Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Constanţa şi Tribunalul Constanţa cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul-condamnat A., constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. x/2023 la data de 13.01.2023, petentul-condamnat A. a formulat contestaţie la executarea împotriva sentinţei penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, prin care a fost recunoscută sentinţa penală 34/2015 pronunţată de secţia Penală nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania, definitivă în data de 15.12.2015, prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii de 6.385 de zile.
În motivare, în esenţă, a susţinut că în cursul executării pedepsei, autorităţile spaniole au constatat ca fiind prescrise faptele care depăşesc pedeapsa de 15 ani închisoare, fiind pronunţată sentinţa penală din 13.12.2022 a secţiei Penale nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania, prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani. În susţinerea cererii, a fost ataşată hotărârea pronunţată de autorităţile spaniole, tradusă în limba română.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., respectiv atunci când se invocă aministia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
Prin sentinţa penală nr. 24/P/22.02.2023 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în dosarul penal nr. x/2023, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, invocată de reprezentatul Ministerului Public şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat A., în favoarea Tribunalului Constanţa.
S-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoaşterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunţată de secţia penală nr. 5 a Audienţei Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare. În baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate B., în vederea executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 6385 zile închisoare, aplicată de instanţa statului emitent şi s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., din Regatul Spaniei în România, cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 157 din Legea nr. 302/2004. S-a dispus transferarea persoanei condamnate A., în prezent aflat în stare de deţinere pe teritoriul Regatului Spaniei, în vederea executării pedepsei închisorii şi executării în România, potrivit dispoziţiilor C. proc. pen., a pedepsei rezultante de 6385 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de: participare la un grup criminal organizat, exploatarea sexuală a copiilor, pornografie infantilă şi răpire, lipsire de libertate în mod ilegal şi luare de ostatici, precum şi opunere de rezistenţă faţă de autoritate, prev. de art. 188 alin. (1), (2) şi 4 b), 6 şi 9, 163 alin. (1), art. 556 din C. pen. spaniol.
În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din durata pedepsei de 6385 zile închisoare, a perioadei executate de la data de 20 martie 2012 la zi.
Sentinţa penală evocată a fost atacată cu apel de către condamnat, iar prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. x/2019 s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 52 din 12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018
S-a reţinut că în cauză, în vederea stabilirii competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare sunt aplicabile dispoziţiile art. art. 598 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cu care instanţa de executare este cea la care se formulează contestaţia întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.
S-a observat că la momentul când contestatorul-condamnat a formulat cererea, acesta se găsea încarcerat Penitenciarul Poarta Albă, iar instanţa care a recunoscut hotărârea nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunţată de secţia penală nr. 5 a Audienţei Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A. pedeapsa de 6385 zile închisoare este Curtea de Apel Constanţa.
Întrucât Tribunalul Constanţa este instanţa în cărei rază teritorială se găseşte locul de deţinere al condamnatului, dar şi pentru că acesta a fost condamnat în Spania pentru comiterea de infracţiuni care atrag judecarea cauzei în primă instanţă de tribunal, Curtea de Apel Constanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
S-a reţinut că petentul A. şi-a întemeiat contestaţia la executare pe dispoziţiile lit. c) şi d) din art. 598 C. proc. pen.. În ceea ce priveşte cazul de contestaţie la executare întemeiat pe prevederile art. 598 lit. c) C. proc. pen., s-a constatat că acesta se judecă de instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, în cauza de faţă fiind Curtea de Apel Constanţa.
În atare situaţie, s-a apreciat că instanţa competentă să judece contestaţia la executare se stabileşte în raport cu cazul de contestaţie incident în cauză, iar nu cu acela invocat de contestator. Din motivarea contestaţiei la executare, s-a reţinut că petentul A. nu invocă vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, ci invocă un caz de micşoare a pedepsei, respectiv constatarea de către autorităţile spaniole ca fiind prescrise pedepsele care depăşesc 15 ani închisoare, şi pe cale de consecinţă reducerea pedepsei aplicate de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa de 15 ani închisoare.
Ca atare, în cazul în care contestatorul a invocat atât cazul de contestaţie la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c), cât şi pe cel prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d), însă în speţă este incident numai acest din urmă caz de contestaţie, competenţa revine instanţei de executare, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 162 din 12 aprilie 2023 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa, invocată din oficiu.
În baza art. 597 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi art. 141 alin. (13) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Constanţa şi Tribunalul Constanţa.
În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
S-a reţinut că la data de 06.03.2023, cu adresa nr. x/2023, Curtea de Apel Constanţa a înaintat la dosar adresa Ministerului Justiţiei, respectiv hotărârea din data de 13.12.2022 a secţiei Penale nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani, faţă de persoana condamnată A..
Potrivit art. 141 alin. (13) din legea nr. 302/2004 republicată, în cazul în care după emiterea mandatului de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, statul emitent: a) informează că transferarea nu mai poate avea loc, instanţa dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă. Anularea se dispune prin sentinţă definitivă, pronunţată în camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate, cu participarea procurorului. În acest caz, sentinţa de recunoaştere a hotărârii penale străine urmează să producă efecte juridice numai sub aspectul stării de recidivă, în afară de cazul în care transferarea nu mai este posibilă pe motiv de acordare a amnistiei ori ca urmare a faptului că s-a stabilit ulterior că persoana nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunii ori ca urmare a decesului persoanei condamnate în statul emitent; b) transmite o nouă hotărâre pentru executarea unei alte pedepse, dispoziţiile din C. proc. pen. referitoare la contestaţia la executare, care nu sunt contrare dispoziţiilor prezentului titlu, se aplică în mod corespunzător. În acest caz, instanţa de executare este curtea de apel care a pronunţat sentinţa prevăzută la alin. (6).
De asemenea, potrivit alin. (141) al art. 14 din Legea nr. 302/2004 republicată, dacă, după transferarea persoanei condamnate, statul emitent transmite o nouă hotărâre judecătorească pentru executarea unei alte pedepse, dispoziţiile art. 143 se aplică în mod corespunzător.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, s-a constatat că Tribunalul Constanţa nu este competent material să procedeze la recunoaşterea hotărârii din data de 13.12.2022 a secţiei Penale nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani, faţă de persoana condamnată A., în vederea executării pedepsei, apreciind că această competenţă aparţine exclusiv Curţii de Apel Constanţa.
Pentru aceste considerente, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa, invocată din oficiu.
În baza art. 597 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi art. 141 alin. (13) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare formulată de petentul-condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Constanţa şi Tribunalul Constanţa. În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2023 fiind stabilit termen de judecată la data de 25 aprilie 2023.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Constanţa, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.
Înalta Curte reţine că prin sentinţa penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoaşterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunţată de secţia penală nr. 5 a Audienţei Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare. În baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate, în vederea executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 6385 zile închisoare, aplicată de instanţa statului emitent şi s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., din Regatul Spaniei în România, cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 157 din Legea nr. 302/2004. S-a dispus transferarea persoanei condamnate A., în prezent aflat în stare de deţinere pe teritoriul Regatului Spaniei, în vederea executării pedepsei închisorii şi executării în România, potrivit dispoziţiilor C. proc. pen., a pedepsei rezultante de 6385 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de: participare la un grup criminal organizat, exploatarea sexuală a copiilor, pornografie infantilă şi răpire, lipsire de libertate în mod ilegal şi luare de ostatici, precum şi opunere de rezistenţă faţă de autoritate, prev. de art. 188 alin. (1), (2) şi 4 b), 6 şi 9, 163 alin. (1), art. 556 din C. pen. spaniol. În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din durata pedepsei de 6385 zile închisoare, a perioadei executate de la data de 20 martie 2012 la zi.
Sentinţa penală a fost atacată cu apel de către condamnat, iar prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. x/2019 s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 52 din 12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018
La data de 13 ianuarie 2023, petentul-condamnat A. a formulat contestaţie la executarea împotriva sentinţei penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, prin care a fost recunoscută sentinţa penală 34/2015 pronunţată de secţia Penală nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania, definitivă în data de 15.12.2015, prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii de 6.385 de zile. A invocat dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., arătând că în cursul executării pedepsei, autorităţile spaniole au constatat ca fiind prescrise faptele care depăşesc pedeapsa de 15 ani închisoare, fiind pronunţată sentinţa penală din 13.12.2022 a secţiei Penale nr. 5 a Audienţei Provinciale Madrid Spania, prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani.
Potrivit dispoziţiilor art. 598 C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia la executare se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazurile prevăzute de art. 598 alin 1 lit. a), b) şi d) C. proc. pen., respectiv la instanţa care a pronunţat hotărârea atunci când se iveşte o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c).)
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin Decizia nr. 1/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii şi a stabilit faptul că, "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (actual art. 147 alin. (2), cererea de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţată de o instanţă străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii de contopire."
Înalta Curte constată că, la data introducerii cererii, persoana condamnată era încarcerată în Penitenciarul Poarta Albă, iar prin sentinţa penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr. x/2018, rămasă definitivă prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoaşterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunţată de secţia penală nr. 5 a Audienţei Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare.
Din motivarea contestaţiei la executare, rezultă că petentul A. nu invocă vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, ci invocă un caz de micşoare a pedepsei, respectiv constatarea de către autorităţile spaniole ca fiind prescrise pedepsele care depăşesc 15 ani închisoare, şi pe cale de consecinţă reducerea pedepsei aplicate de la 17 ani şi 7 luni închisoare la pedeapsa de 15 ani închisoare.
Ca atare, în cazul în care motivele invocate vizează art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., competenţa revine instanţei de executare, respectiv Tribunalului Constanţa.
Prin urmare, Înalta Curte, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul-condamnat A., în favoarea Tribunalului Tulcea, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul-condamnat A. în favoarea Tribunalului Constanţa, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 aprilie 2023.