, care nu permite detaşarea unei persoane faţă de familia sa, de ţara în care s-a născut şi cu care are legături, pentru că pedeapsa trebuie să permită ulterior şi reinserţia socială, ori că autorităţile americane nu i-au adus la cunoştimţă niciun act de urmărire penală pentru a-şi putea formula apărările nu constituie motive de refuz ale cererii de extrădare. Aceste motive nu sunt incidente în cauză, întrucât extrădarea a fost solicitată în vederea parcurgerii procedurii de stabilire a vinovăţiei şi nu în cea a executării pedepselor.
Prin urmare, nu s-au identificat motive obligatorii sau facultative de refuz al extrădării incidente în cauză.
Astfel, cum s-a mai subliniat, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii şi România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
Potrivit art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în sumă de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 decembrie 2018.