Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 111/2023 din 20 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 109 alin. (1) şi art. 104 alin. (5), (6) şi (10) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi, în consecinţă:
S-a dispus executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 17.05.2023 de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria, privind pe persoana solicitată A. .
S-a constatat că persoana solicitată nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Ungaria şi că nu a renunţat la beneficiul conferit de regula specialităţii.
S-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Ungaria, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută începând cu data de 12 iunie 2023 ora 16:25 până la 13 iunie 2023 ora 16:25 şi arestată preventiv pentru 30 de zile începând cu data de 13 iunie 2023 până la data 12 iulie 2023.
Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cheltuielile judiciare ocazionate pe teritoriul statului român de executarea mandatului european de arestare au rămas în sarcina statului român.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj emisă sub nr. x/2023, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 13.06.2023 sub nr. x/2023, în baza art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a propus luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana solicitată, pe o durată de 30 zile, începând de la data expirării reţinerii, în vederea executării mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate şi predarea acesteia autorităţilor judiciare din Ungaria.
În motivare, s-a arătat că sesizarea are la bază mandatul european de arestare nr. x emis la data de 17.05.2023 de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria, persoana solicitată fiind acuzată de comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale (28 de fapte), prevăzute de art. 342 alin. (1), lit. b) din C. pen. maghiar şi spălare de bani (5 fapte), prevăzută de art. 399 alin. (4), lit. a) din C. pen. maghiar.
Examinând actele dosarului, Curtea a reţinut că autorităţile judiciare din Germania au emis în data de 17.05.2023 mandatul european de arestare cu nr. de referinţă x. Acesta are în vedere săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri oficiale (28 de fapte), prevăzute de art. 342, alin. (1), lit. b) din C. pen. maghiar şi spălare de bani (5 fapte), prevăzută de art. 399, alin. (4), lit. a) din C. pen. maghiar.
Prin ordonanţa din data de 12.06.2023, în temeiul art. 101 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 12 iunie 2023 ora 17:15 până la 13 iunie 2023 ora 17:15.
S-a procedat la identificarea şi, ulterior, la audierea persoanei solicitate A. de către procuror. Persoanei solicitate, în prezenţa apărătorului ales i s-a adus la cunoştinţă că are dreptul să fie asistată de un avocat ales sau desemnat din oficiu, că poate să îşi angajeze un avocat din statul emitent şi că poate fi sau nu de acord cu predarea către autorităţile judiciare care au emis mandatul european de arestare, că acordul de a fi predat va urgenta procedurile, însă consimţământul la predare este irevocabil. De asemenea, persoanei solicitate i-a fost înmânată o informare privind drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare. În legătură cu emiterea mandatului european de arestare, persoana solicitată a precizat că nu a contestat datele sale de identitate trecute în mandat şi a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Ungaria. Persoana solicitată a mai arătat că nu renunţă la regula specialităţii. Totodată, persoanei solicitate i s-a înmânat un exemplar al mandatului european de arestare, în limba română şi în limba maghiară.
Prezent în faţa instanţei, la termenul din 13 iunie 2023, persoana solicitată a învederat că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare din Ungaria, deoarece are un dosar penal în România pentru conducere fără permis, faptă comisă în urmă cu 3 săptămâni şi urmează să fie supus unei intervenţii chirurgicale.
Având în vedere necesitatea amânării cauzei pentru a se verifica aspectele susţinute de persoana solicitată, respectiv dacă acesta are înregistrate dosare penale pe rolul parchetelor sau a instanţelor din România, s-a acordat un nou termen pentru data de 20 iunie 2023, însă a fost pusă în discuţie propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj de luare a măsurii arestării preventive faţă de persoana solicitată, conform dispoziţiilor art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004.
Aşa cum rezultă din cuprinsul art. 104 din Legea nr. 302/2004, "(7) Dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea. (8) În cazurile prevăzute la alin. (5) şi (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată".
Curtea a constatat că infracţiunile pentru care persoana solicitată este cercetată de autorităţile judiciare din Ungaria sunt incriminate şi de legea penală română [art. 320 C. pen. şi Legea nr. 129/219 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor], fiind, astfel, îndeplinită cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 pentru aceste fapte.
De asemenea, s-a apreciat că, raportat la natura infracţiunilor presupus a fi comise de persoana solicitată în Ungaria, de numărul mare de acte materiale reţinute în sarcina sa, este întemeiată propunerea de luare a măsurii arestării, pe o durată de 30 de zile, pentru a se evita părăsirea teritoriului statului român şi chiar dacă persoana solicitată a refuzat predarea către autorităţile judiciare din Ungaria, nu există niciun temei pentru a se dispune o măsură preventivă mai puţin restrictivă de libertate. Contrar apărării expuse cu ocazia dezbaterii propunerii de arestare, faptul că nu ar exista indicii privind sustragerea persoanei solicitate nu justifică respingerea propunerii de luare a măsurii arestării în temeiul dispoziţiilor art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, mai sus-citate, până la soluţionarea cererii de predare către autorităţile judiciare din Ungaria. De altfel, nu au fost expuse motive care să conducă la concluzia că măsura controlului judiciar ar fi suficientă în cauză, iar, de altfel, perioada în care persoana solicitată ar urma să fie supusă măsurii arestului în vederea predării se deduce din pedeapsa care ar urma să fie executată în cauză, conform dispoziţiilor art. 113 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora:
"În toate cazurile, în momentul predării, autorităţile române comunică autorităţilor statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica".
Drept consecinţă, date fiind şi limitele în care se poate face o analiză de oportunitate în această procedură, instanţa a admis propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi în consecinţă, a dispus în baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13 iunie 2023 şi până la data de 12 iulie 2023, a persoanei solicitate A., având în vedere Mandatul european de arestare nr. x emis la data de 17.05.2023 de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria.
La data de 18.06.2023, Ministerul Public a depus la dosar procesul-verbal din care rezultă că persoana solicitată are calitatea de făptuitor în Dosarul penal nr. x/P/2023 înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi calitatea de persoană vătămată în Dosarul cu autor necunoscut nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar la termenul de judecată din data de 20.06.2023, Ministerul Public a depus la dosar procesul-verbal din care rezultă că persoana solicitată are calitatea de făptuitor în Dosarul penal nr. x/P/2023 înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou.
Analizând propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Curtea o apreciază întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.
Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaţionale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacţiona prompt la stimulii infracţionali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.
Din dispoziţiile art. 85 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la evaluarea motivelor de refuz al predării pe care aceasta le invocă.
Astfel, s-a arătat că învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identitatea persoanei solicitate, existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
Din analiza mandatului european de arestare, instanţa a constatat că acesta a fost emis de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria, la data de 17.06.2023.
În fapt, s-a reţinut că 1. La începutul anului 2021 a convins-o pe soţia sa, cea de a doua persoană inculpată, B., să deschidă conturi bancare la bănci din Ungaria, folosind cărţi de identitate româneşti falsificate. Persoana solicitată a predat soţiei sale B. documente de identitate falsificate, cu fotografia ei, dar emise pe numele altor persoane, iar aceasta, la rândul ei, a deschis conturi bancare la instituţiile financiare menţionate mai jos.
Astfel:
Folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele C., aceasta:
- a deschis la data de 22 martie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x; şi
- a deschis la data de 22 martie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala E. situată la adresa x.
Folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele F., aceasta:
- a deschis la data de 6 mai 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala E. situată la adresa x; şi
- a deschis la data de 14 mai 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii G. situată la adresa x.
A., a însoţit-o pe B. la instituţiile de credit în vederea deschiderii conturilor bancare mai sus-indicate.
2. Persoana solicitată, H. a deschis conturi bancare la diferite institute financiare, folosind documente de identitate falsificate, cu propria fotografie, dar emise pe numele altei persoane, potrivit celor ce urmează.
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 12 aprilie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala băncii E. situată la adresa x, folosind cartea românească de identitate falsificată cu seria x nr. x, eliberată pe numele lui I., decembrie 2020 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x al Budapestei; a deschis, de asemenea, contul bancar cu numărul x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii E. situată la adresa x , folosind cartea românească de identitate falsificată, eliberată pe numele J..
Persoana solicitată, H., a deschis la data de 22 februarie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar nr. x, la sucursala E. situată la adresa x din districtul 4 al Budapestei, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele K.. Ulterior, la data de 25 februarie 2021, folosind aceeaşi carte de identitate falsificată, a deschis contul bancar nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x, precum şi contul bancar nr. x în forinţi maghiari, Ea sucursala băncii D. situată la adresa x al Budapestei.
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 21 decembrie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, însă şi conturile de economii inteligente cu nr. x şi x, la sucursala băncii D. situată la adresa x, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele L.. Ulterior, folosind aceeaşi carte de identitate falsificată, a deschis contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x, la sucursala E. situată la adresa x al Budapestei. La data de 12 mai 2021, a mai deschis contul bancar cu nr. x în euro, precum şi contul bancar nr. x în forinţi maghiari, la sucursala băncii G. din districtul 4 al Budapestei.
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 23 februarie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari la sucursala băncii D. situată la adresa x Budapesta, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x Budapesta, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele M.. În plus, folosind acelaşi act de identitate falsificat, suspectul a deschis la data de 25 februarie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala E. situata la adresa x Budapesta.
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 3 februarie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala băncii D. situată la adresa x al Budapestei, precum şi contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, însă şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala E. situată la adresa x al Budapestei, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele N..
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 28 ianuarie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x. La data de 27 ianuarie 2021, a deschis contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala E. situată la adresa x, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele O..
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 12 martie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x din Budapesta. De asemenea, la data de 1 aprilie 2021, a deschis contul nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x, la sucursala E. situată la adresa x al Budapestei, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele P..
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 22 decembrie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x în euro, la sucursala băncii D. situată la adresa x, folosind cartea românească de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele Q.. Folosind acelaşi act de identitate falsificat, suspectul a deschis la data de 23 decembrie 2020 contul bancar nr. x în forinţi maghiari, precum şi contul bancar cu nr. x, la sucursala E. situată la adresa x al Budapestei.
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 21 aprilie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala băncii D. situată la adresa x, folosind cartea slovacă de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele R..
Persoana solicitată, H. a deschis la data de 20 aprilie 2021 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala băncii D. situată la adresa x, folosind cartea slovacă de identitate falsificată seria x nr. x, eliberată pe numele S.. În plus, folosind acelaşi act de identitate falsificat, a deschis la data de 20 aprilie 2020 contul bancar cu nr. x în forinţi maghiari, la sucursala E. situată la adresa x.
3. La data de 25 februarie 2021, o sumă de 2.268,10 euro (816.901,58 forinţi maghiari) a fost creditată din contul bancar cu numărul x al firmei T. în contul bancar cu nr. x deschis de către persoana solicitată H. pe numele lui N. şi deţinut la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude.
Ulterior, din contul bancar x al aceleiaşi firme T. au fost efectuate şi alte transferuri, după cum urmează:
- suma de 4.436,79 euro (1.601.723,56 forinţi maghiari) la data de 26 februarie 2021;
- suma de 4.457,06 euro (1.617.110,51 forinţi maghiari) la data de 1 martie 2021.
O sumă totală de 11.161,95 euro (4.035.737,65 forinţi maghiari) a fost primită; mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor contului bancar şi a cardurilor bancare, persoana solicitată a participat la următoarele tranzacţii de debit efectuate de o persoană necunoscută în contul bancar:
- la data de 1 martie 2021, a efectuat în trei rânduri transferuri bancare (10 euro/3.544 forinţi maghiari; 2.100 euro (744.261 forinţi maghiari; 1.000 euro/354.410 forinţi maghiari) în sumă totală de 3.110 euro (1.102.215 forinţi maghiari) în contul bancar cu nr. x deschis la E. pe numele lui N., cu titlul de conversie valutară.
- la data de 1 martie 2021, o persoană necunoscută a ridicat suma totală de 21.900 RON (1.644.256,70 forinţi maghiari) într-un total de 5 tranzacţii, de la un bancomat din România;
- la data de 3 martie 2021, a ridicat numerar în valoare totală de 12.800 RON (968.548,10 forinţi maghiari), într-un total de 5 tranzacţii;
- la data de 3 martie 2021, pentru contravaloarea sumei de 77.263 forinţi maghiari, a cumpărat de la un intermediar valutar din străinătate, sumele de 10 euro, 2.100 euro şi, respectiv, 1.000 euro (în total 3.110 euro/1.102.215 forinţi maghiari).
De asemenea, la data de 4 martie 2021 a fost efectuată o creditare de 3.320 euro în contul bancar cu nr. x în euro, deschis la E. pe numele lui N. din contul bancar cu nr. x al lui U.. După efectuarea transferului, o persoană necunoscută a ridicat suma de 3.500 RON (264. 240,38 forinţi maghiari) de la un bancomat din România, utilizând cardul bancar furnizat de suspect.
La data de 16 februarie 2021, o sumă de 4.500 euro (1.572.480 forinţi maghiari) a fost creditată din contul bancar cu nr. x al lui V. în contul bancar cu nr. x (forinţi maghiari) deschis la E. de persoana solicitată, H., pe numele lui O., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, la data de 17 februarie 2021, persoana solicitată, H. a participat la ridicarea în două ocazii de către o persoană necunoscută a sumei provenite din infracţiune în cuantum total de 990.000 forinţi maghiari de la bancomatul E. situat la adresa x.
Ulterior, la data de 18 februarie 2021 a fost primit un credit de 2.400 euro (841.200 forinţi maghiari) din contul bancar cu nr. x al unei persoane numite P., iar, prin utilizarea cardurilor bancare puse la dispoziţie de persoana solicitată, această sumă a fost ridicată în numerar de către o persoană necunoscută, după cum urmează:
- la data de 18 februarie 2021, suma de 570.000 de forinţi maghiari de la adresa situată în x din Budapesta;
- la data de 19 februarie 2021, suma de 845.000 de forinţi maghiari de la bancomatul E. situat la adresa x.
În plus, la data de 1 martie 2021, o sumă de 2.400 euro (850.584 forinţi maghiari) a fost încasată din contul bancar cu nr. x al lui W. în contul bancar cu nr. x (forinţi maghiari) deschis de persoana solicitată H. pe numele O. la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, la data de 2 martie 2021, persoana solicitată, H. a participat la ridicarea de către o persoană necunoscută a sumei în cuantum total de 840.000 forinţi maghiari de la bancomatul E. situat la adresa x.
La data de 27 ianuarie 2021, o sumă de 9.970 euro (3.587.006,60 forinţi maghiari) a fost încasată din contul bancar cu nr. x al lui X. în contul bancar cu nr. x (euro) deschis (folosind o carte românească de identitate falsă) de persoana solicitată, H. pe numele lui L. la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, la data de 27 ianuarie 2021, persoana solicitată H. a participat la transferul de către o persoană necunoscută a sumei de 4.980 euro (1.791.704,40 forinţi maghiari) din contul bancar în euro cu nr. x deţinut la E. în contul în forinţi maghiari cu nr. x deschis de suspect la E. pe numele L..
La data de 29 ianuarie 2021, o sumă de 2.950 euro (1.057.604,50 forinţi maghiari) a fost transferată din contul cu nr. x al lui Y., în contul în euro cu numărul x, deţinut pe numele lui L. la E., în legătură cu care nu s-a primit niciun mesaj SWIFT de rechemare.
Ulterior, o persoană necunoscută a ridicat numerar de la un bancomat din România, folosind cardul bancar pus la dispoziţie de către persoana solicitată, după cum urmează:
- la data de 29 ianuarie 2021, de două ori suma de 4.000 RON (296.441,16 forinţi maghiari);
- la data de 1 februarie 2021, sumele de 4.000 RON (294.861.84 forinţi maghiari), 1.000 RON (73.716,35 forinţi maghiari), 4.000 RON (830,56 euro), 4.000 RON (296.177,69 forinţi maghiari) şi 2.860 RON (211.766,91 forinţi maghiari), totalizând 23.860 RON (1.765.582,80 forinţi maghiari).
În plus, ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, la data de 1 februarie 2021, persoana solicitată, H. a participat la transferul de către o persoană necunoscută a sumei de 4.980 euro (1.791.704,40 forinţi maghiari) din contul bancar în euro cu nr. x deschis şi deţinut la E. pe numele lui L. în contul în forinţi maghiari cu nr. x deschis la E. pe numele L., din care, la data de 1 februarie 2021), această persoană necunoscută a ridicat numerar de la un bancomat românesc în trei rânduri câte 4.000 RON (302,155 forinţi maghiari), iar ulterior 1.000 RON (75,540 forinţi maghiari) şi 1.050 RON (303.503 forinţi maghiari) (totalizând 22.050 RON/1.668.680 forinţi maghiari).
La data de 8 februarie 2021, o sumă de 4.050 euro (1.450.669,50 forinţi maghiari) a fost încasată din contul bancar cu nr. x al lui Z. în contul bancar cu nr. x (euro) deschis folosind o carte românească de identitate falsă de persoana solicitată H., pe numele lui L. la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, persoana solicitată H. a participat la retragerea de către o persoană necunoscută a întregii sume de la un bancomat românesc.
La data de 29 martie 2021, o sumă de 3.990 euro (1.447.252,80 forinţi maghiari) a fost creditată din contul bancar cu nr. x al firmei AA. în contul bancar cu nr. x (euro) deschis folosind o carte românească de identitate falsă de persoana solicitată H., pe numele lui L. la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ulterior, la data de 29 martie 2021, a fost creditată în acelaşi cont o sumă suplimentară de 5.000 euro din contul bancar cu nr. x al lui BB., în legătură cu care, însă, nu a fost primit niciun mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare).
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare persoana solicitată, H. a participat la retragerea de către o persoană necunoscută a următoarelor sume de bani de la un bancomat românesc:
- la data de 30 martie 2021, 3.340 euro (1.212.787,40 forinţi maghiari);
- la data de 31 martie 2021, 1.100 RON (82.468,50 forinţi maghiari), după care de trei ori câte 4.000 RON (299.880,83 forinţi maghiari), pentru un total de 13.950 RON (982.111,01 forinţi maghiari).
La data de 16 martie 2021, o sumă de 2.600 euro (933.660 forinţi maghiari) a fost primită din contul bancar cu nr. x al lui CC. în contul bancar cu nr. x (forinţi maghiari) deschis de persoana solicitată H., pe numele lui M. la E., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
H. a participat la retragerea de către o persoană necunoscută de la bancomatul E. situat la adresa x din Budapesta a unei sume de 928.000 forinţi maghiari provenită din săvârşirea unei infracţiuni.
În plus, la data de 30 martie 2021, o sumă de 3.995 euro (1.450.624,45 forinţi maghiari) a fost primită din contul bancar cu nr. x al firmei AA. în contul bancar cu nr. x (euro) deschis de persoana solicitată, H., pe numele lui M. la banca D., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, H. a participat la transferul la data de 30 martie 2021 de către o persoană necunoscută din contul bancar cu nr. x deţinut în euro la banca D. a unei sume de 9,08 euro (3.268 forinţi maghiari) provenită din săvârşirea unei infracţiuni către contul bancar cu nr. x deţinut în forinţi maghiari la banca D. pe numele M.. Acea persoană necunoscută a putut retrage numerar la un bancomat românesc, conform celor ce urmează:
- la data de 31 martie 2021, în trei rânduri diferite, un total de 1.970,26 euro (714.824,77 forinţi maghiari), defalcaţi astfel: 328,38 euro/119.441,66 forinţi maghiari; 820,94 euro/298.600,51 forinţi maghiari; şi respectiv 820,94 euro/298.600,51 forinţi maghiari;
- la data de 1 aprilie 2021, în trei rânduri diferite, un total de 1.968 euro (712.278,24 forinţi maghiari), defalcat astfel: 820 euro/296.782,60 forinţi maghiari;
820 euro/296.782,60 forinţi maghiari; şi respectiv 328 euro/118.713,04 forinţi maghiari.
La data de 9 aprilie 2021, o sumă de 6.000 euro (2.152.020 forinţi maghiari) a fost primită din contul bancar cu nr. x al lui DD. în contul bancar cu nr. x (euro) deschis de persoana solicitată H. pe numele lui M. la banca D., iar în legătură cu aceasta, banca deţinătoare a contului părţii trimiţătoare a transmis un mesaj SWIFT de tip call-back (rechemare) cu referire la comiterea unei fraude. Mesajul de rechemare trimis de instituţia financiară deţinătoare de cont a părţii expeditoare a fost ineficient.
În aceeaşi zi, o sumă suplimentară de 6.900 euro a fost creditată din contul bancar cu nr. x al firmei EE., în acelaşi cont bancar de mai sus.
Ca urmare a încredinţării datelor de cont bancar şi a cardurilor bancare, H. a participat la retragerea de la un bancomat românesc de către o persoană necunoscută a următoarelor sume de bani provenite din săvârşirea unei infracţiuni:
- la data de 9 aprilie 2021, un total de 3.621,40 euro (1.298.887,53 forinţi maghiari) în cinci rânduri diferite;
- la data de 12 aprilie 2021, un total de 2.308,34 euro (824.285.13 forinţi maghiari);
- la data de 14 aprilie 2021, un total de 2.738,12 euro (982.820,80 forinţi maghiari), în patru rânduri diferite.
Ca încadrare juridică s-au reţinut infracţiunile de fals în înscrisuri oficiale (28 de fapte), prevăzute de art. 342, alin. (1), lit. b) din C. pen. maghiar şi spălare de bani (5 fapte), prevăzute de art. 399, alin. (4), lit. a) din C. pen. maghiar.
Curtea de Apel Cluj a constatat că infracţiunile pentru care persoana solicitată este cercetată de autorităţile judiciare din Ungaria sunt incriminate şi de legea penală română [art. 320 C. pen. şi Legea nr. 129/219 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor], fiind, astfel, îndeplinită cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 pentru aceste fapte.
La termenul din 13 iunie 2023, persoana solicitată, asistată de apărător ales, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile legale şi consecinţele unui eventual consimţământ la predare, a arătat că nu înţelege să îşi dea consimţământul în vederea predării către autorităţile judiciare din Ungaria şi, de asemenea, că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii, potrivit art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Persoana solicitată a invocat aspecte ce ţin de starea de sănătate, desfăşurarea unor proceduri judiciare pe teritoriul României, legalitatea emiterii mandatului european de arestare.
Curtea de Apel Cluj a constatat că niciunul dintre aspectele invocate de apărare nu se încadrează în dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, astfel că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz de predare, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Relativ la identitatea persoanei solicitate, curtea a reţinut că, atât în semnalarea iniţială, cât şi în mandatul european de arestare sunt menţionate numele, prenumele, data şi locul naşterii persoanei solicitate, date care au condus la identificarea acesteia pe teritoriul României. De asemenea, s-a arătat că în semnalarea iniţială este consemnat sexul masculin. Mai mult, în cursul audierii în faţa procurorului, la data de 12.06.2023, persoana solicitată nu a avut obiecţiuni privind identitatea.
În cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, persoana solicitată şi-a exprimat opoziţia la predare şi a invocat o serie de argumente care, în opinia sa, s-ar circumscrie unor motive facultative de refuz al executării, respectiv existenţa unor probleme de medicale, desfăşurarea unor proceduri judiciare pe teritoriul României şi faptul că mandatul european de arestare nu cuprinde în mod concret motivele pentru care se solicită predarea şi nici descrierea concretă a faptelor pentru care se solicită predarea (în mandatul european de arestare, la fila x lit. e) se reţine că mandatul se referă la două infracţiuni, pentru ca la finalul expunerii să se menţioneze că persoana solicitată ar fi fost condamnat pentru 28 de fapte de fals în înscrisuri oficiale). Persoana solicitată a apreciat că în condiţiile în care conţinutul mandatului este neclar, practic nu s-ar putea verifica ulterior dacă se va respecta sau nu regula specialităţii. Or, în aceste condiţii, legea prevede că persoana solicitată poate să solicite garanţii suplimentare, atât în ceea ce priveşte respectarea drepturilor sale în cazul în care va fi predat autorităţilor din Ungaria, cât şi în ceea ce priveşte respectarea tuturor drepturilor.
Cu privire la criticile formulate de persoana solicitată referitoare la faptul că nu a fost prezentă personal la procedurile derulate în faţa autorităţilor din Ungaria de emitere a mandatului european de arestare, curtea a constatat că acestea nu se încadrează în motivul opţional de refuz reglementat în art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 care reglementează situaţia finalizării procesului penal derulat în străinătate şi a existenţei unei hotărâri de condamnare, absenţa persoanei solicitate fiind raportată la procedura de judecare şi de condamnare a ei pe fond.
Raportat la critica privind insuficienta descriere a presupuselor fapte în cuprinsul mandatului european de arestare, Curtea a constatat că, în fapt, se tinde a se invoca netemeinicia acuzaţiilor formulate de către autorităţile din Ungaria. De asemenea, s-a apreciat că la descrierea faptelor presupus a fi comise de persoana solicitată sunt indicate reperele de timp, spaţiu, persoane implicate şi activitatea infracţională imputată - aspecte care permit verificarea condiţiilor prevăzute de lege privind încadrarea lor juridică.
În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condiţiile de formă şi de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 şi nefiind constatate impedimente legale la predare, Curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată.
Ca atare, Curtea a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 17.05.2023 de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria, privind pe persoana solicitată A. şi, în consecinţă a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Ungaria, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii.
Împotriva Sentinţei penale nr. 111 din data de 20 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 iunie 2023, având fixat prim termen de judecată la 06 iulie 2023, apoi 27 iulie 2023, 16 august 2023 şi termenul de astăzi, 24 august 2023.
Prin motivele de contestaţie formulate în scris, contestatorul A. a susţinut, în esenţă, că sentinţa penală contestată este nefondată, întrucât mandatul european de arestare nu corespunde exigenţelor legale instituite prin art. 87 din Legea nr. 302/2004 şi art. 8 alin. (1) lit. c) din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI sub aspectul indicării motivului pentru care se solicită predarea persoanei solicitate, precum şi faţă de caracterul neclar al faptelor pentru care se solicită predarea.
Un alt motiv care ar impune refuzul predării ar fi cel raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 5 şi art. 6 alin. (1) din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI, întrucât Ungaria nu este în măsură să asigure respectarea drepturilor omului din perspectiva art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 4 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
În subsidiar, contestatorul a apreciat că, în conformitate cu art. 114 rap. la art. 58 alin. (1) şi alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, se impune amânarea predării până la soluţionarea definitivă a Dosarului penal nr. x/2023, dar şi datorită împrejurărilor speciale în care se află din punct de vedere medical, respectiv necesitatea de a efectua o operaţie la ochi şi, având în vedere consecinţele grave pe care predarea acestuia le-ar avea asupra sa, este necesară punerea de îndată în libertate.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alin. (2) al acelui text statuează că "Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."
În cauză, se constată că faţă de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare nr. x emis la data de 17.05.2023 de Judecătorul din districtul central Pest - Budapesta, din Ungaria, persoana solicitată fiind acuzată de comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale (28 de fapte), prevăzută de art. 342 alin. (1), lit. b) din C. pen. maghiar şi spălare de bani (5 fapte), prevăzută de art. 399 alin. (4), lit. a) din C. pen. maghiar.
Situaţia de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentinţa penală atacată.
Înalta Curte constată că mandatul european emis de autorităţile judiciare din Ungaria îndeplineşte toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiţia prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanţelor în care au fost comise infracţiunile, activitatea infracţională reţinută în sarcina acesteia fiind detaliată ţinând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul, în vederea judecării cauzei.
De asemenea, Înalta Curte constată că infracţiunile pentru care persoana solicitată este cercetată de autorităţile judiciare din Ungaria sunt incriminate şi de legea penală română [art. 320 C. pen. şi Legea nr. 129/219 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor], fiind, astfel, îndeplinită cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 pentru aceste fapte.
Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate şi apreciază că nu sunt întrunite nici cerinţele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât şi alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv judecarea cauzei şi nici nu poate fi menţionată absenţa sa de la proces întrucât nu a fost citată câtă vreme absenţa persoanei solicitate aşa cum prevede textul legal este raportată la procedura finalizării procesului penal derulat în străinătate şi a existenţei unei hotărâri de condamnare.
De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunţat la drepturile conferite de regula specialităţii, dispunând predarea cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.
În ceea ce priveşte împrejurarea că persoana solicitată nu şi-a dat acordul în vederea predării către autorităţile judiciare maghiare, Înalta Curte constată că predarea către autorităţile judiciare străine nu este condiţionată de acordul de voinţă al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta.
Cu privire la criticile formulate de persoana solicitată referitoare la faptul că nu este clară descrierea presupuselor fapte în cuprinsul mandatului european de arestare, Înalta Curte reţine că în cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, temeinicia acuzaţiilor formulate de către autorităţile ungare, ci doar constată în acord cu instanţa de fond că la descrierea faptelor presupus a fi comise de persoana solicitată sunt indicate reperele de timp, spaţiu, persoane implicate şi activitatea infracţională imputată. Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97 - 106 din Legea nr. 302/2004.
Cu privire la motivele invocate de apărare în susţinerea cererii, conform dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amânarea predării este facultativă în ipoteza în care persoana solicitată este cercetată în România sub aspectul comiterii unei infracţiuni în raport cu stadiul procedurii şi faptul că infracţiunile pentru care este judecată persoana solicitată de autorităţile ungare prezintă un grad de pericol social mai ridicat decât infracţiunea de conducere a unui autoturism fără permis de conducere pentru care este cercetată în România.
De asemenea, nici afecţiunile medicale pe care le-a învederat nu constituie circumstanţe excepţionale care să pună în pericol viaţa contestatorului câtă vreme din data de 6 iulie 2023 de când se află sub măsura controlului judiciar acesta nu a recurs la operaţia despre care afirma că reclamă urgenţă. Astfel că nici această critică nu conduce instanţa la concluzia că s-ar impune amânarea predării.
Nu are relevanţă în prezenta procedură nici critica contestatorului privind condiţiile de detenţie din Ungaria, care nu ar asigura condiţii de detenţie corespunzătoare fiind necesare elemente specifice care să ateste un risc real de aplicare a unor tratamente inumane, elemente care nu sunt demonstrate în cauză.
Concluzionând, se constată că instanţa de fond a analizat mandatul european de arestare, reţinând îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a dispus în mod corect, prin Încheierea nr. 13/HI/2023 din 13 iunie 2023, arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 13 iunie 2023 şi până la data de 12 iulie 2023, a persoanei solicitate A., care, prin încheierea din 6 iulie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 242 alin. (2) raportat la 215 alin. (1) şi art. 202 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în vederea predării dispusă faţă de persoana solicitată A., prin Mandatul de arestare nr. x/2023 din 13 iunie 2023, cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile, începând cu data de 06.07.2023 şi până la data de 03.09.2023, inclusiv.
Pentru considerentele expuse, apreciind că hotărârea atacată este legală şi temeinică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 111 din data de 20 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2023.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 111 din data de 20 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 august 2023.
GGC - NN