Desemnarea unei alte instanţe egale în grad. Curtea Militară de Apel Bucureşti. Aplicabilitate
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Participanţii în procesul penal. Competenţa organelor judiciare. Incompatibilitatea şi strămutarea
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- desemnarea unei alte instanţe egale în grad
- Curtea Militară de Apel Bucureşti
C. proc. pen., art. 68 alin. (9)
În temeiul dispoziţiilor art. 68 alin. (9) C. proc. pen., care nu fac disctincţie între instanţele civile şi instanţele militare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate desemna Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă egală în grad Curţii Militare de Apel Bucureşti, chiar dacă această din urmă instanţă reprezintă o instanţă unică la nivel naţional.
I.C.C.J., Secţia penală, încheierea nr. 305 din 4 septembrie 2020
Notă: În acelaşi sens, încheierea nr. 377 din 6 octombrie 2020 şi încheierea nr. 19 din 21 ianuarie 2021.
Prin încheierea din data de 1 septembrie 2020, pronunţată de Curtea Militară de Apel, s-a constatat imposibilitatea constituirii completului de judecată care să soluţioneze contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 3 din data de 27 august 2020, pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti.
Conform art. 68 alin. (91) teza finală C. proc. pen., s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea desemnării unei alte curţi de apel care să soluţioneze cauza.
Pentru a dispune astfel, Curtea Militară de Apel a reţinut că la această instanţă îşi desfăşoară activitatea 4 judecători, respectiv general de brigadă B., colonel C., lt. col. D. şi lt. col. E.
Dintre aceştia, au formulat cereri de abţinere domnii judecători B. şi D., întrucât au soluţionat, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, în aceeaşi cauză, contestaţia formulată de către inculpatul A. împotriva încheierii de şedinţă nr. 5 din data de 5 august 2020, pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.
S-a arătat că cererile de abţinere au fost admise în data de 1 septembrie 2020.
De asemenea, s-a arătat că domnul judecător C. lipseşte pe o perioadă nedeterminată, din motive de sănătate, urmând un tratament medical în străinătate.
Examinând demersul judiciar inițiat, prin prisma parcursului procesual concret al cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține că acesta este fondat, în principal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie notează că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen., care prevăd că, „la instanțele care nu sunt organizate pe secții, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea și nu se poate desemna un judecător de la instanța competentă pentru soluționarea cauzei, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.”
Se constată că instanţa Curţii Militare de Apel nu este organizată pe secţii, iar din actele dosarului rezultă că, în cadrul acesteia, funcţionează 4 judecători, respectiv general de brigadă B., colonel C., lt. col. D. şi lt. col. E.
Se mai constată că, prin încheierile din 1 septembrie 2020, s-au admis declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. D. şi general de brigadă B., aceştia având calitatea de judecători de drepturi şi libertăţi în cauză.
Totodată, domnul judecător C. lipseşte pe o perioadă nedeterminată, din motive de sănătate, urmând un tratament medical în străinătate.
În atare condiţii, se constată imposibilitatea formării, în cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti, a unui complet colegial pentru soluţionarea contestaţiei formulate în cauză, fiind astfel întrunite condiţiile prevăzute în art. 68 alin. (9) C. proc. pen.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în cauză, operează prorogarea de competenţă inclusiv sub aspectul calităţii persoanei, chiar dacă Curtea Militară de Apel Bucureşti este o instanţă unică în ţară, dispoziţiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen. nefăcând distincţie între instanţele civile şi cele militare.
În considerarea acestor argumente, în raport cu situaţia actuală în care se regăseşte instanţa militară, astfel că, în cauza de faţă, nu s-a putut constitui un complet de judecată pentru soluţionarea contestaţiei formulate de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 3 din data de 27 august 2020, pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat Curtea de Apel Bucureşti ca instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei.