Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 81/PI din 30 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., s-a admis contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat cu executarea din cadrul Curţii de Apel Oradea împotriva executării sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, cu privire la condamnatul A., ca urmare a existenţei unui impediment la executarea pedepsei totale de 8 ani închisoare (respectiv 2922 zile închisoare) în regim de detenţie, recunoscute prin sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, constând în retragerea la data de 19 august 2021 de către autorităţile judiciare maghiare a certificatului emis la data de 12 iunie 2020 conform Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 cu privire la punerea în executare a sentinţei penale nr. 10. B.30.197/2018/98 pronunţată de Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta la data de 08.05.2019, definitivă prin decizia penală nr. 23. Bf. 9699/2019/14 a Tribunalului Capitalei pronunţată la data de 19.11.2019, prin care s-a dispus condamnarea lui A., la o pedeapsă de 8 ani închisoare (respectiv 2922 zile închisoare) în regim de detenţie, pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie calificată, în forma coautoratului, prev. de art. 365 alin. (1) lit. a), alin. (3) lit. c), abuz cu acte, prev. de art. 346 alin. (1) lit. c), abuz de instrument de plată care înlocuieşte numerarul, prev. de art. 393 alin. (1) lit. a), tentativă de vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1), alin. (3) din C. pen. al Republicii Ungaria, având corespondent în art. 234 C. pen. român.
S-a constatat că până la momentul soluţionării cauzei de prima instanţă nu s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii în baza sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021.
S-a constatat că există un impediment la emiterea şi punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii în baza sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, ca urmare a retragerii la data de 19 august 2021 de către autorităţile judiciare maghiare a certificatului emis la data de 12 iunie 2020 conform Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 cu privire la punerea în executare a sentinţei penale nr. 10. B.30.197/2018/98 pronunţată de Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta la data de 08.05.2019, definitivă prin decizia penală nr. 23. Bf. 9699/2019/14 a Tribunalului Capitalei pronunţată la data de 19.11.2019.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 26 august 2021, judecătorul delegat cu executarea din cadrul Curţii de Apel Oradea, în baza art. 554 alin. (2) C. proc. pen. a sesizat Curtea de Apel Oradea cu cerere intitulată contestaţie la executare cu privire la sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, cu privire la condamnatul A..
În motivarea contestaţiei la executare s-a arătat că prin adresa nr. x din data de 17 august 2021, Ministerul Justiţiei din România a înaintat adresa emisă de către Ministerul Justiţiei din Ungaria, prin care se comunică decizia autorităţilor maghiare de a-şi retrage certificatul emis în baza Decizia-cadru 2008/909/JAI.
Faţă de această împrejurare, şi având în vedere prevederile art. 163 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, judecătorul delegat la Compartimentul executări penale din cadrul Curţii de Apel Oradea a formulat contestaţie la executare, înregistrată sub dosar nr. x/2021, pentru ca, în baza articolului 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., să se aprecieze cu privire la existenţa unui caz de împiedicare la punerea în executare a sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2021.
În acest sens, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, în baza art. 166 alin. (3) şi (6) din Legea 302/2004, republicată s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria de transferare a persoanei condamnate A., aflată în prezent în executarea unei pedepse în Centrul penitenciar Szeged - Ungaria pentru continuarea executării pedepsei închisorii într-un penitenciar din România şi în consecinţă în baza art. 167 din Legea 302/2004, republicată, s-a dispus recunoaşterea şi punerea în executare sentinţei penale nr. 10. B.30.197/2018/98 pronunţată de Judecătoria Centrală a Sectoarelor din Pesta la data de 08.05.2019, definitivă prin decizia penală nr. 23. Bf. 9699/2019/14 a Tribunalului Capitalei pronunţată la data de 19.11.2019, prin care s-a dispus condamnarea lui A. la o pedeapsă de 8 ani închisoare în regim de detenţie pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie calificată, în forma coautoratului, prev. de art. 365 alin. (1) lit. a), alin. (3) lit. c), abuz cu acte, prev. de art. 346 alin. (1) lit. c), abuz de instrument de plată care înlocuieşte numerarul, prev. de art. 393 alin. (1) lit. a), tentativă de vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1), alin. (3) din C. pen. al Republicii Ungaria, având corespondent în art. 234 C. pen. român.
În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea 302/2004, republicată s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate A. (cu datele de mai sus) în vederea continuării executării pedepsei totale de 8 ani închisoare (respectiv 2922 zile închisoare) în regim de detenţie şi s-a dispus transferarea acestuia într-un penitenciar din România.
S-a dedus din pedeapsa de mai sus, durata arestului preventiv şi perioadei executate din 19 aprilie 2017 până în data de 12 iunie 2020, respectiv 1151 de zile executate până la data de 12 iunie 2020, precum şi de la această dată până la zi.
În temeiul prevederilor art. 555 C. proc. pen. s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei totale de 8 ani închisoare (respectiv 2922 zile închisoare) în regim de detenţie pe numele persoanei condamnate A., astfel cum a fost recunoscută şi pusă în executare pe teritoriul României conform prevederilor prezentei hotărâri.
Aşadar, Curtea de Apel a reţinut că în conformitate cu dispoziţiile articolului 163 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, hotărârea judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii române, a intervenit amnistia, graţierea, dezincriminarea faptei, precum şi în orice alte cazuri prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 13 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, "statul emitent poate să retragă certificatul de la statul de executare atât timp cât executarea pedepsei nu a început încă în statul de executare, justificând această retragere. La retragerea certificatului, statul de executare nu mai dispune executarea pedepsei".
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a constatat că din adresa din 16 august 2021 emisă de către Ministerul Justiţiei din Ungaria - Departamentul de drept penal internaţional a rezultat cu referire la cauza nr. 127/35/2021 privindu-l pe A. că Ministerul Justiţiei din Ungaria prin hotărârea din 14 august 2021 a respins cererea persoanei menţionate mai sus pentru transferarea în România, deoarece prin hotărârea instanţei care l-a condamnat persoanei la care se face referire i s-a refuzat posibilitatea eliberării condiţionate, pe când în România ar putea fi eliberat condiţionat după executarea a două treimi din pedeapsă. S-a mai arătat în cuprinsul adresei anterior menţionate că această hotărâre va fi comunicată în scris persoanei condamnate prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar certificatul va fi retras. .
De asemenea s-a mai constatat şi faptul că din adresa cu nr. XX-NBEJFO/314/2021 din 30 august 2021 emisă de către Ministerul Justiţiei din Ungaria - Departamentul de drept penal internaţional, la solicitarea instanţei de judecată, a rezultat că în data de 19 august 2021 Curtea Municipală din Szeged a retras certificatul. .
În acest context, s-a notat că în cauză este definitivă hotărârea instanţei române de recunoaştere a hotărârii dată de autorităţile judiciare maghiare, respectiv sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, care a rămas definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, însă nu s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii în baza acestei sentinţe.
Ca atare, s-a apreciat că nu pot opera dispoziţiile art. 166 alin. (13) lit. a) din Legea 302/2004, republicată, care prevăd că, dacă, după emiterea mandatului de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, statul emitent îşi retrage certificatul, instanţa dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, în speţă nefiind emis un mandat de executare a pedepsei.
În fine, având în vedere faptul că retragerea de către statul emitent a certificatului emis are natura juridică a unei împiedicări la executarea sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, instanţa de fond a reţinut existenţa în cauză a unui impediment la executare, fiind astfel întemeiată sesizarea judecătorului delegat cu executarea, deoarece în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.
Împotriva sentinţei penale nr. 81/PI din data de 30 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021 formulat contestaţie, în termen legal, persoana condamnată A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 25 octombrie 2021, sub nr. x/2021, dosarul fiind repartizat aleatoriu Completului C8 cu termen de judecată fixat pentru data de 8 decembrie 2021, termen la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public precum şi cele ale recurentului fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Examinând contestaţia formulată de contestatorul A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Preliminar analizării motivelor de contestaţie formulate în cauză, Înalta Curte va determina coordonatele normative aplicabile în cauză, respectiv:
Conform dispoziţiilor art. 13 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, "statul emitent poate să retragă certificatul de la statul de executare atât timp cât executarea pedepsei nu a început încă în statul de executare, justificând această retragere. La retragerea certificatului, statul de executare nu mai dispune executarea pedepsei".
De asemenea articolul 163 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, reglementează faptul că "hotărârea judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii române, a intervenit amnistia, graţierea, dezincriminarea faptei, precum şi în orice alte cazuri prevăzute de lege.
În contextul dispoziţiilor legale precizate, Înalta Curte reţine că obiectul cauzei pendinte îl constituie contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 81/PI din data de 30 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021 prin care s-a constata că există un impediment la emiterea şi punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii în baza sentinţei penale nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, ca urmare a retragerii la data de 19 august 2021 de către autorităţile judiciare maghiare a certificatului emis la data de 12 iunie 2020.
În acest sens, Înalta Curte notează faptul că prin sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 17 mai 2021, în baza art. 166 alin. (3) şi (6) din Legea 302/2004, republicată, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria de transferare a persoanei condamnate A., aflată în executarea unei pedepse în Centrul penitenciar Szeged - Ungaria pentru continuarea executării pedepsei închisorii într-un penitenciar din România.
Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă însă că, prin adresa din 16 august 2021 emisă de către Ministerul Justiţiei din Ungaria - Departamentul de drept penal internaţional, referitor la cauza nr. 127/35/2021 privindu-l pe A., Ministerul Justiţiei din Ungaria prin hotărârea din 14 august 2021 a respins cererea persoanei menţionate mai sus pentru transferarea în România, deoarece prin hotărârea instanţei care l-a condamnat, i s-a refuzat posibilitatea eliberării condiţionate, pe când în România ar putea fi eliberat condiţionat după executarea a două treimi din pedeapsă.
De asemenea se constată că ulterior, ca urmare a relaţiilor solicitate de instanţa de fond, la dosarul cauzei a fost depusă adresa cu nr. XX-NBEJFO/314/2021 din 30 august 2021 emisă de către Ministerul Justiţiei din Ungaria - Departamentul de drept penal internaţional, prin care se preciza că în data de 19 august 2021, autorităţile judiciare maghiare, respectiv Curtea Municipală din Szeged, au retras certificatul.
Prin urmare, raportat la contextul factual al cauzei, Înalta Curte constată, conform art. 163 alin. (2) din Legea 302/2004, că sentinţa penală nr. 36/PI/2021 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul penal nr. x/2021, definitivă, nu poate fi pusă în executare faţă de poziţia autorităţilor judiciare din Ungaria care au decis să retragă certificatul emis în temeiul art. 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, aspect ce atrage, astfel, incidenţa cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 81/PI din data de 30 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 81/PI din data de 30 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 decembrie 2021.
Procesat de GGC - LM