Asupra contestaţiei de faţă, în faza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 597 raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a admis contestaţia la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi a constatat că Sentinţa penală nr. 966 din 18.07.2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, nu cuprinde o dispoziţie de condamnare a intimatului A. la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
În consecinţă, a înlăturat dispoziţia cuprinsă în Sentinţa penală nr. 132/F din 10.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, referitoare la reducerea pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă art. 367 alin. (1) şi (2) din Noul C. pen., respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că Biroul de executări penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti, în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a formulat contestaţie la executare privind lămurirea dispozitivului Sentinţei penale nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2020, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate persoanei private de libertate A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. anterior, în motivarea contestaţiei, în esenţă, arătându-se că la data de 23 iunie 2021, I.G.P.R. - Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, prin adresa nr. x/15.06.2021, a solicitat să se comunice cuantumul pedepselor rezultante dispuse conform sentinţelor penale nr. 114/2011 şi nr. 966/2005, ca urmare a aplicării art. 6 alin. (1) din C. pen., în vederea clarificării situaţiei juridice a inculpatului, în raport cu faptul că în cuprinsul Sentinţei penale nr. 966/2005 a Tribunalului Bucureşti nu este menţionată nicio pedeapsă de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
Ca situaţie premisă, curtea a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă contestaţia la executare formulată de A., împotriva Sentinţei penale nr. 86 din 11 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 6 alin. (1) din C. pen., a fost redusă pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă în art. 367 alin. (1) şi (2) din Noul C. pen., respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare.
A mai avut în vedere că prin Sentinţa penală nr. 966/2005 a Tribunalului Bucureşti, s-au dispus următoarele:
În baza art. 26 rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa închisorii de 11 ani - partea vătămată B., făcând şi aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 189 alin. (1), (2) şi (5) cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată B., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) şi (5) cu aplic. art. 75 lit. a) din C. pen. şi art. 37 lit. b) din C. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 11 ani - partea vătămată C., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 65 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. timp de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 189 alin. (1), (2) şi (5) cu aplic. art. 37 lit. a) şi art. 33 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani, partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiţională pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârşită în dauna părţii vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 189 alin. (1), (2) şi (5) cu aplic. art. 37 lit. a), art. 33 lit. b) din C. pen. l-a condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată E., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiţională pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârşită în dauna părţii vătămate E., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 189 alin. (1), (2) şi (5) cu aplic. art. 37 lit. a), art. 33 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată F., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârşită în dauna părţii vătămate F., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 194 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la 2 ani şi 6 luni închisoare - partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, pe care o contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârşită în dauna părţii vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 189 alin. (1) şi (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârşită în dauna părţii vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. şi art. 41 alin. (2) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 din C. pen.
În baza art. 65 alin. (2) din C. pen., i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. timp de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 329 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. şi art. 13 din C. pen. precum şi art. 37 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 5 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 din C. pen.
În baza art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din C. pen., a contopit toate pedepsele aplicate inculpatului A., acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen., ca pedeapsă complimentară, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 88 din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării preventive de la data de 02.05.2004, la zi.
În baza art. 350 din C. proc. pen., art. 3002 din C. proc. pen. rap. la art. 160/b din C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului A..
Prin Decizia penală nr. 53/A din 7.02.2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a descontopit pedeapsa principală rezultantă şi pedeapsa complementară rezultantă aplicate inculpatului A. în pedepsele componente, precum şi sporul de pedeapsă de 4 ani închisoare.
a) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) din C. proc. pen., a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune sub forma complicităţii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3), (5) din C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) din C. pen. (parte văt. C.).
b) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) din C. proc. pen., a achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 194 alin. (1) din C. pen. (parte vătămată D.).
c) În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) din C. pen. şi art. 13 din C. pen.
A descontopit pedepsele rezultante aplicate pentru săvârşirea celor 3 infracţiuni prev. de art. 189 alin. (1), (2), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. în 3 pedepse a câte 10 ani închisoare şi restul rămas neexecutat, de 271 zile închisoare.
În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din 3 infracţiuni prev. de art. 189 alin. (1), (2), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) şi art. 33 lit. b) din C. pen. în 3 infracţiuni prev. de art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) şi art. 33 lit. b) din C. pen. (părţi vătămate D., E. şi F.).
A condamnat inculpatul la 3 pedepse a câte 9 ani închisoare pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a contopit fiecare dintre aceste pedepse cu restul sus-menţionat, rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089 din 1995 a Judecătoriei Sector 5 definitivă prin Decizia penală nr. 13 din 1996 a Tribunalului Bucureşti, urmând ca inculpatul să execute 3 pedepse a câte 9 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen. pe lângă fiecare dintre aceste pedepse.
A descontopit pedepsele rezultante aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 189 alin. (1), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. în pedeapsa de 10 ani închisoare şi restul rămas neexecutat, de 271 zile închisoare.
În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 189 alin. (1), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) în infracţiunea prev. de art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. (parte vătămată D.)
A condamnat inculpatul la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen.
În baza art. 61 din C. pen., a contopit aceeaşi pedeapsă cu restul sus-menţionat, rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2089 din 1995 a Judecătoriei Sector 5 definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului Bucureşti, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare
A făcut aplicare art. 71 şi 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. în infracţiunea prev.de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) din C. pen. (parte vătămată B.).
A condamnat inculpatul la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi b), art. 34 lit. b) şi art. 35 din C. pen., a contopit pedepsele aplicate prin prezenta decizie şi cele rămase nemodificate, aplicate prin sentinţa apelată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită cu 2 ani, în final urmând a executa 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. art. 64 lit. a), b) din C. pen., cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen.
A dedus prevenţia de la 2.05.2004, la zi.
Cu privire la cererea de contestaţie la executare, a reţinut că la data de 23 iunie 2021, I.G.P.R. - Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a înaintat instanţei adresa nr. x/15.06.2021, prin care se solicită a se comunica cuantumul pedepselor rezultante dispuse conform Sentinţelor penale nr. 114/2011 şi nr. 966/2005, ca urmare a aplicării art. 6 alin. (1) din C. pen., în vederea clarificării situaţiei juridice a inculpatului, în raport cu faptul că în cuprinsul Sentinţei penale nr. 966/2005 a Tribunalului Bucureşti nu este menţionată nicio pedeapsă de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
Curtea a observat, din cuprinsul Sentinţei penale nr. 966 din 2005 a Tribunalului Bucureşti că nu s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003.
Analizând contestaţia la executare, curtea a reţinut următoarele:
La momentul pronunţării Sentinţei penale nr. 132/F din 10.12.2020 a fost avută în vedere Sentinţa penală nr. 704 din 16.10.2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în cuprinsul căreia se menţionează că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a rezultat din contopirea mai multor pedepse, printre care şi pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
Verificând Sentinţa penală nr. 966 din 18.07.2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-a constatat că nu cuprinde o dispoziţie de condamnare la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
Faţă de cele ce preced, în baza art. 597 raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a fost admisă contestaţia la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti.
Împotriva Sentinţei penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a formulat contestaţie condamnatul A., motivele contestaţiei fiind susţinute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând contestaţia prin prisma dispoziţiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Contestaţia la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicţional prin intermediul căruia se soluţionează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătoreşti, fără însă a se putea schimba sau modifica soluţia care se bucură de autoritate de lucru judecat, întrucât aceasta nu are natura unei căi de atac.
Totodată, contestaţia la executare este o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor corelative la executarea pedepsei, respectiv a incidentelor ivite ulterior rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.
Regimul juridic al contestaţiei la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare şi executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale.
Aşadar, prin contestaţia la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive.
Totodată, Înalta Curte menţionează că, inclusiv din perspectiva dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se impune respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, potrivit căruia niciuna dintre părţi nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive şi executorii cu unicul scop de a obţine o reanalizare a cauzei şi o nouă hotărâre în privinţa sa (Cauza Brumărescu împotriva României).
Prin intermediul contestaţiei la executare nu pot fi invocate şi rezolvate aspecte ce ţin de fondul cauzei ce au fost soluţionate prin hotărârea pusă în executare, deoarece soluţia dispusă prin hotărârea contestată se bucură de autoritate de lucru judecat, neputând fi modificată/schimbată pe cale contestaţiei la executare.
În acest sens se reţine că, instanţa a fost sesizată cu cererea Biroului de executări penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti care, în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a formulat contestaţie la executare privind lămurirea dispozitivului Sentinţei penale nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2020, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate persoanei private de libertate A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. anterior.
Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, constată că în cuprinsul Sentinţei penale nr. 966 din 2005 a Tribunalului Bucureşti, inculpatul A. nu a fost condamnat la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, iar Curtea de Apel Piteşti, la momentul soluţionării unei contestaţii la executare anterioare formulate de contestator, în mod eronat a dispus, prin sentinţa penală antemenţionată admiterea contestaţiei la executare formulate de A., împotriva Sentinţei penale nr. 86 din 11 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 6 alin. (1) din C. pen., a redus pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă în art. 367 alin. (1) şi (2) din noul C. pen., respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare, în considerentele sentinţei reţinând că, în cuprinsul Sentinţei penale nr. 704 din 16.10.2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, se menţionează că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a rezultat din contopirea mai multor pedepse, printre care şi pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) din C. pen. din 1968.
În consecinţă, Înalta Curte constată că, prin contestaţia la executare promovată de Biroul de Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti au fost relevate aspecte cu privire la hotărârea ce se execută, susceptibile a fi modificate prin intermediul contestaţiei la executare, instanţa de fond procedând la admiterea contestaţiei la executare şi la înlăturarea dispoziţiei cuprinse în Sentinţa penală nr. 132/F din 10.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, referitoare la reducerea pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 966/2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09 decembrie 2021.
GGC - GV