Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 65/2023, din data de 10 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2023, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21.02.2023 de către autorităţile judiciare din Italia - Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino în Dosarul nr. x/2017 SIEP pe numele persoanei solicitate A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare italiene cu respectarea regulii specialităţii.
A fost menţinută măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 10.04.2023 până la data de 09.05.2023, inclusiv.
S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 14.03.2023 la zi.
Pentru a dispune astfel, în esenţă, curtea de apel a reţinut că la data de 14.03.2023 a fost înregistrată Adresa nr. x/2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea Biroului Naţional Sirene nr. x/SIRENE/DIM din data de 06.03.2023, transmisă în baza mandatului european de arestare emis la data de 21.02.2023 de autorităţile judiciare din Italia - Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel din Torino, pe numele persoanei solicitate A..
În cuprinsul semnalării, s-a arătat că pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare de autorităţile judiciare din Italia - Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel din Torino, pentru executarea restului de pedeapsă de 3 ani, 5 luni şi 16 zile, stabilită prin Ordinul de detenţie nr. 979/2017 SIEP, din data de 23.04.2019, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzut de art. 110, art. 624, art. 625 din C. pen. italian.
Prin încheierea nr. 19 din data de 15.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2023, s-a dispus măsura arestării provizorii faţă de persoana solicitată pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 15.03.2023 până la data de 29.03.2023, inclusiv şi s-a stabilit termen pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.
La data de 21.03.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 21.02.2023 de autorităţile judiciare din Italia - Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel din Torino, pe numele persoanei solicitate A., în cuprinsul căruia se arată că acesta se întemeiază pe Ordinul de detenţie nr. 979/2017 SIEP, din data de 23.04.2019 şi Sentinţa nr. 2627/2015 REG.GEN, nr. 2001/2014, RGNR nr. 19109/2006 a Tribunalului Ordinar din Torino Secţ. IV, pronunţată la data de 01.06.2015, confirmată de Sentinţa nr. 561/2016 a Curţii de Apel din Torino din data de 01.02.2016, definitivă la data de 11.02.2017, privind persoana solicitată A., cetăţean român, cu domiciliul în jud. Gorj, cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prevăzut de art. 110, art. 624, art. 625 din C. pen. italian.
Din descrierea faptelor a rezultat că, în data de 28.08.2013, persoana solicitată, împreună cu alţi complici, în vederea obţinerii unui profit ilicit, după ce a pătruns prin efracţie în incinta societăţii B. SPA, din Roma, a sustras 1000 kg de cabluri de cupru.
La termenul din data de 27 martie 2023, cu ocazia audierii de către instanţă, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare italiene şi solicită recunoaşterea hotărârii de condamnare şi executarea pedepsei în România.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei adrese către autoritatea judiciară din Italia pentru a transmite copia certificată a Sentinţei nr. 2627/2015 REG.GEN, nr. 2001/2014, RGNR nr. 19109/2006 a Tribunalului Ordinar din Torino Secţ. IV, pronunţată la data de 01.06.2015, confirmată de Sentinţa nr. 561/2016 a Curţii de Apel din Torino din data de 01.02.2016, definitive la data de 11.02.2017; Ordonanţa de cumulare a pedepselor nr. 979/2017 emisă la data de 23.04.2019, de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino; certificatul pentru executarea de hotărâri prin care se impun pedepse sau alte măsuri privative de libertate în alt stat membru al Uniunii Europene, conform Deciziei-cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008; măsurile la care a fost supusă persoana condamnată, precum şi orice alte date privind situaţia juridică a acesteia, întrucât persoana solicitată a invocat un motiv opţional de refuz al executării mandatului european de arestare, învederând faptul că doreşte să execute pedeapsa în România, cu precizarea că înscrisurile solicitate sunt necesare pentru a proceda la recunoaşterea pe cale incidentală a hotărârilor de condamnare, potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 6 din Decizia-cadru 2002/584/JAI.
Prin încheierea nr. 23 din data de 27.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2023 a fost menţinută măsura arestării persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 30.03.2023, până la data de 28.04.2023, inclusiv.
La data de 30.03.2022, autorităţile judiciare italiene au comunicat certificatul prev. de art. 4 din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI privind sentinţele pronunţate: la data de 30.09.2013, de către Tribunalul Ordinar Roma; la data de 12.11.2013, de către Tribunalul Ordinar Roma; la data de 10.10.2013, de către Tribunalul Ordinar Roma şi la data de 01.06.2015, de către Tribunalul Ordinar Torino; înştiinţarea persoanei condamnate; copia conformă cu originalul a sentinţelor indicate; ordinul de executare a pedepselor concurente din data de 23.04.2019.
La termenul din data de 27 martie 2023, cu ocazia audierii de către instanţă, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare italiene şi solicită recunoaşterea hotărârii de condamnare şi executarea pedepsei în România.
Examinând cauza în raport cu dispoziţiile legale incidente, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv Ordinul de detenţie nr. 979/2017 SIEP, din data de 23.04.2019 şi Sentinţa nr. 2627/2015 REG.GEN, nr. 2001/2014, RGNR nr. 19109/2006 a Tribunalului Ordinar din Torino Secţ. IV, pronunţată la data de 01.06.2015, confirmată de Sentinţa nr. 561/2016 a Curţii de Apel din Torino din data de 01.02.2016, definitivă la data de 11.02.2017; se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată şi sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor.
Totodată, s-a constatat că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, respectiv infracţiunea de furt calificat, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004 şi, aşa cum sunt descrise, constituie infracţiuni şi pe teritoriul naţional.
S-a reţinut că persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că soţia doreşte să execute pedeapsa în ţară.
Faţă de cele expuse, Curtea de Apel Craiova a constatat că motivul pentru care persoana solicitată nu a exprimat un acord de predare nu se încadrează între motivele obligatorii sau facultative pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, motive prevăzute de dispoziţiile art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Concluzionând, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 109.
În privinţa măsurilor privative de libertate dispuse în cauză, instanţa de fond a concluzionat în sensul că se impune menţinerea măsurii arestării persoanei solicitate în vederea predării, ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prev. la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.
În consecinţă, instanţa a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21.02.2023 de către autorităţile judiciare din Italia, Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino, în Dosarul nr. x/2017 SIEP pe numele persoanei solicitate A. şi a dispus predarea acesteia către autorităţile judiciare italiene cu respectarea regulii specialităţii, menţinând măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 10.04.2023 până la data de 09.05.2023, inclusiv.
*****
Împotriva acestei sentinţe penale, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat contestaţie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 19.04.2023, fiind fixat termen pentru soluţionare la data de 25.04.2023, ocazie cu care au fost luate concluziile apărării contestatorului şi ale parchetului asupra contestaţiei de faţă, acestea fiind redate în cuprinsul practicalei prezentei decizii.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.
În cuprinsul dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că prima instanţă a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cu solicitarea autorităţilor judiciare din Italia de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 21.02.2023 de Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel din Torino pe numele persoanei solicitate A. pentru executarea restului de pedeapsă de 3 ani, 5 luni şi 16 zile închisoare stabilit prin Ordinul de detenţie nr. 979/2017 SIEP din data de 23.04.2019, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prev. de art. 110, art. 624, art. 625 din C. pen. italian.
De asemenea, în cauză s-a reţinut că în cuprinsul mandatului european de arestare se arată că acesta se întemeiază pe Ordinul de detenţie nr. 979/2017 SIEP din data de 23.04.2019 şi Sentinţa nr. 2627/2015 REG.GEN, nr. 2001/2014, RGNR nr. 19109/2006 a Tribunalului Ordinar din Torino Secţ. IV, pronunţată la data de 01.06.2015, confirmată de Sentinţa nr. 561/2016 a Curţii de Apel din Torino din data de 01.02.2016, definitivă la data de 11.02.2017, respectiv se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată şi sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor.
Aşadar, analizând actele dosarului, se constată că, în mod judicios prima instanţă a constatat că în speţă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se pune în executare mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., reţinându-se că în cauză, mandatul european de arestare are conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, precum şi că nu există niciun motiv, obligatoriu sau opţional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.
Similar primei instanţe, Înalta Curte constată că raportat la infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare, acestea nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate A. regăsindu-se printre faptele care dau loc la predare, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, nemaifiind astfel necesară verificarea acestei condiţii. Pe de altă parte, şi dacă ar fi verificată potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 această condiţie este îndeplinită în cauză, similar instanţei de fond, reţinându-se că faptele care fac obiectul mandatului european de arestare constituie infracţiuni şi pe teritoriul naţional, (art. 228 coroborat cu art. 229 C. pen.).
În cauză, persoana solicitată A. a declarat în faţa instanţei de fond că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare italiene, solicitând executarea pedepsei în România.
În acord cu prima instanţă, din actele dosarului nu rezultă existenţa vreunuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzute în art. 99 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, iar împrejurarea că persoana solicitată nu este de acord să fie predată către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare, nu constituie motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.
Concluzionând, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Italia la data de 21.02.2023 pe numele persoanei solicitate A., hotărârea atacată, de punere în executare a mandatului şi de predare a persoanei solicitate către autorităţile judiciare italiene, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii, precum şi de arestare a persoanei solicitate în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, fiind pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 65/2023, din data de 10 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 65/2023, din data de 10 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 aprilie 2023.
GGC - NN