Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
S-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 29.12.2021 în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP, pe numele persoanei solicitate A., precum şi predarea acestuia către organele judiciare din Italia.
S-a constatat că persoana solicitată a consimţit la predarea sa organelor judiciare din Italia şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.
În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a menţinut starea de arest a persoanei solicitate A. dispusă prin mandatul de arestare nr. x/ME/12.01.2022, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 21.01.2022 până la data de 19.02.2022 inclusiv, în vederea predării către autorităţile judiciare din Italia.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, înregistrată la data de 11 ianuarie 2022, sub nr. x/2022, s-a solicitat, în baza art. 102 şi urm. din Legea nr. 302/2004, luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile a persoanei solicitate A., în vederea depunerii la dosar a traducerii în limba română a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Italia la data de 29.12.2021, în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP de către Tribunalul din Salerno - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare de pe lângă Tribunalul din Salerno pe numele persoanei solicitate A., pentru comiterea unor infracţiuni economice.
În mandatul european de arestare s-a reţinut, în fapt, că, printr-o înţelegere a mai multor persoane, începând din ianuarie- februarie 2013, acestea s-au asociat între ele în scopul comiterii unui număr nedeterminat de infracţiuni în domeniul jocurilor de noroc ilegale, înscriere fictivă a bunurilor, spălare de bani, reutilizarea banilor din infracţiuni în activităţi economice, auto-spălare de bani. În acest scop fiecare membru al grupării acţiona conştient de faptul că făcea parte dintr-o asociaţie criminală, de contribuţia furnizată la aceasta prin conduita proprie şi a altora, precum şi de beneficiul pe care fiecare îl acorda activităţii asociaţiei şi obţinea din funcţionarea acesteia. În special asociaţia criminală/întreprinderea criminală a utilizat software-uri adecvate pentru jocurile de noroc ilegale şi pariuri ale platformei "dollaropoker-dollaro.poker-dbg.poker" care opera pe web şi care erau accesibile de către oricine prin intermediul internetului, creând o organizaţie asociativă-întreprindere structurată în diferite nivele verticale-piramidale legate între ele şi supra-comandat şi/sau sub-comandat (denumite "companie, proprietate sau summit, national, regional, district, club") cu diversificarea competenţelor decizionale, a nivelurilor de acces la platforma informatică, ale activităţilor, a alocării profiturilor din activitatea ilegală.
Comunicau în mod constant între ele în mod confidenţial, schimbând relativele dispoziţii şi informaţii relevante personal, în mod telefonic telematic (prin aplicaţia skype şi/sau în alt mod).
Persoanele implicate utilizau şi gestionau, în mod ilegal, fără autorizarea Administraţiei Monopolurilor de Stat (A.A.M.S.) şi a Agenţiei vamale şi a B., a diferitelor site-uri de internet, accesibile şi de pe teritoriul naţional, care permiteau exercitarea ilicită a jocurilor şi pariurilor pe platforma "dollaropoker-dbg.poker", prin indicata reţea organizată în formă piramidală; a difuzat platformele ilegale de jocuri de noroc gestionate de organizaţie prin asocierea altor persoane şi obţinând încasările ilicite ori prin colectarea de numerar "fizic" pariat de participanţi prin intermediul "protecţii" şi/sau prin tranzacţii financiare care nu au putut fi urmărite.
Faţă de persoana solicitată A. s-a reţinut că împreună cu soţia C., acţionau din Romania, l'PANGILETTA ca expert informatic; ambii se ocupau de organizaţia platformei "dollaropoker-dollaro.poker-dbg.poker" folosindu-se de personal asistent (circa 20 angajaţi) care operau din Romania pe ture într-un interval de 24 ore, responsabili pentru rezolvarea problemelor tehnice şi administrative. Pentru aceste sarcini au primit şi au gestionat, de la membrii de conducere ai organizaţiei, suma de 15.000 de euro pe lună pentru cheltuielile necesare organizării şi coordonării personalului de asistenţă.
În şedinţa publică din 21.01.2022 persoanei solicitate A. i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, iar din declaraţia dată în faţa instanţei la termenul de judecată din aceeaşi dată, s-a reţinut că persoana solicitată a arătat că doreşte să fie predată autorităţilor judiciare din Italia şi că nu renunţă la beneficiul regulii specialităţii, fiind încheiat şi un proces-verbal în acest sens, conform dispoziţiilor legale.
Instanţa, verificând admisibilitatea cererii de executare a mandatului european de arestare, a constatat că nu există nici un motiv de refuz al executării acestuia, fapta pentru care este solicitată persoana urmărită este pedepsită şi de legea penală română, fiind îndeplinită condiţia dublei incriminări, în legislaţia penală română infracţiunile descrise în mandatul european de arestare fiind reglementate de art. 367 C. pen., respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit, iar instanţa a constatat că persoana urmărită este de acord cu predarea sa în Italia.
Cu privire la problematica arestării provizorii a persoanei solicitate, Curtea a constatat că aceasta a fost arestată provizoriu prin mandatul de arestare nr. x/ME din 12.01.2022 pe o perioadă de 15 zile, iar ca urmare a admiterii sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi a predării persoanei solicitate A., a apreciat că se impune menţinerea în continuare a arestului provizoriu pe o perioadă de 30 zile în vederea predării sale efective către organele judiciare din Italia.
Împotriva sentinţei penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, persoana solicitată A. a formulat contestaţie la executare, apreciind ca fiind incidente dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., faţă de împrejurarea că, la data de 28.01.2022, Tribunalul din Salerno a dispus desfiinţarea măsurii preventive în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare, solicitând, astfel, înlocuirea măsurii arestului preventiv în vederea predării cu măsura arestului la domiciliu.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 14 februarie 2022, având fixat termen de soluţionare la data de 22 februarie 2022, când Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă a Înaltei Curţi în soluţionarea contestaţiei la executare, întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., astfel cum a indicat contestatorul în conţinutul cererii formulate şi, luând act de concluziile apărătorului din oficiu al contestatorului şi ale reprezentantul Ministerului Public, astfel cum acestea au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, a reţinut cauza în pronunţare.
Examinând cauza cu prioritate, prin prisma excepţiei de necompetenţă invocată, în conformitate cu dispoziţiile art. 598 şi următoarele din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Timişoara, în considerarea următoarelor argumente:
Sub un prim aspect Înalta Curte reţine că procedura de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de persoana solicitată A. este guvernată de dispoziţiile art. 598 din C. proc. pen. care, în alin. (2), statuează că în cazul contestaţiei care vizează vreo împiedicare la executare (cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. - ipoteza speţei), cererea se adresează instanţei "care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care împiedicarea la executare priveşte o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."
Dispoziţiile legale precitate disciplinează, aşadar, competenţa de soluţionare a contestaţiilor la executare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în funcţie de hotărârea asupra căreia poartă, în mod concret, inpedimentul la executare ce constituie fundamentul cererii. Astfel, în ipoteza în care motivele privind împiedicarea la executare vizează o hotărâre a instanţei de fond, contestaţia la executare este de competenţa acestei instanţe. Numai în ipoteza în care nelămurirea vizează o dispoziţie pronunţată direct în hotărârea dată în calea de atac, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine instanţei de control judiciar care a pronunţat respectiva hotărâre.
Stabilirea hotărârii asupra căreia poartă motivele privind împiedicarea la executare presupune, aşadar, identificarea precisă a aspectelor ce se impun a fi clarificate şi, în funcţie de natura acestora, a posibilităţii concrete pe care instanţa, prin prisma atribuţiilor jurisdicţionale specifice fiecărei faze procesuale în parte, o are în elucidarea lor.
Aplicând acest algoritm de interpretare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză împiedicarea la executare vizează situaţia ivită ulterior pronunţării sentinţei penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, hotărâre cu caracter definitiv, prin evaluarea impedimentului ivit din perspectiva continuării punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 29.12.2021 de către Tribunalul din Salerno - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare de pe lângă Tribunalul din Salerno, în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP pe numele persoanei solicitate A., respectiv din perspectiva predării acesteia către organele judiciare din Italia.
În esenţă, persoana solicitată A. a solicitat evaluarea impactului ordonanţei din data de 28 ianuarie 2022 asupra continuării predării, în condiţiile în care, potrivit art. 100 rap. la 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare viza punerea în executare a unei măsuri preventive privative de libertate, iar în susţinerea contestaţiei, persoana solicitată a invocat, în mod explicit, incidenţa dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în raport de ordonanţa din 27 ianuarie 2022, emisă de Tribunalul din Salerno, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii privative de libertate a arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, considerând situaţia ivită un impediment la predarea sa sau, cel puţin, un motiv pentru liberare.
În considerarea cererii cu care a fost învestită instanţa, Înalta Curte constată că primei instanţe îi revine obligaţia de a evalua cererea persoanei solicitate prin prisma unui impediment la executare ce poate fi valorificat în procedura contestaţiei la executare, precizat de parte, sau a decelării cadrului util valorificării pretenţiei legitime, cu respectarea dreptului de dispoziţie al părţii.
În ceea ce priveşte chestiunile referitoare la admisibilitatea cererii în contextul argumentelor invocate oral de către reprezentantul Ministerului Public, ele urmează a fi evaluate de către instanţa competentă, astfel cum a fost identificată prin prezenta decizie.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va trimite contestaţia la executare formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală la aceeaşi instanţă, spre competentă soluţionare.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei, iar onorariul cuvenit interpretului de limbă italiană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite contestaţia la executare formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală la aceeaşi instanţă, spre competentă soluţionare.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă italiană se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 februarie 2022.