Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din din 17 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 104 alin. (9), (10) din Legea nr. 302/2004, a fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea predării a persoanei solicitate A., luată prin sentinţa penală nr. 120 din 19 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020, pentru o durată de 30 de zile, de la data de 21 decembrie 2020 până la data de 19 ianuarie 2021 inclusiv.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a reţinut că, prin Sentinţa penală definitivă nr. 120 din 19 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020 s-a dispus:
I. În baza art. 104 alin. (6) şi art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2) teza finală din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a fost admisă cererea formulată autoritatea judiciară emitentă, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, privind executarea următoarelor mandate europene emise împotriva persoanei solicitate A., în vederea executării unei pedepse rezultante de 6 ani şi 4 luni închisoare.
1. Mandatul european de arestare emis în data de 27 octombrie 2020 de către Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel Torino, în Dosar nr. x/2020, în vederea executării Mandatului nr. x/2020 SIEP emis la 7 februarie 2020 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, emis pentru executarea Hotărârii judecătoreşti nr. 7607/18-4347/17 RG App. din 5 decembrie 2018, rămasă definitivă la 1 martie 2019, prin care s-a dispus condamnarea persoanei solicitate A. la pedeapsa de 2 ani, 5 luni şi 10 zile închisoare;
2. Mandatul european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2012/07 nr. 1915/07 R.G.Trib, din 5 aprilie 2007 a Curţii Torino, definitivă la 22 mai 2007, prin care A. a fost condamnat la 2 luni închisoare (rest de executat: 1 lună şi 27 zile închisoare);
3. Mandatul european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2047/07 nr. 6686/07 R.G.Trib, emisă la 6 aprilie 2007 de Curtea de Apel Torino, definitivă la 8 octombrie 2007, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni şi 10 zile închisoare (rest de executat 3 luni şi 7 zile închisoare);
4. Mandatul european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 279/2014 nr. 3032/2013 R.G.App. din 5 februarie 2014 a Curţii de Apel Brescia, care anulează parţial sentinţa emisă de Curtea de Apel din Bergamo - Departamentul investigaţie preliminară la data de 25.09.2013, definitivă la 29 aprilie 2015, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare (rest: 9 luni şi 16 zile închisoare);
5. Mandatul european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 1752/18, nr. 449/15 R.G. App. din 26 ianuarie 2018 emisă de Curtea de Apel Torino, anulând parţial sentinţa emisă de Curtea Verbania din data de 17 aprilie 2014, definitivă la 18 septembrie 2019, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
II. În baza art. 104 şi art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2) teza finală din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a fost respinsă cererea formulată autoritatea judiciară emitentă, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, privind executarea mandatului european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2676/14, nr. 1239/2014 R.G. Trib. din 8 mai 2014 emisă de Curtea Torino, confirmată de Curtea de Apel Torino prin Sentinţa din 1 iunie 2016, definitivă la 22 iunie 2017, prin care A. a fost condamnat la 8 luni închisoare (rest de executat: 8 luni închisoare).
S-a dispus predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Italia.
În temeiul art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A. în vederea predării către autorităţile din Italia, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 112 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 21 noiembrie 2020 şi până la data de 20 decembrie 2020 inclusiv.
În temeiul art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută prin Ordonanţa nr. 8170/II/5/2020 din data de 6 noiembrie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 ore, începând cu data de 6 noiembrie 2020, orele 10:18, şi arestată preventiv provizoriu pentru o perioadă de 15 zile, conform Mandatului de arestare nr. x/MEA din 6 noiembrie 2020 emis de Curtea de Apel Bacău, calculată începând cu data de 6 noiembrie 2020, mandat sub imperiul căruia persoana căutată se află şi în prezent.
În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorităţii judiciare emitente, Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
În temeiul art. 14 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a dispus traducerea prezentei hotărâri, a procesului-verbal de consimţire la predare şi a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă, din limba română în limba italiană, traduceri care se vor efectua în regim de urgenţă.
S-a luat act că persoana solicitată a fost asistată de avocat desemnat din oficiu din Baroul Bacău, onorariul cuvenit acestuia urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămânând în sarcina statului.
În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de statul român rămân în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Bacău a reţinut că, la data de 13 noiembrie 2020, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Lucrarea cu 8482/115/2020, având ca obiect cinci mandate europene de arestare emise în data de 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino şi transmise Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău de către autorităţile judiciare din Italia, în Dosarul de referinţă x/2020, pentru executarea Ordinului nr. 12/2020 SIEP emis la 7 februarie 2020 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, pe numele persoanei solicitate - cetăţean român A. şi prin care s-a solicitat arestarea acestuia în vederea predării, pentru executarea unor hotărâri judecătoreşti.
Astfel:
1) Mandat european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2012/07 nr. 1915/07 R.G.Trib, din 5 aprilie 2007 a Curţii Torino, definitivă la 22 mai 2007, prin care A. a fost condamnat la 2 luni închisoare (rest de executat: 1 lună şi 27 zile închisoare), urmând să execute 6 ani şi 4 luni închisoare, pentru comiterea unei tentative la infracţiunea de furt deosebit de grav, prev. de art. 56, 624, 625 nr. 7 din C. pen. italian, constând în aceea că, în Torino, la data de 3 aprilie 2007, în complicitate cu B., având drept scop dobândirea unui profit, a sărit un gard şi a intrat în mod ilegal în sediul Unităţii de Sănătate (ASL4), situată pe strada x nr. 7, la acel moment unitatea fiind în renovare, iar de acolo a dorit să sustragă materiale feroase (cupru, aluminiu etc.), însă nu a reuşit din motive independente de el;
2) Mandat european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2047/07 nr. 6686/07 R.G.Trib, emisă la 6 aprilie 2007 de Curtea de Apel Torino, definitivă la 8 octombrie 2007, prin care A. a fost condamnat la 3 luni şi 10 zile închisoare (rest de executat 3 luni şi 7 zile închisoare), urmând să execute 6 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea unei infracţiuni de opunere în faţa unui funcţionar public, prev. de art. 110 şi 337 din C. pen. italian, constând în aceea că acesta, la Torino, în data de 26 decembrie 2006, în complicitate cu minorul C., a exercitat acte de violenţă asupra agenţilor de poliţie D., E., F., G., respectiv în timp ce conducea autoturismul x cu nr. de înmatriculare x, pentru a evita maşinile de poliţie care încercau să îl oprească prin utilizarea semnalelor luminoase şi acustice, el şi-a avariat autoturismul, iar apoi s-a bătut cu agentul D. pentru a opune rezistenţă în faţa agenţilor de poliţie mai sus menţionaţi, în timp ce aceştia îşi îndeplineau atribuţiile;
3) Mandat european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza sentinţei nr. 279/2014 nr. 3032/2013 R.G.App. din 5 februarie 2014 a Curţii de Apel Brescia, care anulează parţial sentinţa emisă de Curtea de Apel din Bergamo - Departamentul investigaţie preliminară la data de 25 septembrie 2013, definitivă la 29 aprilie 2015, prin care A. a fost condamnat la I an închisoare (rest: 9 luni şi 16 zile închisoare), urmând să execute 6 ani şi 4 luni închisoare, pentru comiterea unei infracţiuni de furt deosebit de grav comis în complicitate, faptă prev. de art. 110, 624 bis din C. pen. italian, constând în aceea că acesta, în Caravaggio, la data de 13 aprilie 2012, a acţionat în complicitate cu H. în scopul dobândirii unui profit şi-a însuşit suma de 3600 de euro şi două cec-uri (unul cu suma de 250 de euro şi unul în alb) din biroul de lângă benzinăria I. din Caravaggio; în timp ce A. stătea pe scaunul şoferului autoturismului x cu nr. de înmatriculare x, el a rugat-o pe J., patronul benzinăriei, să verifice uleiul de la motor şi să-l completeze, iar în acest timp H. a intrat în birou şi a luat o borsetă care conţinea 700 - 800 euro, suma de 2.800 de euro, cât şi două CEC-uri din casa de marcat;
4) Mandat european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 2676/14, nr. 1239/2014 R.G. Trib. Din 8 mai 2014 emisă de Curtea Torino, confirmată de Curtea de Apel Torino prin sentinţa din 1 iunie 2016, definitivă la 22 iunie 2017, prin care A. a fost condamnat la 8 luni închisoare (rest de executat: 8 luni închisoare), urmând să execute 6 ani şi 4 luni închisoare, pentru comiterea unei infracţiuni de evadare, prev. de art. 385 din C. pen. italian, constând în aceea că la Torino, în 9 martie 2014, în timp ce executa măsura arestului la domiciliu în Torino, în comunitatea numită "K.", conform ordinului emis de Curtea din Cremona la data de 24 decembrie 2013 (R.G. Trib. 314/13), el a ieşit din locuinţă;
5) Mandat european de arestare emis la 27 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, în baza Sentinţei nr. 1752/18, nr. 449/15 R.G. App. Din 26 ianuarie 2018 emisă de Curtea de Apel Torino, anulând parţial sentinţa emisă de Curtea Verbania din data de 17 aprilie 2014, definitivă la 18 septembrie 2019, prin care A. a fost condamnat la 2 ani închisoare (rest de executat: 2 ani închisoare), urmând să execute 6 ani şi 4 luni închisoare, pentru comiterea a cinci infracţiuni, după cum urmează:
- infracţiunea de furt deosebit de grav în formă continuată şi în complicitate, prev.de art. 81 paragraf 2, 110, 624 bis paragraf 1 şi 3 şi 625 nr. 4 din C. pen. italian, constând în aceea că, în Ormegna VB, la data de 25 februarie 2012, acesta, conform unui plan stabilit în complicitate cu H., şi-a însuşit suma de 1400 de euro dintr-o borsetă/geantă de buzunar care era ţinută în biroul benzinăriei I., deţinută de L.; el a sustras de la proprietarul de drept, având drept scop obţinerea unui venit pentru sine ori pentru alţii, în acest mod: în timp ce A. s-a dus la pompa de benzină cu autoturismul său x, de culoare albastru închis, cu nr. de înmatriculare x, intrând în discuţie cu proprietara benzinăriei şi apoi cu fiica acesteia, M., spunându-i să verifice nivelul uleiului de mor şi să-l completeze, H. a intrat în birou şi a luat suma de bani susmenţionată;
- tentativă la infracţiunea de furt deosebit de grav în formă continuată şi în complicitate prev. de art. 81 paragraful 2, 110, 56, 624 bis paragraful I din C. pen. italian, constând în aceea că, în Verbania, la data de 6 martie 2012, acesta, conform unui plan stabilit în complicitate cu H., a încercat să-şi însuşească o sumă de bani păstrată în sertarul din biroul benzinăriei N., deţinută de O., însă nu a reuşit din motive independente de el, deoarece a pornit alarma de la sertar (în timp ce A. s-a dus la pompa de benzină cu autoturismul său x, de culoare albastru închis, cu nr. de înmatriculare x şi a intrat în discuţie cu angajata P., spunându-i să verifice nivelul uleiului de motor şi să-l completeze, H. a intrat în birou, dar a fost surprinsă de un angajat care se repezise să intre în birou deoarece pornise sistemul de alarmă;
- infracţiunea de furt deosebit de grav în formă continuată şi în complicitate, prev.de art. 81 paragraf 2, 110, 624 bis paragraf I şi 3 şi 625 nr. 4 din C. pen. italian, constând în aceea că, în Mersozzo VB, la data de 6 martie 2012, conform unui plan stabilit şi în complicitate cu H., şi-a însuşit suma de 2600 de euro şi un CEC nr. x în valoare de 190 de euro, contul bancar deţinut de Q. la R., cec care era ţinut într-o geantă în interiorul garderobei, din cadrul benzinăriei S., benzinărie deţinută de T.; el a sustras de la proprietarul de drept în scopul obţinerii unui profit pentru sine sau alţii în acest mod: în timp ce A. s-a dus la pompa de benzină cu autoturismul său x, de culoare albastru închis, cu nr. de înmatriculare x şi a intrat în discuţie cu patronul benzinăriei, spunându-i să verifice nivelul uleiului de motor şi să-l completeze, H. a intrat în garderobă şi a sustras bunurile mai sus menţionate;
- infracţiunea de furt deosebit de grav în formă continuată şi în complicitate, prev. de art. 81 paragraf 2, 110, 624 bis paragraf I şi 3 şi 625 nr. 4 din C. pen. italian, constând în aceea că, în Trontano VB, la data de 23 martie 2012, conform unui plan stabilit şi în complicitate cu H., şi-a însuşit suma de 6.000 de euro, bani care erau în sertarul din interiorul benzinăriei U., deţinută de V.; el a sustras de la proprietarul de drept în scopul obţinerii unui profit pentru sine sau alţii în acest mod: în timp ce A. s-a dus la pompa de benzină cu autoturismul său x, de culoare deschisă, cu nr. de înmatriculare x şi a intrat în discuţie cu patronul benzinăriei, spunându-i să verifice nivelul uleiului de motor şi să-l completeze, H. a intrat în birou şi a sustras suma mai sus menţionată;
- infracţiunea de furt deosebit de grav în formă continuată şi în complicitate, prev. de art. 81 paragraf 2, 110, 624 bis paragraf 1 şi 3 şi 625 nr. 4 din C. pen. italian, constând în aceea că, în Gravellona Toce VB, la data de 24 martie 2012, conform unui plan stabilit şi în complicitate cu H., şi-a însuşit suma de 8.164 de euro, bani care erau într-o geantă de umăr din interiorul biroului benzinăriei S., deţinută de W.; el a sustras de la proprietarul de drept în scopul obţinerii unui profit pentru sine sau alţii în acest mod: în timp ce A. s-a dus la pompa de benzină cu autoturismul său x, de culoare gri, cu nr. de înmatriculare x şi a intrat în discuţie cu patronul benzinăriei, spunându-i să verifice nivelul uleiului de motor şi să-l completeze, H. a intrat în birou şi a sustras suma mai sus menţionată.
Autorităţile judiciare italiene au transmis, în regim de urgenţă, mandatele europene de arestare în limba română, emise împotriva persoanei solicitate.
În urma verificărilor efectuate, nu a rezultat că ar exista vreun proces penal în derulare cu privire la A., iar în cursul procedurii executării mandatelor europene de arestare, persoanei solicitate A. i s-a prezentat conţinutul celor şase mandate europene de arestare şi i s-au înmânat copii după acestea (în limbile italiană, engleză şi română).
În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanţei şi i s-a adus la cunoştinţă despre existenţa mandatului european de arestare, asupra conţinutului acestuia, a posibilităţii de a consimţi la predare către statul solicitant şi de a renunţa la regula specialităţii.
Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă. De asemenea, instanţa i-a dus la cunoştinţă persoanei solicitate prevederile art. 115 din Legea nr. 302/2004 şi aceasta a declarat că renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, fiind de acord să fie urmărită, judecată sau deţinută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranţă, ori supusă oricărei alte restricţii a libertăţii, pentru fapte comise anterior predării în baza prezentului mandat european de arestare.
Instanţa investită cu soluţionarea unei cereri de executare a unui mandat european de arestare este datoare să verifice doar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penale, precum şi cele din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât şi cele opţionale, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004 şi nicidecum să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia unei hotărâri judecătoreşti de condamnare efectuate de instanţele italiene.
Pentru aceste considerente, constatând că în speţă nu este incident nici unul din motivele de refuz obligatoriu al executării mandatelor european de arestare indicate mai sus la punctele 1 - 5, Curtea, în baza art. 104 alin. (6) şi art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2) teza finală din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a admis cererea formulată autoritatea judiciară emitentă, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Torino, privind executarea următoarelor mandate europene emise împotriva persoanei solicitate A. în vederea executării unei pedepse rezultante de 6 ani şi 4 luni închisoare.
Art. 104 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prevede:
Alin.(8): În cazurile prevăzute la alin. (5) şi (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.
Alin.(9): Instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.
Alin.(10): În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Având în vedere pedeapsa privativă de libertate ce a fost aplicată persoanei solicitate A. de către autorităţile judiciare italiene pentru executarea căreia au fost emise cele şase mandate europene de arestare, a căror executare a fost admisă prin Sentinţa penală nr. 120 din 19 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bacău, şi pentru a se atinge scopul prevăzut de Legea nr. 302/2004 şi de Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre şi anume asigurarea bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare şi împiedicarea sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, Curtea a apreciat că singura măsură preventivă care asigură executarea mandatului european de arestare este măsura arestului provizoriu, o altă măsură preventivă privativă sau neprivativă de libertate, dintre cele prevăzute de C. proc. pen. nefiind suficientă pentru atingerea acestor scopuri.
De asemenea, a arătat că persoana solicitată se află sub puterea măsurii arestării provizorii/privat de libertate în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii din data de 6 noiembrie 2020, astfel că durata măsurii privative de libertate nu depăşeşte durata maximă prevăzută de art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 şi nici nu au fost depăşite termenele maxime pentru predare prevăzute de această lege.
Împotriva Încheierii din 17 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020 a formulat contestaţie, în termen legal, persoana solicitată A., fără a prezenta motivele contestaţiei.
În cursul dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru contestator a solicitat înlocuirea măsurii arestării în vederea predării cu arestul la domiciliu, apreciind că măsura preventivă propusă este suficientă pentru a se asigura buna desfăşurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A. pe baza actelor dosarului, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente:
Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar notează că dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, reglementează procedura şi condiţiile predării persoanei solicitate şi prevăd următoarele:
"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
(2) Dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.
(3) În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte.
(4) În toate cazurile, în momentul predării, autorităţile române comunică autorităţilor statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica."
Art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că "instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112".
Totodată, dispoziţiile art. 104 alin. (10) teza finală din Legea nr. 302/2004, republicată, stabilesc că "durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile".
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziţii legale rezultă că, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare, instanţa competentă dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării ei către statul emitent, măsură ce se verifică periodic, până la predarea efectivă, şi a cărei durată totală (formată din durata arestului în procedura de executare a mandatului european de arestare, la care se adaugă durata arestului în procedura subsecventă rămânerii definitive a hotărârii de predare şi până la predarea efectivă) nu poate depăşi 180 de zile.
În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reţine că, în cauză, s-a solicitat menţinerea măsurii arestării persoanei solicitate A., în vederea predării acesteia către autorităţile judiciare din Italia în baza Sentinţei penale definitive nr. 120 din data de 19 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, prin care s-a dispus predarea persoanei solicitate în baza executarea mandatelor europene emise împotriva persoanei solicitate, în vederea executării unei pedepse rezultante de 6 ani şi 4 luni închisoare.
În argumentarea cererii, autorităţile judiciare din Italia au solicitat menţinerea persoanei solicitate A. în arest preventiv în vederea predării, arătând că se află în imposibilitatea preluării acesteia până la data de 20 decembrie 2020, ca urmare a restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
În acest context, constatând că, pe fondul pandemiei de coronavirus, misiunea de predare a persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Italia nu poate fi realizată până la data la care s-a dispus arestarea acesteia în vederea predării, prima instanţă, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 104 alin. (9) coroborat cu art. 104 alin. (10) şi (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, republicată, cu referire la art. 113 alin. (2) din acelaşi act normativ, a dispus, prin încheierea contestată în cauza pendinte, menţinerea măsurii arestării faţă de persoana solicitată, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 21 decembrie 2020 şi până la data de 19 ianuarie 2021 inclusiv, în vederea predării acesteia către statul emitent al mandatului european de arestare.
În cadrul prezentului demers judiciar, persoana solicitată A. contestă temeinicia acestei soluţii, solicitând înlocuirea arestului în vederea predării cu arestul la domiciliu.
Evaluând susţinerile contestatorului persoană solicitată, Înalta Curte reţine, prioritar, că arestarea persoanei solicitate şi, subsecvent, menţinerea acestei măsuri în vederea predării sunt obligatorii în situaţia dată, în care, prin sentinţă penală definitivă s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare şi predarea persoanei.
Legea specială nu permite luarea unei măsuri alternative în această situaţie, întrucât predarea persoanei solicitate către autorităţile străine nu se poate face decât în stare de arest. Practic, predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecinţă directă a admiterii solicitării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate şi menţinerea acestea în custodia statului solicitat, întrucât numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea ei către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
În acest sens, notează că dispoziţiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, sub aspectul posibilităţii înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condiţiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecăţii, nu şi după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanţa s-a pronunţat asupra executării mandatului european de arestare prin sentinţă, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menţine până la predarea efectivă a persoanei solicitate.
În considerarea acestor argumente, Înalta Curte constată că cererea formulată de contestatorul persoană solicitată A. prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, de dispunere a unei măsuri preventive mai puţin intruzive, este, în mod evident, lipsită de temei legal.
Totodată, notează că, în condiţiile în care, ca efect al situaţiei epidemiologice internaţionale determinate de răspândirea infecţiilor cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2, în prezent, printre altele, s-a înregistrat o reducere a numărului de zboruri dintre statul român şi cel italian, această împrejurare constituie un motiv obiectiv, de notorietate şi independent de voinţa autorităţilor române sau alte statului emitent, în sensul art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, care a determinat imposibilitatea punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, până la data fixată iniţial.
De asemenea, notează că Legea nr. 302/2004, republicată, reglementează în cuprinsul art. 113 termenul în interiorul căruia trebuie să se realizeze predarea, cât şi sancţiunea care intervine în caz contrar, astfel încât, potrivit alin. (3) al acestui articol, persoana solicitată în cauză va fi pusă în libertate în cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, iar persoana în cauză nu a fost primită de către statul emitent.
Prevederile de mai sus se completează, sub aspectul duratei măsurii preventive, cu dispoziţiile art. 104 alin. (10), teza finală Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora:
"În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile."
În acest context, Înalta Curte reţine că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată în vederea predării, începând cu data de 6 noiembrie 2020 şi până la data de 19 noiembrie 2020, când, prin Sentinţa penală definitivă nr. 120 din 19 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău s-a încuviinţat punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acesteia şi s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A. în vederea predării către autorităţile din Italia pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 21 noiembrie 2020 şi până la data de 20 decembrie 2020 inclusiv.
În consecinţă, constată că măsura dispusă de instanţa de fond este legală şi temeinică şi din perspectiva perioadei maxime de 180 de zile înlăuntrul căreia trebuie să se realizeze efectiv predarea persoanei solicitate.
În raport cu argumentele prezentate, constatând că menţinerea arestării persoanei solicitate A. în vederea predării acesteia către autorităţile judiciare din Italia constituie o măsură privativă de libertate temporară, care satisface pe deplin exigenţele impuse de dispoziţiile legale incidente în materie, fiind singura aptă a asigura finalizarea procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată de prima instanţă, în urma efectuării verificărilor la care este îndrituită conform dispoziţiilor art. 104 alin. (9) şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, este temeinică şi legală, iar criticile formulate de contestator, neîntemeiate.
Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din 17 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.
Ca urmare, în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatorului - persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Totodată, în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., va dispune ca onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în sumă de 313 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din 17 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 decembrie 2020.
Procesat de GGC - LM