Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1459 din 17 mai 2023 pronunţată de Judecătoria Craiova, secţia Penală, a fost calificată cererea petentului A. ca fiind contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. S-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Craiova. În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), raportat la art. 553 alin. (1) din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare formulată de petentul A., în favoarea Curţii de Apel Craiova. În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare constând în onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Dolj şi rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 04.05.2023 şi sub numărul de mai sus, petentul condamnat a solicitat să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 6 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la sentinţa penală nr. 2524/C/18 R pronunţată la data de 24.05.2018 de Tribunalul din Bologna, definitivă la data de 14.06.2018, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 628 alin. (1) şi (3) C. pen. italian, recunoscută prin sentinţa penală nr. 11/20.01.2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2022.
Prin sentinţa penală nr. 11 din 20.01.2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2022, s-au dispus următoarele:
"În temeiul dispoziţiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 respinge cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21.11.2022 de către autorităţile judiciare din Italia-Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Bologna în dosarul nr. x/2022 SIEP pe numele persoanei solicitate A. arestat în C.R.A.P. Dolj.
În temeiul dispoziţiilor art. 99 alin. (3) şi art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 recunoaşte pe cale incidentală sentinţa nr. 2524/C/18 R.Sent. pronunţată la data de 24.05.2018 de Tribunalul din Bologna, definitivă la 14.06.2018, prin care persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 628 alin. (1) şi (3) C. pen. italian, care are corespondent în legea penală română în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 233 C. pen.
Dispune punerea în executare a pedepsei de 4 ani şi 8 luni închisoare într-un penitenciar din România.
Deduce din pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare:
- perioada executată în statul de condamnare (2 luni şi 12 zile): arest preventiv în închisoare de la 30.09.2017 până la 04.10.2017 şi arest la domiciliu de la 05.10.2017 la 11.12.2017;
- perioada reţinerii şi arestării în procedura mandatului european de arestare de la 09.12.2022 la zi.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 1098 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu şi 963,63 RON onorariul traducătorului autorizat".
Având în vedere că în prezenta cauză petentul solicită să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 6 C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la sentinţa susmenţionată, instanţa a constatat că prezenta cauză poate avea ca obiect doar contestaţie la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c), teza I din C. proc. pen., când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.
S-a reţinut că în cazurile prevăzute de art. 598 lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., (când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării) contestaţia contra executării hotărârii penale se face, după caz, la instanţa prevăzută în alin. (1) sau 6 al art. 597 din C. proc. pen., respectiv la instanţa de executare sau instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, iar în cazul prevăzut la art. 598 lit. c) din C. proc. pen. (când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută).
Constatând că în cauză a fost reţinut cazul prevăzut la art. 598 lit. c) din C. proc. pen., iar instanţa care a pronunţat hotărârea cu privire la care se invocă nelămurirea este Curtea de Apel Craiova, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova, invocată din oficiu, şi în baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) şi art. 553 alin. (1) din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare formulată de petentul A., în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost înregistrată contestaţia la executare formulată de condamnatul A. sub dosar nr. x/2003.
Prin sentinţa penală nr. 112 din 04 iulie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 47 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova, excepţie invocată de instanţă din oficiu privitor la contestaţia la executare formulată de condamnatul A.. În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Judecătoriei Craiova. În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Craiova şi Judecătoria Craiova. În temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă. Cheltuielile judiciare aferente prezentei proceduri, din care suma de 340 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu au rămas în sarcina statului şi se vor vira din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin contestaţia la executare ce formulează obiectul prezentului dosar, petentul A. a solicitat să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 6 din C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât hotărârea de condamnare a fost recunoscută de către autorităţile judiciare române în procedura reglementată de Legea 302/2004.
La termenul de judecată din 04 iulie 2023, curtea de apel a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale privitor la contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 11 din 20.01.2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022, deoarece cauza nu intră în sfera de incidenţă a dispoziţiilor art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, care este o normă de competenţă specială şi derogatorie de la dreptul comun, întrucât nu este vorba despre o hotărâre judecătorească sau act judiciar străin care trebuie recunoscut.
Curtea de apel a constatat că potrivit disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., contestaţia la executare se poate formula atunci când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei. S-a reţinut că prin orice altă cauză de stingere sau micşorare a pedepsei, se poate înţelege şi orice situaţie ivită după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, care produce acest efect şi care, de principiu, nu se analizează în cadrul altei proceduri, expres reglementate de legiuitor.
De asemenea, s-a constatat că potrivit disp. art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.
În esenţă, potrivit art. 553 din C. proc. pen., instanţa de executare este, de regulă, instanţa de fond, adică prima instanţă de judecată, cu excepţia cazului când hotărârile au fost pronunţate în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când instanţa de executare este Tribunalul Bucureşti sau tribunalul militar Teritorial cu sediul în Bucureşti. Aşadar, s-a constatat că punerea în executare a hotărârii penale are o reglementare proprie şi există unele corelaţii între aceste norme şi cele din partea generală a C. proc. pen., respectiv că instanţa de executare, fiind prima instanţă de judecată, determinarea ei se face practic prin aplicarea regulilor privitoare la competenţă din partea generală a C. proc. pen.
Ca urmare, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de disp. art. 141 alin. (13) din Legea 302/2004), în cazul în care, în temeiul prevederilor Legii nr. 302/2004, curtea de apel a dispus recunoaşterea unei hotărâri penale străine, curtea de apel nu constituie instanţă de executare în sensul dispoziţiilor art. 553 şi 598 alin. (2) din C. proc. pen., ci o instanţă specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în legea menţionată. Într-un atare caz, instanţa competentă să judece contestaţia la executare nu este, prin urmare, curtea de apel, ci instanţa competentă material potrivit legii române să judece în primă instanţă infracţiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere a condamnatului.
Având în vedere că infracţiunile pentru care a fost condamnat contestatorul A. au corespondent în legea naţională în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 233 C. pen., pentru care competenţa de judecată în fond aparţine judecătoriei, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Craiova, acesta fiind instanţa în a cărei rază teritorială se afla locul de deţinere la data formulării cererii.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Craiova, pentru următoarele considerente:
Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile unor instanţe care îşi declină judecarea aceleiaşi cauze, solicitând instanţei ierarhice superioare comune stabilirea competenţei de soluţionare a respectivului dosar.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 04.05.2023, petentul condamnat a solicitat să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 6 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la sentinţa penală nr. 2524/C/18 R pronunţată la data de 24.05.2018 de Tribunalul din Bologna, definitivă la data de 14.06.2018, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 628 alin. (1) şi (3) C. pen. italian.
Prin sentinţa penală nr. 11 din 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2022, s-a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21.11.2022 de către autorităţile judiciare din Italia-Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Bologna în dosarul nr. x/2022 SIEP pe numele persoanei solicitate A..
În temeiul dispoziţiilor art. 99 alin. (3) şi art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus recunoaşterea pe cale incidentală a sentinţa nr. 2524/C/18 R.Sent. pronunţată la data de 24.05.2018 de Tribunalul din Bologna, definitivă la 14.06.2018, prin care persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 628 alin. (1) şi (3) C. pen. italian, care are corespondent în legea penală română în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 233 C. pen.
S-a dispus punerea în executare a pedepsei de 4 ani şi 8 luni închisoare într-un penitenciar din România.
S-a dedus din pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare: perioada executată în statul de condamnare (2 luni şi 12 zile): arest preventiv în închisoare de la 30.09.2017 până la 04.10.2017 şi arest la domiciliu de la 05.10.2017 la 11.12.2017; perioada reţinerii şi arestării în procedura mandatului european de arestare de la 09.12.2022 la zi. S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 1098 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu şi 963,63 RON onorariul traducătorului autorizat.
Potrivit art. 141 alin. (9) pct. ii) din Legea nr. 302/2004, "În cazul în care sunt incidente dispoziţiile alin. (6) lit. b) pct. (ii), la stabilirea şi aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită, instanţa de judecată este ţinută de constatarea faptelor, de stările şi circumstanţele în care acestea au fost săvârşite, astfel cum rezultă explicit sau implicit din hotărârea judecătorească străină şi totodată: nu va schimba o pedeapsă privativă de libertate într-o pedeapsă pecuniară; (ii) va deduce integral din pedeapsa aplicată perioada executată de persoana condamnată în statul emitent, numărul de zile care urmează să fie deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a efectelor produse de amnistia sau graţierea acordată anterior, precum şi, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislaţiei statului emitent; ".
Art. 141 alin. (17) din acelaşi act normativ prevede că "În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunţat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispoziţiile din C. proc. pen. referitoare la contestaţia la executare se aplică în mod corespunzător."
Potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, republicată, text de lege similar celui prevăzut de art. 141 alin. (17) din acelaşi act normativ, dar care este aplicabil în procedura vizând state membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului, statut pe care îl deţine şi Italia, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunţat hotărârea prevăzută la alin. (6), în speţă, sentinţa nr. 11 din 20 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Craiova, prin care s-a dispus recunoaşterea pe cale incidentală a sentinţei nr. 2524/C/18 R.Sent. pronunţată la data de 24.05.2018 de Tribunalul din Bologna, definitivă la 14.06.2018, prin care persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare.
În contextul prezentat, Înalta Curte constată că, raportat la conţinutul concret al solicitării petentului A., obiectul cererii îl constituie, aplicarea legii penale mai favorabile prin aplicarea art. 6 din C. pen., situaţie în care competenţa aparţine Curţii de Apel Craiova.
În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, se constată existenţa unor acte emise de autorităţile judiciare ale statului străin, care au efecte asupra duratei pedepsei rămase de executat, instanţa naţională care a dat eficienţă solicitării de recunoaştere a hotărârii autorităţilor judiciare străine de condamnare este competentă a recunoaşte şi hotărârile subsecvente ce au ca efect micşorarea pedepsei de executat.
Înalta Curte are în vedere că art. 141 alin. (17) şi 6 din Legii 302/2004, modificată şi republicată, stabileşte, în ipoteza incidentă în prezenta cauză, competenţa exclusivă a curţii de apel care s-a pronunţat asupra recunoaşterii hotărârii penale străine şi transferării condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România şi a emis mandatul de executare a pedepsei, respectiv Curtea de Apel Craiova ce a pronunţat sentinţa 11 din 20. 01.2023.
Totodată, Înalta Curte are în vedere şi deciziile de speţă nr. 154/17.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 şi nr. 132/15.02.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a statuat că ipoteza incidentă în cauză este de competenţa exclusivă a curţii de apel care s-a pronunţat asupra recunoaşterii hotărârii penale străine şi transferării condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.
De altfel, Legea nr. 302/2004 instituie o competenţă exclusivă a sa şi nu se poate aprecia că ar putea fi soluţionată această cerere de judecătorie în cazul calificării sale ca o contestaţie la executare întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., cu motivarea că recunoaşterea zilelor reprezintă doar o cerere incidentală în proces, întrucât în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 147 din Legea nr. 302/2004, ci cele speciale prev. de disp. art. 141 alin. (17) din Legea 302/2004.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul condamnat A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia i se trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul condamnat, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul condamnat A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul condamnat, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iulie 2023.
GGC - MM