Abținere. Inadmisibilitate
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Participanţii în procesul penal. Competenţa organelor judiciare. Incompatibilitatea
Indice alfabetic: - drept procesual penal
- abţinere
- inadmisibilitate
C. proc. pen., art. 68
Sesizarea având ca obiect declarațiile de abținere formulate în cauză de către toți judecătorii din cadrul unei curți de apel fără să fi fost învestiți, în prealabil, cu soluționarea cauzei, este inadmisibilă.
I.C.C.J. Secția penală, încheierea nr. 135 din 14 martie 2023
La data de 10 martie 2023, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sesizarea având ca obiect declarațiile de abţinere formulate în cauză de către toţi judecătorii din cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi.
Astfel, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Galaţi, Secţia penală, A., B., C., D., E., F., G., dr. H., în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și art. 6 CEDO, au declarat că se abțin de la soluționarea dosarului nr. x/279/2020, înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați la data de 15.12.2022, cu termen de judecată în apel la data de 28.02.2023.
În argumentarea cererii, în esență, au precizat că începând din anul 2018, fosta soție a apelantului-inculpat I., judecător Î. a fost colegă cu aceștia, activând în cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi până la soluţionarea favorabilă a cererii de transfer în cadrul Curţii de Apel Bacău, arătând că, în prezenta cauză, doamna judecător Î. a fost audiată în calitate de martor. Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., lasă deschisă posibilitatea existenţei unui număr nelimitat de cazuri care, raportat la situaţia de fapt concretă, ar putea naşte suspiciuni privind imparțialitatea judecătorului, rămânând la aprecierea instanţei care judecă cererea de abţinere să constate dacă în concret există ori nu o suspiciune de parțialitate a judecătorului.
Examinând sesizarea având ca obiect declaraţiile de abţinere formulate în cauză de către toţi judecătorii din cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi, Înalta Curte constată că este inadmisibilă, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 64 alin. (1) lit. (f) C. proc. pen., judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil, de către o instanţă independentă și imparțială. Imparţialitatea instanţei presupune, conceptual, lipsa oricărei prejudecăţi sau idei preconcepute cu privire la soluţia ce trebuie pronunţată în cadrul unui proces.
Jurisprudenţa instanţei europene relevă, însă, că imparţialitatea magistratului trebuie evaluată atât sub aspect subiectiv, cât şi sub aspect obiectiv. Astfel, din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina dacă convingerile personale ale unui judecător pot influenţa soluţionarea unei anumite cauze, statuându-se, de principiu, că „imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară”.
Din perspectiva criteriului obiectiv, trebuie determinat dacă judecătorul oferă garanţii suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privinţa sa. În acest din urmă sens, aparenţele prezintă o anumită importanţă în raport cu încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului, într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal. Optica unei părţi în proces trebuie luată în considerare, chiar dacă aceasta nu are caracter decisiv, esenţial fiind ca temerile celui interesat să fie nu doar invocate, ci și justificate în mod obiectiv.
Potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (8) C. proc. pen., când pentru soluţionarea abţinerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiaşi instanţe sau, în cazul instanţelor organizate pe secţii, din cadrul aceleiaşi secţii şi nici din cadrul unei secţii cu aceeaşi specializare, cererea se soluţionează de un judecător de la instanţa ierarhic superioară.
Prevederile alineatului (9)1 ale aceluiași articol stabilesc că, în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.
Or, în contextul concret al cauzei, se constată că prezentele declaraţii de abţinere au fost formulate de către toți judecătorii din cadrul Curţii de Apel Galaţi, fără să fi fost învestiţi, în prealabil, cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/279/2020.
Înalta Curte constată că dosarul nr. x/279/2020, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galați are ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului împotriva sentinței penale nr. 66 din 28.06.2022, privindu-l pe inculpatul I., a cărei fostă soţie, doamna Î. a fost judecător în cadrul Curţii de Apel Galaţi, Secţia penală.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sesizarea având ca obiect abţinerea întregii instanţe formulată este inadmisibilă, având în vedere că declaraţiile de abţinere formulate au fost de către toţi judecătorii din cadrul unei curţii de apel, fără să fi fost în prealabil învestiţi cu soluţionarea cauzei.
În considerarea acestor argumente, sesizarea având ca obiect declaraţiile de abţinere formulate în cauză de către toţi judecătorii din cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi a fost respinsă, context în care nu se impune a se face aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (9)1 C. proc. pen.