Asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autorităţile judiciare din Croaţia - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., cetăţean sârb, B., C..
În temeiul art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep., s-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare croate, cu respectarea regulii specialităţii.
A fost menţinută măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16.12.2021, până la data de 14.01.2022, inclusiv.
S-a constatat că, în prezenta procedură, persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 01.11.2021, la zi.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 2024 RON reprezintă onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 01.11.2021, a fost înregistrată Adresa nr. x/2021 din aceeaşi dată a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea Biroului Naţional Sirene nr. x/SIRENE/ADS/MRZ, din data de 31.10.2021, efectuată în baza mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021 de către autorităţile judiciare din Croaţia - Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A..
Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 01.11.2021 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Ordonanţa de reţinere nr. 68/2021 din 01.11.2021, prin care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pentru 24 de ore, cu începere de la 01.11.2021, orele 03:00, până la 02.11.2021, orele 03:00.
În cuprinsul semnalării s-a arătat că pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare pentru săvârşirea a două infracţiuni de falsificare de documente administrative şi trafic cu acestea prev. de art. 278, 281 din C. pen. croat, pedepsite cu închisoare maximă de 5 ani.
Prin încheierea nr. 73 din 01.11.2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus faţă de persoana solicitată arestarea provizorie pe o perioadă de 15 zile, începând cu 01.11.2021, până la 15.11.2021, inclusiv şi s-a acordat termen la data de 15.11.2021 pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.
Persoana solicitată a declarat contestaţie împotriva acestei încheieri, iar prin Decizia nr. 937 din 16.11.2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de retragerea contestaţiei.
La data de 11.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autorităţile judiciare din Croaţia - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., C., B..
În cuprinsul mandatului european de arestare s-a arătat că acesta a fost emis în baza hotărârii privind detenţia pronunţată la data de 30.04.2021 de Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x, faţă de A., persoana solicitată fiind urmărită pentru săvârşirea a două infracţiuni: falsificarea unui document descris la art. 278 alin. (1) şi (3) din C. pen. croat şi certificarea unui conţinut neadevărat descris la art. 281 alin. (1) şi (2) corob. cu art. 51 din C. pen. croat, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent pentru aceste infracţiuni fiind de 5 ani închisoare.
Din descrierea faptelor a rezultat că, la data de 15 octombrie 2018, în Karlovac, după ce a obţinut un document neautentic al Republicii Croaţia într-o modalitate care nu poate fi stabilită, pe numele de B., care atestă că fusese emis de către Administraţia poliţienească din Republica Serbia la data de 16 august 2016, deşi ştia că documentul este fals şi nu fusese emis de autoritatea indicată şi că nu îi aparţinea, l-a înaintat mai întâi la Oficiul Registrului din Vojnic, S. Radica 1 şi a depus o cerere de emitere a unui Certificat de Naţionalitate pe numele de B., care a fost primită de un ofiţer al Oficiului Registrului, care, fără a adresa întrebări cu privire la autenticitatea documentului ataşat, l-a certificat ca fiind autentic şi a emis Certificatul de Naţionalitate şi Certificatul de Naştere pe numele de B., pe care acesta l-a preluat ulterior. Apoi a depus o cerere la Administraţia Fiscală din Vojnic, Trg S. Radica I pentru specificarea şi alocarea unui cod numeric personal pe numele de B.. La această cerere a ataşat o copie legalizată a documentului de călătorie menţionat anterior al Republicii Serbia şi Certificatul de Naţionalitate pe care îl obţinuse anterior în maniera descrisă, ştiind că documentul menţionat nu îi aparţinea. Ofiţerul de la Administraţia Fiscală, neîndoindu-se de autenticitatea documentelor ataşate, a primit documentele şi le-a certificat ca autentice şi a emis un certificat de cod numeric personal (OIB): x care a fost preluat de solicitant. La aceeaşi dată, la biroul de registratură al departamentului de poliţie din Vojnic, A. Hebranga 3, acesta a completat un formular de declarare a reşedinţei cu adresa în Serbia, pe care l-a semnat ulterior prezentându-se ca fiind B. şi a ataşat Certificatul de Naţionalitate, Certificatul de Naştere şi Certificatul de Cod Numeric Personal, toate obţinute anterior în modalitatea descrisă, precum şi documentul de călătorie descris anterior al Republicii Serbia, număr serie: x şi a depus o cerere de emitere a unui document digital de identificare personală al Republicii Croaţia şi un document digital de călătorie al Republicii Croaţia, pe care l-a semnat în fals, prezentându-se drept B. şi a înaintat fotografia şi amprentele, toate fiind primite de un oficial al departamentului de poliţie din Vojnic, care nu s-a îndoit de autenticitatea documentelor primite şi le-a certificat ca fiind autentice, în consecinţă emiţându-i un document de identificare personală al Republicii Croaţia, număr serie: x şi un paşaport digital al Republicii Croaţia, număr serie: x, toate pe numele de B., cu o fotografie a lui A.. La data de 18 octombrie 2018, acesta l-a împuternicit pe D. să ridice aceste documente, legalizând procura la Biroul Notarului Public E. din karlovac, V. Nazora 6, sub numărul x, când a prezentat, de asemenea, documentul de identitate menţionat anterior al Republicii Serbia, număr serie: x, prin urmare, la data de 18 octombrie 2018, în baza procurii descrise anterior, D. a ridicat documentul de identificare personală şi un paşaport pe numele B.. Documentele au fost ridicate de la Departamentul pentru Afaceri Administrative din cadrul Administraţiei de Poliţie Karlovac.
Prin urmare, a obţinut documente false cu intenţia de a le utiliza şi le-a utilizat ca fiind autentice, iar infracţiunea săvârşită este în legătură cu un document public şi inducerea în eroare a autorităţii competente, care ulterior a certificat documente false ce urmau să fie utilizate ca dovadă în tranzacţii juridice chiar dacă ştia că sunt false.
La termenul de judecată din data de 15.11.2021, s-a procedat la audierea persoanei solicitate, care a declarat că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare croate, întrucât nu este persoana indicată în mandatul european de arestare.
La acelaşi termen, având în vedere că persoana solicitată a contestat identitatea, s-a dispus emiterea unei adrese către I.P.J. Mehedinţi - Serviciul Investigaţii Criminale, pentru a efectua comparaţii dactiloscopice între impresiunile digito-palmare prelevate de la persoana solicitată A., arestat în C.R.A.P. Mehedinţi, B., C. şi cele puse la dispoziţie de autorităţile statului solicitant anexate alertei S.I.S. cu ID x, introdusă de Biroul SIRENE din Croaţia.
Prin Încheierea nr. 76 din 16.11.2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, a fost menţinută măsura arestării persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 16.11.2021, până la 15.12.2021, inclusiv.
Persoana solicitată a declarat contestaţie împotriva acestei încheieri, care a fost respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 973 din 24.11.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2021.
La data de 16.11.2021, a fost înregistrată adresa din 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinţi - Serviciul de Investigaţii Criminale, din care a rezultat că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Naţional de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fişă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croaţia.
Instanţa de fond a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004 rep., mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alineatul 2 al aceluiaşi text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002."
Din economia dispoziţiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004 rep., care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţii privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.
Cât priveşte conţinutul şi forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004 rep., mandatul european de arestare trebuind să conţină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, şi indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 89 şi art. 97 din prezenta lege.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.
În acest fel se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
În cauză, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, în sensul că, în cuprinsul acestuia, sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv hotărârea privind detenţia pronunţată la data de 30.04.2021 de Tribunalul Karlovac în Dosarul nr. x, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislaţia statului emitent pentru acest tip de fapte, respectiv 5 ani închisoare.
S-a constatat, totodată, că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, falsificarea documentelor administrative şi traficul cu acestea, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 302/2004 rep. şi, mai mult decât atât, faptele, aşa cum sunt descrise, constituie infracţiuni şi pe teritoriul naţional.
Persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că nu este persoana indicată în mandatul european de arestare, precizând că numele său este C., cetăţean bosniac şi nu are nicio legătură cu A..
Din înscrisurile existente la dosar, respectiv adresa din 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinţi - Serviciul de Investigaţii Criminale, a rezultat însă că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Naţional de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fişă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croaţia privind pe persoana solicitată A., B., C., obiecţiunile invocate de persoana solicitată cu privire la identitate fiind, pentru acest motiv, neîntemeiate.
Celelalte critici referitoare la lipsa unui mandat naţional de arestare care să stea la baza emiterii mandatului european de arestare au fost, de asemenea, apreciate ca neîntemeiate, în cuprinsul mandatului european de arestare fiind precizată la pct. b) decizia pe care se bazează mandatul, respectiv mandat de arestare sau hotărâre judecătorească cu acelaşi efect juridic - hotărârea pronunţată de Tribunalul Karlovac la data de 30.04.2021, dosar x.
Faţă de cele de mai sus, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate şi nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 rep., fiind admisă solicitarea şi dispunându-se predarea cetăţeanului sârb A., B., C., cu respectarea regulii specialităţii.
În privinţa măsurilor privative de libertate dispuse în cauză, s-a remarcat că persoana solicitată a fost reţinută de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin Ordonanţa de reţinere nr. 68/2021, pentru 24 de ore, prin Încheierea nr. 73 din 01.11.2021 s-a dispus măsura arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile, până la data de 15.11.2021, inclusiv, menţinută ulterior pe o perioadă de 30 zile, prin Încheierea nr. 76 din 15.11.2021, măsură care a fost menţinută prin sentinţa atacată pe calea prezentei contestaţii, ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep., potrivit cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prev. la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.
A fost avut în vedere că, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluţionare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.
Predarea, ca o consecinţă directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii definitive de predare pot proceda la reţinerea şi remiterea acesteia către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
Împotriva Sentinţei penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, a formulat contestaţie persoana solicitată A., C., B., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 8 decembrie 2021.
Cu prilejul susţinerii orale a căii de atac, contestatorul persoană solicitată a arătat, prin intermediul apărătorului ales, că mandatul european de arestare a fost emis pe numele unei alte persoane, având o altă dată de naştere şi altă cetăţenie.
De asemenea, a susţinut că nu a fost informat despre derularea unui proces în ceea ce îl priveşte, pe teritoriul Croaţiei, neavând cunoştinţă că este urmărit în acest stat, în cauză nefiind respectate dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Pe de altă parte, contestatorul a susţinut că mandatul european de arestare emis în cauză nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege, întrucât nu se întemeiază pe un mandat de arestare naţional, neexistând dovada faptului că autorităţile judiciare ale statului emitent ar fi depus diligenţe în vederea identificării sale pe teritoriul Croaţiei.
În consecinţă, a solicitat admiterea contestaţiei şi desfiinţarea hotărârii atacate, cu consecinţa respingerii sesizării parchetului privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis în cauză.
Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că autorităţile judiciare din Croaţia (Parchetul Municipal din Karlovac) au emis, la data de 02.06.2021, în Dosarul nr. x/2021, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., cetăţean sârb, B., C..
Mandatul european de arestare a fost emis în baza hotărârii privind detenţia pronunţată la data de 30.04.2021, de către Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x, faţă de A., B., persoana solicitată fiind urmărită pentru săvârşirea a două infracţiuni: falsificarea unui document descris la art. 278 alin. (1) şi (3) din C. pen. croat şi certificarea unui conţinut neadevărat descris la art. 281 alin. (1) şi (2) corob. cu art. 51 din C. pen. croat, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent pentru aceste infracţiuni fiind de 5 ani închisoare.
Din descrierea faptelor a rezultat că, la data de 15 octombrie 2018, în Karlovac, după ce a obţinut un document neautentic al Republicii Croaţia într-o modalitate care nu poate fi stabilită, pe numele de B., care atestă că fusese emis de către Administraţia poliţienească din Republica Serbia la data de 16 august 2016, deşi ştia că documentul este fals şi nu fusese emis de autoritatea indicată şi că nu îi aparţinea, l-a înaintat mai întâi la Oficiul Registrului din Vojnic, S. Radica 1 şi a depus o cerere de emitere a unui Certificat de Naţionalitate pe numele de B., care a fost primită de un ofiţer al Oficiului Registrului, care, fără a adresa întrebări cu privire la autenticitatea documentului ataşat, l-a certificat ca fiind autentic şi a emis Certificatul de Naţionalitate şi Certificatul de Naştere pe numele de B., pe care acesta l-a preluat ulterior. Apoi a depus o cerere la Administraţia Fiscală din Vojnic, Trg S. Radica I pentru specificarea şi alocarea unui cod numeric personal pe numele de B.. La această cerere a ataşat o copie legalizată a documentului de călătorie menţionat anterior al Republicii Serbia şi Certificatul de Naţionalitate pe care îl obţinuse anterior în maniera descrisă, ştiind că documentul menţionat nu îi aparţinea. Ofiţerul de la Administraţia Fiscală, neîndoindu-se de autenticitatea documentelor ataşate, a primit documentele şi le-a certificat ca autentice şi a emis un certificat de cod numeric personal (OIB): x care a fost preluat de solicitant. La aceeaşi dată, la biroul de registratură al departamentului de poliţie din Vojnic, A. Hebranga 3, acesta a completat un formular de declarare a reşedinţei cu adresa în Serbia, pe care l-a semnat ulterior prezentându-se ca fiind B. şi a ataşat Certificatul de Naţionalitate, Certificatul de Naştere şi Certificatul de Cod Numeric Personal, toate obţinute anterior în modalitatea descrisă, precum şi documentul de călătorie descris anterior al Republicii Serbia, număr serie: x şi a depus o cerere de emitere a unui document digital de identificare personală al Republicii Croaţia şi un document digital de călătorie al Republicii Croaţia, pe care l-a semnat în fals, prezentându-se drept B. şi a înaintat fotografia şi amprentele, toate fiind primite de un oficial al departamentului de poliţie din Vojnic, care nu s-a îndoit de autenticitatea documentelor primite şi le-a certificat ca fiind autentice, în consecinţă emiţându-i un document de identificare personală al Republicii Croaţia, număr serie: x şi un paşaport digital al Republicii Croaţia, număr serie: x, toate pe numele de B., cu o fotografie a lui A.. La data de 18 octombrie 2018, acesta l-a împuternicit pe D. să ridice aceste documente, legalizând procura la Biroul Notarului Public E. din karlovac, V. Nazora 6, sub numărul x când a prezentat, de asemenea, documentul de identitate menţionat anterior al Republicii Serbia, număr serie: x, prin urmare, la data de 18 octombrie 2018, în baza procurii descrise anterior, D. a ridicat documentul de identificare personală şi un paşaport pe numele B.. Documentele au fost ridicate de la Departamentul pentru Afaceri Administrative din cadrul Administraţiei de Poliţie Karlovac.
Prin urmare, a obţinut documente false cu intenţia de a le utiliza şi le-a utilizat ca fiind autentice, infracţiunea săvârşită fiind în legătură cu un document public şi inducerea în eroare a autorităţii competente, care ulterior a certificat documente false ce urmau să fie utilizate ca dovadă în tranzacţii juridice chiar dacă ştia că sunt false.
Prin Adresa nr. x/2021 din data de 01.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis instanţei de fond semnalarea Biroului Naţional Sirene nr. x/SIRENE/ADS/MRZ, din data de 31.10.2021, efectuată în baza mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021 de către autorităţile judiciare din Croaţia - Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., fiind înaintate, totodată, procesul-verbal încheiat la data de 01.11.2021 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Ordonanţa de reţinere nr. 68/2021 din 01.11.2021, prin care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pentru 24 de ore, cu începere de la 01.11.2021, orele 03:00, până la 02.11.2021, orele 03:00.
La data de 11.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autorităţile judiciare din Croaţia - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., C., B..
Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunţării asupra executării mandatului european de arestare, instanţa ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, infracţiunile imputate contestatorului persoană solicitată se regăsesc printre cele care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, respectiv falsificarea documentelor administrative şi traficul cu acestea, conform art. 97 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 302/2004 rep. şi, în plus, faptele, astfel cum sunt descrise, constituie infracţiuni şi pe teritoriul naţional.
Se reţine, de asemenea, că mandatul european de arestare are conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 şi nu există niciun motiv, obligatoriu sau opţional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.
Înalta Curte mai reţine că, potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, despre consimţământul acesteia se întocmeşte un proces-verbal, în cuprinsul căruia se menţionează dacă persoana solicitată a renunţat sau nu la drepturile conferite de regula specialităţii. Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, în cazul prevăzut la alin. (5), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.
Dispoziţiile art. 104 alin. (7) din aceeaşi lege prevăd că, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.
În prezenta cauză, în faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 15.11.2021, s-a procedat la audierea persoanei solicitate, care a declarat că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare croate, întrucât nu este persoana indicată în mandatul european de arestare. La acelaşi termen, având în vedere că persoana solicitată a contestat identitatea, instanţa a dispus emiterea unei adrese către I.P.J. Mehedinţi - Serviciul Investigaţii Criminale, pentru a efectua comparaţii dactiloscopice între impresiunile digito-palmare prelevate de la persoana solicitată A., B., C. şi cele puse la dispoziţie de autorităţile statului solicitant anexate alertei S.I.S. cu ID x, introdusă de Biroul SIRENE din Croaţia, iar prin adresa nr. x din data de 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinţi - Serviciul de Investigaţii Criminale s-a precizat că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Naţional de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fişă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croaţia privind pe persoana solicitată A., B., C., astfel încât obiecţiunile invocate de persoana solicitată cu privire la identitate nu sunt întemeiate.
Totodată, Înalta Curte constată că, în contextul particular al cauzei, instanţa de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Croaţia (Parchetul Municipal din Karlovac), la data de 02.06.2021, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., B., C., hotărârea atacată, de predare a acesteia către autorităţile judiciare solicitante, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii, fiind pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.
Cât priveşte susţinerea contestatorului în sensul că nu ar fi fost prezent la judecata derulată în faţa instanţelor croate, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, invocate de apărare, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când persoana a fost încunoştinţată, în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces, însă prevederile legale anterior menţionate nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât vizează procesele penale finalizate cu pronunţarea unei hotărâri de condamnare, or, din cuprinsul mandatului european de arestare, rezultă că persoana solicitată este căutată în vederea desfăşurării urmăririi penale, în speţă neexistând o astfel hotărâre.
De asemenea, nu poate fi primită nici critica formulată de contestatorul persoană solicitată, în sensul că mandatul european de arestare emis în cauză nu îndeplineşte în mod cumulativ cerinţele prevăzute lege, întrucât nu se întemeiază pe un mandat de arestare naţional, din analiza actelor dosarului putându-se observa că în cuprinsul mandatului european de arestare este indicată hotărârea emisă de judecătorul naţional, respectiv hotărârea pronunţată de Tribunalul Karlovac la data de 30.04.2021, în Dosarul nr. x.
În ceea ce priveşte soluţia dispusă de instanţa de fond cu privire la menţinerea arestării persoanei solicitate, pe o durată de 30 de zile, aceasta este legală şi temeinică, în raport cu dispoziţiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, conform cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzut la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A., C., B. împotriva Sentinţei penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2021.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limba sârbă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A., C., B. împotriva Sentinţei penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limba sârbă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2021.
GGC - NN