Deliberând asupra contestaţiei formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi, pe cale de consecinţă:
S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. faţă de care a fost emis mandatul de arestare nr. 8:23-cr-82-WFJ- CPT, emis la data de 6.04.2023, de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, în vederea judecării pentru săvârşirea infracţiunilor de:
1. participarea la o conspiraţie de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 371 şi 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare;
2. participare la o conspiraţie la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 1343 şi 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.
S-a dispus că extrădarea persoanei extrădabile se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În temeiul art. 43 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile A., în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12.07.2023 până la data de 10.08.2023.
S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reţinută 24 ore, începând cu data de 11.07.2023, ora 17:30.
În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nr. 438/II/5/2023, înregistrată la data de 12.07.2023, s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana extrădabilă A., pe o durată de 30 zile, începând de la data expirării reţinerii, în vederea extrădării către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii.
Propunerea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (3), art. 43 şi art. 46 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată prin Legea nr. 306/2022, coroborat cu dispoziţiile art. 1 - art. 3, art. 8 - art. 11, art. 13, art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/15.05.2008.
S-a arătat că sesizarea are la bază nota diplomatică nr. 116 din 09 mai 2023 a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 22 mai 2023, prin care se solicită extrădarea cetăţeanului român A., având anexate documente în sprijinul cererii de extrădare în limba engleză şi traducerea în limba română.
În motivarea sesizării, s-a arătat că Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, la data de 06.04.2023, a emis în dosarul penal nr. x, un mandat de arestare, prin care se ordonă arestarea şi aducerea sa în faţa unui judecător magistrat al Statelor Unite ale Americii, ca urmare a întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor din data de 06.04.2023.
În acest sens, autorităţile judiciare din SUA au formulat o solicitare pentru arestarea provizorie în vederea extrădării, în baza unui rechizitoriu, pentru a fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: 1. participarea la o conspiraţie de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 371 şi 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare; 2. participare la o conspiraţie la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 1343 şi 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.
În fapt, o investigaţie desfăşurată de Biroul Federal de Investigaţii ("FBI") a arătat că A. a făcut parte dintr-un grup de persoane care au participat la o conspiraţie pentru a efectua atacuri de tip ransomware folosind varianta de ransomware NetWalker ca să obţină acces neautorizat în reţeaua victimei, să cripteze datele victimei, adesea să fure datele victimei şi apoi să ceară victimei să plătească o sumă de răscumpărare pentru decriptarea datelor şi/sau pentru evitarea situaţiei în care datele furate să fie făcute publice. În jurul lunii august 2019 şi până aproximativ în jurul lunii ianuarie 2021, victime din întreaga lume inclusiv din Districtul Central din Florida, au căzut victime ale unei variante de ransomware numită "NetWalker". Softul NetWalker îşi face reclamă în forumurile pentru infractori informatici ca fiind un serviciu Ransomware~as-a-Service ("RaaS") (Ransomeware ca un serviciu), în care sunt menţionaţi dezvoltatori şi afiliaţi. Potrivit acestui model, dezvoltatorii sunt responsabili de crearea şi actualizarea softului ransomware şi de a-1 face disponibil pentru afiliaţi. Afiliaţii sunt responsabili de identificarea victimelor de valoare şi de atacurile cu ransomware asupra lor. După ce o victimă plătea răscumpărarea, dezvoltatorii şi afiliaţii îşi împărţeau suma de răscumpărare. A. a acţionat ca un afiliat pentru grupul de ransomware NetWalker şi a participat împreună cu un alt conspirator NetWalker la câteva atacuri asupra unor victime.
Agenţii de aplicare a legii din SUA au înţeles legătura dintre A. şi grupul infractor cu ajutorul unui cont de e-mail Google, prin analizarea conţinutului contului, inclusiv un mesaj de e-mail primit care conţinea un ataşament cu o fotografie a etichetei unui colet adresat lui "A." la o adresă din Sighişoara, România. Mesaje de e-mail din contul Google al lui A. au condus investigatorii la un cont de B., procesor de plăţi în criptomonedă. Investigatorii au obţinut informaţii referitoare la tranzacţii de la B. şi folosind un soft de căutare în blockchain comercial, au identificat câteva adrese de bitcoin asociate cu contul identificat în mesajele de e-mail ale lui A.. Pe baza analizei blockchain, aceste adrese par să fi primit fonduri care au legătură cu plăţile sumelor de răscumpărare pentru NetWalker. Conţinutul contului Google a inclus, de asemenea, mesaje de e-mail de la Twitter care indică faptul că A. a comunicat prin mesaje directe cu un conspirator cunoscut din grupul de ransomware NetWalker.
Primul capăt de acuzare priveşte conspiraţia la fraudă prin sisteme informatice:
Conspiratorul #1 este cetăţean polonez cu domiciliul în Polonia. Conspiratorul #1 a creat şi a administrat o firmă de găzduire web (webhosting) numită C.. Prin C., Conspiratorul #1 oferea servicii de găzduire de web "blindate" ("buletproof"), respectiv, o gazdă de web concepută să înlesnească activităţi maliţioase şi infracţionale. NetWalker Ransomware a fost o variantă de ransomware a cărei activitate a fost înlesnită de C.. NetWalker Ransomware a operat ca un Ransomware-as-a-Service ("RaaS") - (Ransomware ca un serviciu), care avea dezvoltatori şi afiliaţi. Prin intermediul acestui model, dezvoltatori vorbitori de limba rusă au fost responsabili pentru crearea, actualizarea şi publicitatea acestui ransomware, făcându-1 accesibil afiliaţilor.
Afiliaţii aveau sarcina să identifice şi să atace firmele victimă de mare valoare, utilizând ransomware. După ce victimele plăteau sumele de răscumpărare, dezvoltatorii şi afiliaţii îşi împărţeau câştigurile. NetWalker Ransomware a fost diseminat la aproximativ 400 de firme căzute victimă - inclusiv municipalităţi, spitale, agenţii de aplicarea legii şi servicii de urgenţă, districte şcolare, colegii şi universităţi - care a rezultat în plata unei sume de răscumpărare de peste 5 000 bitcoin.
Inculpatul A. este cetăţean român cu domiciliul în România, şi Conspiratorul #3 este cetăţean canadian cu domiciliul în Canada. Ambii au activat ca afiliaţi pentru NetWalker Ransomware. A. şi Conspiratorul #3 au folosit serviciile C. pentru a executa aproximativ 50 de atacuri cu NetWalker Ransomware asupra unor victime aflate în lumea întreagă, inclusiv în Districtul Central din Florida, ceea ce a rezultat în plata unor sume de răscumpărare în valoare de peste 1.500 de bitcoins.
Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de luna aprilie 2020, şi continuând până la data întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor, în Districtul Central din Florida, dar şi în alte părţi, inculpatul A., cu bună ştiinţă şi cu intenţie a conspirat şi s-a înţeles cu alţii să comită infracţiuni împotriva Statelor Unite în legătură cu atacurile NetWalker Ransomware, respectiv, cu bună ştiinţă să creeze condiţii de transmitere a unui program, informaţie, cod şi comandă, şi ca urmare a acestui fapt, să avarieze în mod intenţionat, fără autorizare, un sistem informatic protejat, şi comiterea infracţiunii a cauzat sau ar fi cauzat dacă ar fi fost consumată: a. Un prejudiciu adus uneia sau mai multor persoane într-o perioadă de un an de zile şi un prejudiciu rezultat din comiterea acestei fapte care a afectat unul sau mai multe sisteme informatice protejate, valoarea agregată a prejudiciului fiind de cel puţin 5.000 USD, şi b. o avarie care a afectat 10 sau mai multe sisteme informatice în perioada de un an de zile, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. articolul 1030.
Modul şi mijloacele prin care conspiratorii au încercat să atingă obiectivele conspiraţiei includ, printre altele, următoarele: a. Ca parte a conspiraţiei, Conspiratorul #1 a permis şi a înlesnit activităţile maliţioase şi infracţionale ale clienţilor de C. prin permiterea clienţilor să înregistreze conturi folosind nume false, prin faptul că nu a păstrat registre cu adresele InternetProtocol ("IP") ale serverelor clienţilor, prin faptul că a schimbat frecvent adresele serverelor clienţilor, prin faptul că a ignorat reclamaţiile făcute de terţe părţi împotriva clienţilor referitoare la abuzuri şi înştiinţarea clienţilor cu privire la anchetele legale primite de la organele de aplicare a legii; b. În continuarea conspiraţiei, A. şi Conspiratorul #3 au creat conturi de client C. sub nume false în scopul comiterii de atacuri NetWalker Ransomware; c. În continuarea conspiraţiei, A. şi Conspiratorul #3 au folosit serverele C. pentru a stoca instrumente (tools) de hacking pentru a le utiliza în continuare în scopul atacurilor NetWalker Ransomware. d. A. şi Conspiratorul #3 au folosit serverele C. ca proxy - respectiv, ca servere intermediare concepute pentru a ascunde locurile unde se află sistemele informatice - atunci când au obţinut acces neautorizat la reţelele victimelor NetWalker Ransomware. e. În continuarea conspiraţiei, A. şi Conspiratorul #3 au folosit serverele C. ca să stocheze datele furate de la victime de către NetWalker Ransomware. f. A. şi Conspiratorul #3 au folosit câştigurile obţinute din sumele de răscumpărare ca să plătească facturile lunare la C.. g. Conspiratorul #1 a folosit banii obţinuţi din plata facturilor lunare la C., pentru a efectua plăţi la centrul de date care găzduia informaţiile clienţilor. h. Conspiratorii au efectuat acte şi au dat declaraţii pentru a denatura, ascunde şi masca şi pentru a face să fie denaturat, ascuns şi mascat scopul conspiraţiei şi actele comise în vederea realizării acesteia.
În continuarea conspiraţiei şi pentru atingerea obiectivelor acesteia, conspiratorii au comis următoarele fapte concrete, printre altele în Districtul Central din Florida şi în alte părţi: a. În jurul datei de 29 august 2014, CONSPIRATORUL #1 a înregistrat domeniul pentru C.. b. Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de data sau în jurul datei de 19 decembrie 2014, conspiratorul #1 a făcut reclamă pentru C. afirmând că era "blindat" ("bulletproofs) care furniza "100% caracter privat de găzduire" şi permitea clienţilor să găzduiască "orice cu excepţia de pornografie infantilă". c. În jurul datei de 21 februarie 2017, A. a creat un cont la C.. d. În jurul datei de 18 aprilie 2017, conspiratorul #1 a confirmat lui A. că serverele de la C. erau "blindate" ("bulletproof"). e. În jurul datei de 23 noiembrie 2017, Conspiratorul #1 a confirmat lui A. faptul că, Conspiratorul #1 nu va împărtăşi informaţii de client cu agenţii de aplicare a legii. f. În jurul datei de 10 noiembrie 2019, Conspiratorul #1 a confirmat unui client neidentificat că, Conspiratorul #1 permitea clienţilor să găzduiască ransomware în serverele de la C.. g. În jurul datei de 1 mai 2020, A. şi Conspiratorul #3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime din Districtul Central din Florida. h. În jurul datei de 4 mai 2020, Conspiratorul #1 a trimis lui A. o reclamaţie de abuz legată de "NetWalker Ransomware" care fusese găzduit într-un server închiriat de la C. de către A.. i. În jurul datei de 9 mai 2020, A. şi Conspiratorul#3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime aflate în afara Statelor Unite. j. În jurul datei de 27 mai 2020, şi pe baza referinţelor date de A., Conspiratorul #3 a creat un cont la C.. k. În jurul datei de 2 iunie 2020, folosind un server închinat de la C. de către A., acesta şi Conspiratorul #3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime aflate în Districtul de Est din Pennsylvania. 1. În jurul datei de 19 iunie 2020, folosind un server închiriat de la C. de către Conspiratorul #3, Conspiratorul #3 a creat un cont la un furnizor de stocare în cloud cu scopul stocării datelor furate de Ia victimele atacurilor cu NetWalker Ransomware. m. În jurul datei de 15 septembrie 2020, Conspiratorul #3 a deţinut pachete de diseminare a softului NetWalker Ransomware, instrumente de hacking şi date furate de la companiile victime, într-un server închiriat de la C..
În cauză s-au încălcat prevederile din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, art. 371.
Al doilea capăt de acuzare priveşte conspiraţia la fraudă prin cablu: Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de anul 2020 şi continuând până la data prezentului Rechizitoriu suplimentar înlocuitor, în Districtul Central din Florida şi în alte părţi, inculpatul A., cu bună ştiinţă şi cu intenţie a conspirat, s-a întrunit şi s-a înţeles cu alte persoane să comită fraudă prin cablu, prin faptul că, cu bună ştiinţă şi cu intenţie de fraudă, a conceput sau a avut intenţia să conceapă o schemă sau un artificiu de fraudă, pentru a obţine bani sau bunuri prin intermediul unor pretexte, declaraţii, promisiuni false şi frauduloase, în scopul de a pune în aplicare o astfel de schemă şi un astfel de artificiu de fraudă, cu bună ştiinţă a transmis şi a făcut să fie transmise, prin intermediul comunicaţiilor prin cablu în cadrul comerţului interstatal şi internaţional, anumite înscrisuri, semne, semnale, imagini şi sunete, încălcând astfel prevederile din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, § 1343, toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, art. § 1349.
În conformitate cu art. 38 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată prin Legea nr. 306/2022, aşa cum rezultă la pct. 1-5 din lucrarea Direcţiei de Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiţiei din România nr. 35677/22.05.2023, în cauză a fost realizat controlul de regularitate internaţională.
În legislaţia penală română faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 din C. pen., şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 din C. pen., alterarea integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen., perturbarea funcţionării sistemelor informatice prev. de art. 363 din C. pen. şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 din C. pen.
În cauză termenul de prescripţie a răspunderii penale nu s-a împlinit.
S-a menţionat că prin ordonanţa din data de 11.07.2023, în temeiul art. 45 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în anul 2022 şi art. 209 din C. proc. pen., s-a dispus reţinerea persoanei extrădabile A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 11 iulie 2023, ora 17:30, până la data de 12 iulie 2023, ora 17:30.
Aşa cum rezultă din menţiunile cuprinse în cererea de extrădare înaintată României de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, autorităţile judiciare ale S.U.A. au solicitat, în temeiul art. 16 din Tratatul Bilateral de Extrădare România-SUA, confiscarea şi remiterea tuturor articolelor, documentelor şi dovezilor aflate în posesia persoanei extrădabile, care ar putea servi ca dovezi sau ar putea fi produsul faptelor de care este acuzată persoana vizată. S-a făcut precizarea că, la 11.07.2023, pe fondul percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa lui A., în cadrul unei proceduri judiciare desfăşurate la nivelul DIICOT - Structura Centrală, s-au ridicat bunuri cu relevanţă probatorie, în vederea predării către statul solicitant.
Persoana extrădabilă a arătat că nu este de acord cu extrădarea sa către autorităţile judiciare din SUA.
La termenul de judecată din data de 12.07.2023, instanţa i-a adus la cunoştinţă persoanei extrădabile obiectul procedurii şi conţinutul cererii de extrădare de extrădare, precum şi împrejurarea că instanţa naţională nu verifică acuzaţiile şi nu se pronunţă cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia sa şi nici cu privire la temeinicia mandatului de arestare emis de către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Cu această ocazie, instanţa a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta arătând că nu este de acord cu extrădarea către Statele Unite ale Americii. Totodată, persoana extrădabilă a fost încunoştinţată cu privire la regula specialităţii şi a arătat că nu renunţă la regula specialităţii.
Examinând sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în raport cu cererea de extrădare înaintată de autorităţile judiciare americane privind pe persoana extrădabilă A., cu referire la dispoziţiile legale incidente în materie, Curtea a constată următoarele:
Din perspectiva condiţiilor de fond, s-au constată îndeplinite condiţiile impuse de art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, neexistând motive obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării, iar faptele în raport cu care se solicită extrădarea sunt incriminate şi de legea penală română, fără a fi acoperite de prescripţie, amnistie sau graţiere, potrivit legii statului solicitant sau legii române.
Astfel, Curtea a constatat că faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile - participarea la o conspiraţie de fraudă prin sisteme informatice şi participare la o conspiraţie la fraudă prin cablu - au corespondent în legislaţia penală actuală, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 C. pen., şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 C. pen., alterarea integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 C. pen., perturbarea funcţionării sistemelor informatice prev. de art. 363 C. pen. şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 C. pen.
Prin urmare, cât statul român incriminează fapte identice pentru a-şi proteja aceleaşi valori situate pe teritoriul său, condiţia dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită.
În urma analizei proprii şi a ansamblului actelor de dosar, Curtea nu a identificat motive obligatorii de refuz al extrădării, prev. de art. 21 din Legea nr. 302/2004 şi art. 4 - 5 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, motive opţionale de refuz al extrădării, prev. de art. 22 din Legea nr. 302/2004 şi art. 6 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În privinţa aspectelor invocate de către persoana extrădabilă A., prin avocaţii ales, s-a reţinut că potrivit art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 "(1) Extrădarea va fi refuzată dacă: a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;"
Raportat la acest aspect instanţa a apreciat că nu este incident cazul de refuz obligatoriu prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 în sensul că nu s-ar fi respectat dreptul la un proces echitabil. Astfel cum se poate observa, urmare a emiterii rechizitoriului suplimentar, urmează a se efectua cercetări şi a se efectua o judecată în SUA. În acest sens, cererea de extrădare nu a fost emisă în vederea executării unei pedepse, ci pentru ca persoana extrădabilă să fie urmărită penal şi ulterior să fie judecată pentru faptele respective. Cât timp situaţia nu este lămurită, nu se poate pune problema încălcării dreptului la un proces echitabil. Mai mult, CEDO a arătat că aprecierea asupra încălcării dreptului la un proces echitabil se face în ansamblu la finalul procedurilor.
De asemenea, în ceea ce priveşte cea de-a doua faptă de care este acuzat, s-a constatat că fapta este suficient descrisă, într-o manieră care să îi permită persoanei extrădabile să înţeleagă pentru ce a fost formulată cererea de extrădare.
Totodată, susţinerea persoanei extrădabile în sensul că nu este vinovată de săvârşirea faptelor de care este acuzată, nu poate face obiectul analizei Curţii conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, care prevede "Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii", neconstituind astfel un criteriu în raport de care să fie analizată cererea formulată de statul solicitant.
Ca atare, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.
Împotriva sentinţei penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în termen legal, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A., solicitând, în esenţă, admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile din SUA, susţinând că sunt incidente cazurile de refuz obligatorii prev. de art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004, respectiv nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 21 iulie 2023, sub dosar nr. x/2023, fiind stabilit termen de judecată aleatoriu la data de 27 iulie 2023.
Analizând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor legale relevante în materie, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:
Obiectul procedurii pendinte îl constituie solicitarea autorităţilor judiciare americane de extrădare şi predare a persoanei extrădabile A. faţă de care Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, la data de 06.04.2023, a emis în dosarul penal nr. x, un mandat de arestare, prin care se ordonă arestarea şi aducerea sa în faţa unui judecător magistrat al Statelor Unite ale Americii, ca urmare a întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor din data de 06.04.2023, reţinându-se că autorităţile judiciare din SUA au formulat o solicitare pentru arestarea provizorie în vederea extrădării, în baza unui rechizitoriu, pentru a fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participare la o conspiraţie de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 371 şi 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare şi participare la o conspiraţie la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 1343 şi 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.
În acest context factual, procedând, prioritar, la stabilirea cadrului normativ care guvernează prezenta cauză, Înalta Curte constată, similar primei instanţe că, în cauza sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, dar şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".
În raport cu dispoziţiile legale aplicabile, în consens cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane.
În ceea ce priveşte condiţiile de formă, se constată că autorităţile judiciare americane au înaintat documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoţită de copia mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului de acuzare şi informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunea pentru care se cere extrădarea.
Referitor la condiţiile de fond, Înalta Curte reţine că persoana extrădabilă este urmărită penal pe teritoriul Statelor Unite pentru comiterea următoarelor infracţiuni: participarea la o conspiraţie de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 371 şi 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare şi participare la o conspiraţie la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 1343 şi 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.
Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este subiectul rechizitoriului suplimentar înlocuitor din 06.04.2023 în dosarul nr. x, iar situaţia de fapt a fost descrisă pe larg de către instanţa fondului.
Se constată astfel, că ne regăsim în ipoteza prevăzută de art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 care se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea. Totodată, art. 2 din acelaşi tratat prevede că o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa, asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile menţionate putând de asemenea da loc la predare.
În ce priveşte criteriile de evaluare a condiţiei dublei incriminări, dispoziţiile art. 2 alin. (3) lit. a) din acelaşi tratat statuează expres în sensul că o infracţiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.
Evaluând în aceste coordonate condiţia dublei incriminări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este îndeplinită cu privire la faptele ce formează capetele de acuzare menţionate în rechizitoriul autorităţilor judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect.
Astfel, în legislaţia penală română faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile ar putea întruni elementele de tipicitate ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 din C. pen., şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 din C. pen., alterarea integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen., perturbarea funcţionării sistemelor informatice prev. de art. 363 din C. pen. şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 din C. pen.
Aşadar, se constată îndeplinită, atât condiţia dublei incriminări, cât şi condiţia privind durata minimă a pedepsei pentru infracţiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât şi în statul solicitat.
Totodată, se constată că, în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată şi cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, dar nici cele opţionale prevăzute de art. 22 şi niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 -7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Contrar susţinerii invocată de apărare, Înalta Curte reţine că cererea de extrădare nu a fost formulată în vederea executării unei pedepse, ci pentru ca persoana extrădabilă să fie urmărită penal şi ulterior să fie judecată pentru faptele respective, aşa încât, nu se poate pune problema încălcării dreptului la un proces echitabil, iar CEDO a apreciat asupra încălcării dreptului la un proces echitabil după finalul procedurilor.
Aşadar, în ceea ce priveşte criticile formulate de persoana extrădabilă în sensul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, fiind incident motivul prev de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte reţine constată că motivul invocat nu este incident în cauză, întrucât urmare a emiterii rechizitoriului suplimentar, urmează a se efectua cercetări şi a se efectua o judecată în SUA, extrădarea fiind cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie cercetată pentru faptele menţionate în rechizitoriul suplimentar şi pentru care s-a emis un mandat de arestare.
De asemenea, relativ la motivele invocate prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte are în vedere faptul că nu se poate susţine că autorităţile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată, o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.
Raportat la aceste aspecte se apreciază că nu sunt incidente cazurile de refuz obligatoriu prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea 302/2004, întrucât cererea de extrădare nu a fost formulată în vederea executării unei pedepse.
Cu privire la susţinerea persoanei extrădabile în sensul că nu este vinovată de săvârşirea faptelor de care este acuzată, aceasta nu poate face obiectul analizei conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanţa nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii, neconstituind astfel un criteriu în raport de care să fie analizată cererea formulată de statul solicitant.
În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod judicios a autorizat extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A..
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iulie 2023.
GGC - MM