Hearings: March | | 2026
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 111/2021

Decizia nr. 111

Şedinţa publică din data de 10 februarie 2021

Asupra cauzei de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi, pe cale de consecinţă:

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A., faţă de care a fost emis mandatul de arestare nr. x, emis la data de 30 iunie 2020 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, în vederea judecării pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. Capul de acuzare unu: conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1349;

2. Capul de acuzare 2-10: fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1343;

3. Capul de acuzare 11: falsificarea şi contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 505;

4. Capul de acuzare 12: furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)1.

S-a dispus ca extrădarea persoanei extrădabile să fie efectuată cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26 ianuarie 2021 până la data de 24 februarie 2021, inclusiv, măsură dispusă prin încheierea penală nr. 15/04.12.2020 a Curţii de Apel Cluj.

S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reţinută 24 ore, începând cu data de 03 decembrie 2020, ora 12:40, până la data de 04 decembrie 2020, ora 12:40 şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 04 decembrie 2020 la zi.

S-a constatat că în ceea ce priveşte solicitarea de confiscare şi remitere a bunurilor aflate în posesia persoanei extrădabile, aceasta a fost instrumentată pe calea comisiei rogatorii trimisă în data de 27 august 2020 spre executare Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj - Napoca.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.

S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 800 RON, onorariu parţial avocat desemnat din oficiu.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 03 decembrie 2020, s-au înaintat către Curtea de Apel Cluj, din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, documentele privind pe persoana extrădabilă A., pentru luarea măsurii arestării provizorii, pe o durată de 30 de zile, începând de la data expirării reţinerii, în vederea extrădării acesteia autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii.

Tot la 03 decembrie 2020, persoana extrădabilă A. a fost depistată de către lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj - Napoca şi a fost adusă în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ocazie cu care a fost audiată în prezenţa avocatului desemnat din oficiu şi a unui traducător autorizat de limba engleză, conform procesului-verbal existent la dosar .

Prin Ordonanţa de reţinere din data de 03 decembrie 2020, s-a dispus reţinerea persoanei extrădabile A. pe o durată de 24 ore, începând cu data de 03 decembrie 2020, ora 12:40, până la data de 04 decembrie 2020, ora 12:40.

La termenul de judecată din data de 04 decembrie 2020, instanţa i-a adus la cunoştinţă persoanei extrădabile A. drepturile procesuale de care beneficiază în cadrul prezentei proceduri, conform procesului-verbal existent la dosar, precum şi împrejurarea că instanţa naţională nu se pronunţă cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia sa şi nici cu privire la temeinicia mandatului de arestare emis de către autorităţile judiciare din Pennsylvania - Statele Unite ale Americii.

Cu aceeaşi ocazie, instanţa a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta arătând că nu este de acord cu arestarea provizorie în vederea extrădării sale către autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii şi că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii, aspecte consemnate în cuprinsul procesului-verbal existent la fila x, semnat de către avocatul desemnat din oficiu pentru persoana extrădabilă A., interpretul autorizat de limba engleză, preşedintele completului de judecată şi grefierul de şedinţă, după ce i-a fost citit/tradus conţinutul persoanei extrădabile A..

Prin încheierea penală nr. 15 din data de 04.12.2020, Curtea, în baza art. 43 alin. (2) şi (3) raportat la art. 44 din Legea nr. 302/2004, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A. şi a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 decembrie 2020 şi până la data de 02 ianuarie 2021.

La termenul de judecată din data de 30 decembrie 2020, instanţa a constatat lipsa cererii de extrădare, sens în care, a dispus amânarea cauzei pentru data de 26 ianuarie 2021.

Prin încheierea penală nr. 213 din data de 30 decembrie 2020, pronunţată în dosar nr. x/2020, Curtea, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a dispus menţinerea pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 30 decembrie 2020 până la 27 ianuarie 2021 inclusiv, arestarea provizorie, în vederea extrădării, a persoanei extrădabile A..

La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2021, Curtea a constatat că a fost transmisă la dosar, prin intermediul Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în Materie Penală, cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi documentele însoţitoare, prev. de art. 8 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, în limba engleză şi română.

În acest context, Curtea a adus la cunoştinţă persoanei extrădabile A. conţinutul cererii de extrădare, respectiv faptul că cererea de extrădare a fost emisă pe numele său de către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, în vederea judecării sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1349; fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1343; falsificarea şi contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 505 şi furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)1, precum şi faptul că instanţa naţională nu se pronunţată cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia sa.

De asemenea, persoana extrădabilă A. a fost încunoştinţată cu privire la regula specialităţii şi asupra caracterului irevocabil a consimţământului la extrădare, împrejurare faţă de care, aceasta a arătat că nu este de acord cu extrădarea sa către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, însă că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii, aspecte consemnate în cuprinsul procesului-verbal existent la fila x, semnat de către avocatul ales al persoanei extrădabile A., interpretul autorizat de limba engleză, preşedintele completului de judecată şi grefierul de şedinţă, după ce i-a fost citit/tradus conţinutul persoanei extrădabile A., prezent prin videoconferinţă.

Curtea de Apel a constatat îndeplinite condiţiile impuse de art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, neexistând motive obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării, iar faptele în raport de care se solicită extrădarea sunt incriminate şi de legea penală română, fără a fi acoperite de prescripţie, amnistie sau graţiere, potrivit legii statului solicitant sau legii române.

Prin urmare, cât statul român incriminează fapte identice pentru a-şi proteja aceleaşi valori situate pe teritoriul său, condiţia dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită.

Împotriva sentinţei penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2020, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestaţie.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei şi în rejudecare respingerea cererii de extrădare, arătând că, în speţă, sunt incidente motive opţionale de refuz al extrădării, respectiv art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, care prevăd că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana extrădabilă A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Înalta Curte constată că autorităţile judiciare americane solicită extrădarea cetăţeanului camerunez A. în vederea judecării pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- Capul de acuzare unu: conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1349;

- Capul de acuzare 2-10: fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1343;

- Capul de acuzare 11: falsificarea şi contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 505;

- Capul de acuzare 12: furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)1, care au corespondent în legislaţia penală actuală, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 C. pen., înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) C. pen., fals privind identitatea, prev. de art. 327 C. pen., fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen. şi falsificarea de instrumente de autentificare străine, prev. de art. 319 C. pen. raportat la art. 317 C. pen.

În sprijinul cererii de extrădare au fost anexate următoarele înscrisuri: nota verbală nr. 44 din data de 22 ianuarie 2021, emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii, prin care se solicită extrădarea cetăţeanului camerunez; certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 12 ianuarie 2021; certificatul emis la data de 12 ianuarie 2021 de către domnul B., director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaţionale al Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii; declaraţia sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a domnului C., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania din data de 20 decembrie 2020; plângerea penală înregistrată la data de 30 iunie 2020 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, plângere penală ce reprezintă în sistemul de drept american un act de acuzare; mandatul de arestare din data de 30 iunie 2020, emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, în dosarul cu nr. x; dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii; declaraţia în sprijinul cererii de extrădare formulată de la data de 22 decembrie 2020 de către domnul D., agent special din cadrul Biroului Federal de Investigaţii (FBI); fotografia cetăţeanului camerunez.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiţiei a efectuat examenul de regularitate internaţională în urma căruia a constatat următoarele:

- persoana a cărei extrădare se solicită are cetăţenie cameruneză;

- între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008, intrat în vigoare la data de 08 mai 2009;

- extrădare este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 -23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii;

- la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română;

- din datele deţinute rezultă că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

S-a apreciat astfel că cererea de extrădare şi actele anexate acesteia sunt conforme cu dispoziţiile art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 şi 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti şi ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Atât în faţa instanţei de fond cât şi în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, persoana extrădabilă A., prin apărător ales a invocat, în speţă, incidenţa motivului de refuz al extrădării, prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, potrivit cu care:

1)" Extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România."

Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond că, în cauză, contrar susţinerilor apărătorului nu sunt incidente dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004, examenul de regularitate internaţională are ca scop verificarea conformităţii cererii de extrădare şi a actelor anexate acesteia cu dispoziţiile tratatelor internaţionale aplicabile, inclusiv cu declaraţiile formulate de România în baza dispoziţiilor unor convenţii multilaterale.

Înalta Curte constată că motivul invocat de persoana extrădabilă este unul facultativ, lăsat la aprecierea instanţei, care aşa cu s-a menţionat a fost supus analizei în cadrul examenului de regularitate internaţională.

Pe de o parte, autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii desfăşoară o activitate aprofundată de investigare a faptelor conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, fraudă prin cablu, falsificarea şi contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite şi furt calificat de identitate şi nu există nici o justificare rezonabilă pentru a refuza extrădarea persoanei extrădabile în temeiul acestui motiv, iar, pe de altă parte, autorităţile judiciare din România nu s-au sesizat până în prezent în legătură cu presupusa activitate infracţională a persoanei extrădabile A..

Totodată susţinerile apărării, potrivit cu care persoana extrădabilă ar putea fi judecată în România sub aspectul faptelor de a căror săvârşire este acuzată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii nu poate justifica un refuz al extrădării deoarece art. 5 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, prevede că:

Extrădarea nu va fi împiedicată de faptul că autorităţile statului solicitat au decis:

a) să nu urmărească penal persoana căutată pentru faptele pentru care se solicită extrădarea;

b)să înceteze orice procedură penală începută împotriva persoanei căutate pentru aceleaşi fapte; sau

c)să cerceteze persoana căutată pentru aceleaşi fapte pentru care se solicită extrădarea.

Înalta Curte verificând sentinţa atacată, în urma propriului proces de examinare a incidenţei dispoziţiilor legale, consideră că sunt respectate toate condiţiile extrădării solicitate de autorităţile judiciare americane, aşa că în mod legal s-a făcut aplicarea art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 privind extrădarea persoanei extrădabile A..

Instanţa de control judiciar constată că în mod legal, prima instanţă a dispus că extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2018, precum şi a art. 13 din acelaşi Tratat, referitor la informarea statului solicitant cu privire la sentinţa pronunţată.

Totodată, în condiţiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a menţinut măsura arestării provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004,

Înalta Curte reaminteşte că în cadru acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Persoana extrădabilă nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Împrejurările invocate de contestator, în sensul că nu îşi dă consimţământul la extrădare, întrucât nu se simte în siguranţă fiind urmărit de nişte grupări teroriste din Camerun cu ramificaţii în Statele Unite care doresc să-i suprime viaţa, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Potrivit art. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii "Extrădarea nu va fi acordată dacă infracţiunea pentru care se solicită extrădarea este o infracţiune politică.

În sensul prezentului tratat nu sunt considerate infracţiuni politice următoarele:

- omorul sau altă infracţiune violentă împotriva şefului de stat al uneia dintre părţi sau împotriva unui membru al familiei acestuia;

- o infracţiune pentru care ambele părţi au în baza unui tratat internaţional multilateral obligaţia de a extrăda persoana căutată sau de a supune cazul autorităţilor lor competente, în vederea luării unei decizii asupra urmăririi penale;

omorul, uciderea din culpă, vătămarea corporală cu intenţie, vătămarea corporală gravă, atacul cu intenţia de a pricinui o vătămare fizică gravă sau o agresiune sexuală gravă;

- infracţiunile care implică răpirea sau orice altă formă de detenţie ilegală, inclusiv luarea de ostatici;

- plasarea, folosirea, ameninţarea cu folosirea sau posesia unui material exploziv, incendiar ori distructiv capabil să pună în pericol viaţa sau să cauzeze vătămări fizice considerabile ori să provoace pagube materiale substanţiale proprietăţii; şi

- plănuirea sau tentativa la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile sus-menţionate ori participarea la comiterea unor astfel de infracţiuni.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (2), extrădarea nu va fi acordată dacă autoritatea competentă a statului solicitat apreciază că cererea este motivată politic.

Autoritatea competentă a statului solicitat poate refuza extrădarea pentru infracţiuni militare care nu sunt infracţiuni de drept comun.

Totodată art. 19 din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptate de la extadare: solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante.

Înalta Curte examinând actele dosarului nu a constatat împrejurări care să constituie motive de refuz la extrădare, susţinerile contestatorului fiind simple supoziţii nefiind relevate indicii cu ocazia examenului de regularitate.

În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, faţă de circumstanţele concrete ale cauzei şi în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.

Opţiunea instanţei pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile în vederea predării către autorităţile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent şi de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi că motivele de opoziţie invocate de persoana extrădabilă A. sunt neîntemeiate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2020.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 80 RON, va rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 273 alin. (5) C. proc. pen. onorariul interpretului de limba engleză se va suporta din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba engleză se suportă din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 februarie 2021.